Google Translate

luni, 22 martie 2010

In atentia tuturor membrilor Sindicatului Militarilor (SCMD) !

Se pare ca eforturile CONJUGATE ale tuturor,
cu subliniere expresa a SCMD, curajului de a
spune lucrurilor pe nume in fata intregii tari,
au dat primele ROADE!

Va prezint in seara aceasta un DOCUMENT recent,
respectiv - A V I Z-ul - referitor la proiectul de
"Lege privind sistemul unitar de pensii publice"
al CONSILIUL-ui LEGISLATIV, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.24 din 10.02.2010:
Cine si ce este CONSILIUL LEGISLATIV, clik pe link.


-A V I Z - referitor la proiectul de
Lege privind sistemul unitar de pensii publice.


Analizând proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.24 din 10.02.2010,

CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art. 2 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 73 / 1993, republicată şi art.46 (2) din Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului Legislativ, Avizează favorabil proiectul de lege, cu urmatoarele observatii si propuneri :

I. Observaţii generale :
(…………………………….)

4. Referitor la principiile şi metodologia privind stabilirea pensiilor militare, atât în statele membre NATO, ale Uniunii Europene, cât şi în alte state, semnalăm următoarele :

a) sistemul de calcul al pensilor militare este reglementat prin lege separată, deci lege specială, în Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia sau printr-un capitol independent, cuprins formal într-o singură lege, împreună cu cel al pensiilor civile, în Franţa, Italia, Grecia, Portugalia, Austria, deci capitol special într-o lege unitară, nu unică ;

b) baza de calcul a pensiilor militare se stabileşte în funcţie de valoarea soldei din ultima lună de activitate, în Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud, Israel, sau de media soldelor pe ultimele trei sau şase luni, în Franţa şi Egipt, precum şi de vechimea integrală în armată ( în majoritatea ţărilor – 35 sau 36 ani, Japonia – 20 ani, Israel – 25 ani). În Franţa, limita maximă pentru serviciul activ este de 25 de ani, dar există şi o limită minimă, care este de 15 ani, de la care se poate primi pensie de serviciu ;

c) în majoritatea ţărilor NATO, pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplică un procent cuprins între 75 – 80 % din valoarea pe ultimele 1-3-6 luni ;

d) din considerente de compensare a cheltuielilor efectuate pe timpul serviciului activ (schimbarea obligatorie multipla a resedintei, conform cerintelor postului) si a constrângerii de a lipsi pe perioade lungi de lânga familie, pensia militarului francez se majorează cu 10 % pentru fiecare copil în plus ;

e) în armata portugheză, valoarea reală a pensiei poate fi mai mare decât salariul dinaintea pensionării, deoarece nu este supusă impozitării.

5. Cu privire la abrogarea prevederilor legale referitoare la pensiile de serviciu, semnalam ca în aceasta materie Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr.20 din 2 februarie 2000 ( Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 / 2000), în sensul constatarii ca fiind neconstitutionale dispozitiile prin care s-a abrogat art.103 din Legea nr.92 /1992 pentru organizarea judecatoreasca, (în prezent preluat de art. 82 din Legea nr. 303 /2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor), prin care se stabileau conditiile de acordare a pensiilor de serviciu pentru magistrati.

Astfel, pensia de serviciu pentru magistrati, introdusa în anul 1997 prin efectul modificarii si completarii Legii nr. 92 / 1992 pentru organizarea judecatoreasca, la fel ca si pensia de serviciu pentru militari, prevazuta de Decretul nr.214 /1977 privind pensiile militare de stat, cu modificarile ulterioare, au fost instituite în vederea stimularii stabilitatii în serviciu si formarii unei cariere în magistratura sau, dupa caz, în rândul cadrelor militare permanente.

Conform reglementarilor mentionate, pensia de serviciu se acorda la împlinirea vârstei de pensionare numai magistratilor, respectiv militarilor, care, în privinta totalului vechimii lor în munca, îndeplinesc conditia de a fi lucrat un numar de ani numai în magistratura sau, dupa caz, ca militar.

