Google Translate

duminică, 28 august 2011

Un studiu exploziv. A fost identificat răul din lume?! Antihristul s-a nascut?! Unii spun că da!


A aparut din Pacificul  Tropical,  spre sfarsitul anului 1997, aducand cu el mai multa energie decat un milion de bombe de tipul celei de la Hirosima ...


Variaţiile climatice, precum cele provocate de El Nino şi La Nina, au un anumit impact asupra declanşării de conflicte în regiunele afectate de aceste cicluri naturale, un fenomen care riscă să se agraveze din cauza poluării industriale, potrivit unui studiu publicat, joi, în revista Nature.



Ţările tropicale, victime ale furtunilor provocate de fenomenul climatic El Nino, sunt de două ori mai expuse în faţa riscului de a fi marcate de conflicte interne în comparaţie cu ţările afectate de un alt fenomen, mai umed şi mai puţin cald, denumit La Nina, afirmă autorii acestui studiu.



Foametea, dublată în Somalia de un război civil, care afectează Cornul Africii reprezintă un exemplu tipic pentru efectele avute de variaţiile climei ale căror cauze sunt naturale, provocând secetă şi tensiuni într-o societate deja fragilizată. Autorii studiului consideră că omenirea trebuie să tragă anumite învăţăminte şi în legătură cu riscurile încălzirii globale cauzate de poluarea industrială.
"Studiul arată indubitabil că şi în lumea modernă variaţiile climatice au un impact asupra tendinţei oamenilor de a folosi violenţa",
a declarat Mark Cane, climatolog la Observatorul Lamont-Doherty, de la Universitatea Columbia din New York.


Cunoscut şi sub denumirea ENSO (El Nino-Southern Oscillation), El Nino, care afectează emisfera sudică, este un ciclu ce apare la un interval de doi-şapte ani şi care durează între nouă luni şi doi ani. El Nino provoacă pierderi masive în agricultură, pescuit şi exploatările forestiere.


Fenomenul debutează prin acumularea de mase de apă caldă în partea occidentală a Pacificului tropical, care traversează apoi întregul ocean. Această parte a ciclului, denumită El Nino, poate cauza modificări dramatice în domeniul precipitaţiilor şi al temperaturilor, declanşând caniculă, vânturi uscate şi violente, în Africa, Asia de Sud şi de Sud-Est şi în Australia.


Atunci când acest ciclu se inversează, se numeşte La Nina, care provoacă o răcire a maselor de apă în partea orientală a Pacificului, favorizând apariţia unor ploi masive în aceste regiuni.


Autorii studiului au examinat aceste fenomene climatice între 1950 şi 2004 şi au suprapus datele peste un grafic ce conţinea informaţii despre conflictele civile interne care au făcut cel puţin 25 de morţi pe an în fiecare ţară, în aceeaşi perioadă.

175 de ţări şi 234 de conflicte, dintre care mai mult de jumătate au avut ca rezultat peste 1.000 de morţi, au fost astfel trecute în revistă.

În timpul perioadelor de observare a fenomenului La Nina, probabilitatea de izbucnire a unui conflict era de 3%, aceasta urcând la 6% în timpul ciclurilor El Nino, potrivit autorilor studiului. Riscul de declanşare a unor conflicte în ţările neafectate de cele două fenomene climatice era de sub 2%.

Potrivit autorilor studiului, El Nino a jucat un anumit rol în 21% din totalul războaielor civile din lume, un procent ce a urcat până la 30% în ţările afectate în mod deosebit de acest fenomen climatic.

Solomon Hsiang, principalul autor al studiului, consideră că El Nino este un factor invizibil, deoarece acesta a provocat pierderi de recolte, a favorizat apariţia epidemiilor după uragane devastatoare, a amplificat foametea, şomajul şi inegalităţile, care, la rândul lor, au alimentat disensiuni şi nemulţumiri.

Alţi factori susceptibili de a influenţa riscul de declanşare a unui război civil sunt creşterea demografică, prosperitatea şi capacitatea guvernelor de a administra evenimentele asociate cu El Nino.

Potrivit lui Solomon Hsiang, actuala criză din Somalia, care nu a fost inclusă în acest studiu, reprezintă "un exemplu perfect" pentru consecinţele ascunse ale fenomenului
El Nino.
Sursa text: Mediafax.ro

Sursa originala:

A aparut din Pacificul Tropical, spre sfarsitul anului 1997, aducand cu el mai multa energie decat un milion de bombe de tipul celei de la Hirosima. Timp de opt luni, 1997-98, marele El Nińo a dat peste cap toate caracteristicile climatice din toata lumea, ucigand, aproximativ 2100 de persoane si producand pagube materiale de cel putin
33 miliarde de dolari.


Taranii din satul peruvian Chato Chico nu au stiut nimic din toate acestea. Tot ce au putut vedea dupa saptamani de ploaie neintrerupta, a fost ca raul Piura nu se mai oprea din crestere.Caderile de apa nu au reprezentat o surpriza pentru populatia satului peruvian. De cand se stiu, oamenii acestui sat aveau de infruntat fenomene de acest gen, la fiecare 3-5 ani. Astfel de ploi vin dinspre coasta de vest a Americii, dupa un val de caldura de marimea Canadei.

Oceanul se incalzeste chiar in jurul Craciunului, de acea pescarii au numit fenomenul "El Nińo", de la Copilul Cristos.Apoi titanica furtuna va varsa cantitati insemnate de apa pe coasta de nord-vest a Perului, care, in mod normal sunt aride.Dar putini sunt cei ce au vazut vreodata asa de multa ploaie: cinsprezece litri pe metru patrat intr-o singura zi, in anumite locuri.In sfarsit, pe 15 februarie 1998, raul a rupt malurile. Pamantul era saturat de apa, asa ca aceasta a patruns in casele din Chato Chico. Torentul era, mai intai, adanc pana la genunchi, apoi pana la piept.

Sute de familii alergau disperate prin torentul noroios incercand sa salvaze tot ce puteau. Fata de alte locuri din Peru si din lume locuitorii din Chato Chico au avut noroc. Unii au fost evacuati cu barcile, altii cu elicopterele pana la o tabara precara de sinistrati din desert. Aproape toti au supravietuit.Surplusul de apa din inundatii s-a raspandit in desertul Sechura. Unde timp de 15 ani nu fusesera decat pamanturi aride a aparut deodata al doilea lac din Peru, dupa suprafata: lung de 144 km, lat de 32 km si cu o adancime medie de 3,5 m, cu mici insule de nisip aparand ocazional din apa.

Desi a inceput in Peru, efectele lui El Nińo asupra principalelor componente ale climei (temperatura, presiune, vant, umiditate, precipitatii, curenti) au schimbat vremea in intregul Pacific ecuatorial, si apoi in toata lumea. Indonezia a suferit luni intregi de seceta, focuri de padure au facut ravagii in Sumatra, Borneo si Malaezia. Fumul a calatorit pana la 1600 km spre vest, limitand vizibilitatea la 600m.

Temperaturile au ajuns la 39°C in Mongolia. Ploile din Kenia au depasit cu 1000mm valoarea normala, iar Europa Centrala a suferit de pe urma inundatiilor care au facut 55 de morti in Polonia si 60 in Cehia. Madagascar a fost lovit de musoni si cicloni. In S.U.A., curgerile de noroi si inundatiile-fulger au afectat localitati din California la Mississippi, iar tornadele au lovit Florida.

Si lucrurile nu s-au oprit aici. Nu este neobisnuit ca o iarna cu El Nińo sa fie urmata de una cu La Nińa, in care efectele climatice sunt, in mare, opuse celor produse de El Nińo. La Nińa a urmat El Nińo de trei ori in 15 ani: dupa 1982-83, 1986-87 si in 1995. La Nińa a aparut din nou in 1998.