Caracterul stimulativ al pensiei de serviciu constă, atât în cazul magistraţilor, cât şi în cel al militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieşirii la pensie. În plus, în ceea ce priveşte acordarea pensiei de serviciu pentru militari, se aplică un spor de 10 % până la 20 % pentru militarii care beneficiază, în considerarea vechimii şi a activităţii meritorii de ordinul ,,Meritul Militar’’, conform prevederilor art.11 din Legea nr. 80 /1995 privind Statutul cadrelor militare.

Constatând că aceste elemente, care diferenţiază regimul de pensionare al militarilor şi al magistraţlor de regimul general al pensiilor, asigură un tratament juridic specific celor două categorii de asiguraţi, Curtea Constituţională reţine că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii.

Astfel, aceste statute speciale, stabilite de Parlament prin legi, sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând beneficiarilor obligaţii şi interdicţii pe care alte categorii de asiguraţi nu le au. Întradevăr, acestora le sunt interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii.

În acest context, relevăm faptul că, atât în statele membre ale Uniunii Europene, cât şi în legislaţia altor state, există şi alte categorii profesionale care beneficiază de sisteme proprii de pensionare, în funcţie de importanţa socială a muncii desfăşurate, cum ar fi : funcţionarii publici din domeniul sănătăţii, învăţământului, funcţionarii parlamentari, diplomaţii ş.a.

Totodată menţionăm şi faptul că pentru acordarea pensiilor de serviciu este necesar să fie îndeplinite trei condiţii cumulative în loc de două, ca în cazul pensiilor din sistemul public, cea de a treia condiţie fiind reglementarea în mod expres a acordării unei astfel de pensii speciale în acte normative care stabilesc un regim diferit faţă de reglementările cadru în materie de pensii.

(............................)

6. Semnalăm că şi altele dintre soluţiile propuse pot fi considerate ca încălcând principii de drept consacrate de Constituţie.

Astfel, măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin.(2) din Constituţia României, republicată, conform căruia ,,Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile’’

În cazul de faţă, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravenţională, ci au un caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a proiectului, nu şi situaţiile deja existente.

Actualele pensii de serviciu au fost acordate în baza unor legi emise de statul român, în vigoare la momentul calculării. O recalculare a acestor pensii, care au fost acordate legal, ar însemna o încălcare de către stat a propriei legislaţii, iar a o modifica retroactiv ar avea repercusiuni asupra caracterului de stat de drept.

De asemenea, conform principiului drepturilor câştigate – recunoscut în toate statele de drept – orice drept, indiferent de natura sa, trebuie acordat chiar dacă pentru cazurile apărute ulterior acesta este diminuat.

Modificarea retroactivă a unor drepturi civile deja câştigate nu este posibilă fără a se încălca prevederile constituţionale, ceea ce ar putea conduce la sesizarea Curţii Constituţionale şi declararea previzibilă de către aceasta a neconstituţionalităţii acestei măsuri, având în vedere jurisprudenţa proprie anterioară.

Este de relevat, totodată, că există posibilitatea ca un mare număr de pensionari afectaţi de recalcularea pensiilor să se adreseze instanţelor de judecată, naţionale şi internaţionale, pentru contestarea diminuării unui drept câştigat, cu şanse de a obţine câştig de cauză în procesele respective.

Într-adevăr, potrivit prevederilor art.47 alin.(2) din Constituţie, condiţiile de exercitare a dreptului la pensie şi la alte forme de asistenţă socială se stabilesc prin lege şi, prin urmare, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a modifica sau completa legislaţia în materie şi de a stabili data de la care operează recalcularea, ,, însă orice prevedere nouă poate fi aplicată numai de la data intrării sale în vigoare, pentru a respecta principiul neretroactivităţii legii, consacrat de art.15 alin.(2) din Constituţie’’. ( Decizia Curţii Constituţionale nr.57 / 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 / 2006).

Într-o altă decizie, Curtea Constituţională face referire expresă la intangibilitatea drepturilor câştigate :
,, În cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior’’. ( Decizia Curţii Constituţionale nr.120 / 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.204 /2007).

Curtea face, de asemenea, precizarea că, prin constatarea neconstituţionalităţii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.230 / 2008, Guvernul nu este împiedicat să promoveze, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale amintite mai sus, a principiilor neretroactivităţii legii, nediscriminării şi egalităţii în drepturi şi a celorlalte norme şi principii prevăzute de Constituţie, măsurile necesare cu privire la cazurile şi condiţiile în care pensia poate fi cumulată cu veniturile realizate din muncă’’. ( Decizia Curţii Constituţionale nr.82 / 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.33 / 2009).

În concluzie,
pensiile aflate în plată constituie drepturi legal câştigate şi nu pot fi afectate prin recalculare, care prin efectele ei, ar constitui implicit o aplicare retroactivă a legii, orice nouă reglementare aplicându-se numai pe viitor, adică pensiilor stabilite după data întrării în vigoare a acesteia.
7. Argumentul de desfiinţare a pensiilor de serviciu, potrivit căruia acestea nu respectă principiul contributivităţii pare a fi contrazis de faptul că pensionarii de azi nu-şi recuperează contribuţia lor, ci din acea contribuţie i-au întreţinut, când erau angajaţi, pe pensionarii generaţiei lor, iar cei care contribuie acum, când vor ieşi la pensie, vor fi întreţinuţi de cei care vor lucra în acel moment.

Astfel, principiul contributivităţii poate fi privit ca un indicator în modul de calcul al pensiilor, fiind însă unul relativ. De altfel, acest principiu nu se aplică la anumite categorii de pensii, cum ar fi, ca exemplu, pensiile militare, pensiile poliţiştilor şi pensiile agricultorilor, astfel încât nu poate fi considerat ca un principiu cu aplicabilitate generală.

Menţionăm că şi persoanelor care beneficiază de pensie de serviciu li se calculează pensia din sistemul public potrivit prevederilor Legii nr.19 / 2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, urmând ca doar diferenţa până la cuantumul prevăzut de legea specială să fie suportată de la bugetul de stat.

Precizăm că dreptul la pensie este prevăzut de art.47 alin.(2) din Constituţia României, republicată, dar componentele acesteia, cum ar fi tipul, condiţiile de acordare, modul de calcul şi plata acesteia, îndreptăţesc pe legiuitor ca, în considerarea unor situaţii deosebite, să adopte, prin legi speciale, reglementări diferite pentru anumite categorii socio-profesionale, cum sunt cele menţionate.

8. Tot în acest context, menţionăm că actuala reglementare-cadru în materie de pensii, Legea nr.19 / 2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinde norme de trimitere la legile speciale, care reglementează sau includ şi dispoziţii normative privind pensiile de serviciu şi, deci, recunoaşte sistemele proprii de asigurări sociale, neintegrate sistemului public de pensii, acest tip de pensii fiind rezultanta specificului şi importanţei activităţii şi formei de remunerare şi de contribuţie la asigurările sociale, precum şi a vechimii în serviciu a acestei categorii de personal.

Pensia de serviciu este un drept acordat de legiuitor unor categorii socio-profesionale din sisteme ocupaţiomale particulare - demnitari, diplomaţi, judecători, procurori, militari, funcţionari publici, parlamentari - a căror activitate reprezintă un interes deosebit pentru societate şi care trebuie recunoscută şi după retragerea din activitate a acestora.

9. Referitor la măsura creşterii vârstei de pensionare, argumentată ca o necesitate a alinierii la cerinţele Uniunii Europene, care însă nu sunt unitare în acest domeniu necomunitarizat, semnalăm că ar trebui să se ţină seamă şi de speranţa de viaţă în România.

Astfel, speranţa de viaţă a bărbaţilor români este printre cele mai scurte în Europa, de 68,2 de ani, faţă de 78,4 de ani în Suedia. Prin stabilirea vârstei de pensionare la 65 de ani, ar urma ca, în medie, un bărbat care lucrează de la 20 de ani până la 65 de ani, adică 45 de ani, să beneficieze de pensie doar o perioadă de 3,2 ani, faţă de 13,4 ani în alte state europene.

În aceeaşi ordine de idei, deşi în cadrul Expunerii de motive se invocă drept argument suprem pentru egalizarea vârstei de pensionare a femeilor cu cea a bărbaţilor necesitatea instituirii egalităţii de tratament, semnalăm că, în egală măsură, constituie discriminare atât a trata diferenţiat persoane aflate în situaţii similare sau compatibile, cât şi a trata identic persoane aflate în situaţii diferite, aşa cum de altfel a arătat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Thlimmenos contra Greciei (2000).

Astfel, situaţia femeilor, generată de existenţa unor particularităţi fiziologice specifice lor, justifică beneficierea de către acestea de un tratament diferenţiat. Avem în vedere aşa-numita discriminare pozitivă, statul, în cadrul unor politici sociale, putând adopta o legislaţie care să creeze inegalităţi de drept menite a corecta inegalităţile de fapt. În acest sens, menţionăm că o serie de acte comunitare prevăd că principiul egalităţii între femei şi bărbaţi nu împiedică adoptarea de măsuri specifice vizând remedierea inegalităţilor de fapt.

Avem în vedere inclusiv art.6 alin.(2) din Directiva 2000 /78 / CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă, potrivit căruia, statele membre pot să prevadă că nu constituie discriminare luarea în considerare a criteriului vârstei la fixarea, pentru regimurile profesionale de securitate socială, a unei vârste de aderare sau admisibilitate la prestaţiile de pensie sau invaliditate.

Menţionăm că acest tratament juridic diferenţiat este considerat o măsură de protecţie socială a femeilor, bazată nu pe deosebirea de sex, ci pe poziţia socială care decurge din această deosebire.

Referitor la acest aspect, exemplificăm cu jurisprudenţa CEDO, care, în cauzele Stec şi alţii contra Regatului Unit (2006) şi Walker contra Regatului Unit (2006), a arătat că diferenţele dintre vârstele de pensionare ale femeilor şi cele ale bărbaţilor au fost justificate până în momentul în care condiţiile sociale s-au schimbat, subliniind însă că este dificil, dacă nu chiar imposibil, să se stabilească precis un moment anume când nedreptatea cauzată bărbaţilor prin instituirea unor vârste diferite de pensionare va începe să depăşească necesitatea corectării dezavantajelor situaţiei femeilor.

Semnalăm, de asemenea şi faptul că prin modalitatea de calcul prevăzută de actualul proiect nu ar trebui să rezulte, în nici un caz, o valoare mai mică a pensiilor în plată, stabilite conform Legii nr.19 / 2000.

II. Observaţii de tehnică legislativă.

1. La art. 3 alin. (1) lit. m) cu referire la definirea noţiunii de punctaj anual utilizată în calculul pensiilor (secţiunea 6), precizăm că punctajul anual este numărul de puncte realizat de asigurat pe parcursul unui an calendaristic, pe perioada efectivă cât acesta a lucrat şi a achitat contribuţia de asigurări sociale, fără a se determina prin împărţirea la 12.
În situaţia în care un asigurat îndeplineşte condiţiile de pensionare în cursul anului calendaristic, acesta este frustrat de o sumă care i s-ar cuveni, dacă punctajul se obţine prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare.

Sugerăm reanalizarea noţiunii de punctaj anual.
La alin.(2), pentru un spor de rigoare, propunem întroducerea expresiei ,, pentru care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale’’ şi după sintagma ,,fondul de salarii’’.
(......................)

Intregul DOCUMENT, 44 pagini, poate fi citit aici:
Click Link: A V I Z - referitor la proiectul de
Lege privind sistemul unitar de pensii publice


Col. (r) Vasile Burcu
Adica ...si pe Forumuri!
SCMD.freeforums.org
sau,
SCMD MEHEDINTI


_________________________
O photografie pe zi!
_______________________________




Cin' să fie,
cin' să fie?
Comenturi, please!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Liber... la comentarii! Responsabilitatea continutului, revine fiecaruia.
Comentariile injurioase, obscene, atacurile suburbane la persoana, nu vor fi publicate! Nu doresc sa creez 'probleme'... unora sau altora! Admin!

Dialog între doi gemeni nenăscuţi

Alegeri locale 5 iunie 2016. Veniti la vot! Click here:

MOTTO-ul... unui grup de tineri... si frumosi!

Search mehedinti blog online:

Facebook, Click here:

Lista mea de bloguri

COUNTERsite