De-a lungul anilor, aparitia lui La Nińa a fost mult mai putin previzibila decat cea a lui El Nińo. Dar ambele evenimente sunt acum mult mai bine intelese decat inainte. Acest lucru se intampla deoarece acest El Nińo este primul care va fi tinut minte pentru ceva mai mult decat o serie de dezastre. Acum, pentru prima data in istorie, climatologii au putut prevedea inundatiile catastrofale cu luni inainte, permitand populatiilor amenintate sa se pregateasca.

In nordul Peru-ului, avertismentele au permis multor fermieri si pescari sa folosesca partile pozitive ale lui El Nińo. Pe pamanturi care de obicei erau desertice a crescut iarba, permitand cresterea vacilor. Orezul si fasolea au putut fi cultivate in zone prea aride pentru ele; pescarii au putut planifica pescuitul in apele mai apropiate de coasta, de obicei prea reci.

Efectele previziunilor pot fi foarte importante. De exemplu, crescatorii de cafea din Kenia au o cerere mai mare pentru cafeaua lor cand seceta distruge recoltele din Brazilia si Indonezia. Productia de ulei de palmier din Filipine scade in timpul lui El Nińo. Tarile care prevad aceste evolutii pot prospera.

Cel putin, pregatirea poate salva vieti. Chiar si in saracul Peru, construirea de canale si acumularea de rezerve a salvat sute de vieti in 1997-98. Multe zone afectate s-au putut pregati pentru inundatii si foc, migratii si epidemii. Exista inregistrari scrise despre El Nińo in Peru din 1525 si cercetatorii au gasit dovezi geologice al prezentei lui El Nińo pe coasta peruviana acum 13.000 de ani. Incasii stiau de acest fenomen. Orasele erau construite pe dealuri, iar proviziile erau pastrate in munti.

Restul lumii nu a fost interesat in El Nińo pana dupa devastatorul fenomen din 1982-83. Cel mai important efort de urmarire al fenomenului a fost TAO, o retea de 70 de balize plutitoare de-a lungul Pacificului ecuatorial. Terminat in 1994, TAO este acum primul sistem de avertizare globala asupra schimbarilor de temperatura din ocean. Datorita acestor balize si a altor metode, climatologii au acum destula informatie pentru a dezvolta teorii despre ceea ce se intampla in timpuri normale si in timpul fenomenelor El Nińo si La Nińa.

Vremea este atat de variabila incat este greu sa numesti ceva "normal". Dar in majoritatea anilor, climatul din Pacificul ecuatorial este guvernat de un anumit model. Soarele incalzeste suprafata apei in vestul oceanului, inspre Australia si Indonezia, cauzand ridicarea unor volume uriase de aer cald si umed ce formeaza o depresiune la suprafata oceanului. Pe masura ce masa de aer se ridica si se raceste apar ploile ce contribuie la musonii din aceasta zona.

Acum mult mai uscat si la o inaltime foarte mare, aerul se indreapta spre est, condus de vanturile din inaltul atmosferei, racindu-se si mai mult pe parcursul calatoriei. Cand ajunge in vestul Americii, incepe sa coboare, fiind apoi dus inapoi spre Australia si Indonezia. Acest circuit gigantic este numit circuitul Walker, dupa Sir Albert Walker, englezul care a studiat fenomenul in 1920.

Pe masura ce vanturile de suprafata sufla spre vest, ele antreneaza apa de la suprafata oceanului, acumuland apa mai calda in largul coastelor Indoneziei. Pe coasta Perului si al Ecuadorului, apa mai rece, de adancime se ridica pentru a inlocui apa antrenata de vant, aducand cu ea o multime de nutrimente ce sustin un lant trofic incredibil de bogat.

El Nińo schimba toate acestea. Din motive inca neintelese, la fiecare cativa ani, vanturile se inmoaie sau chiar dispar. Presiunile se inverseaza, devenind mai mari in Australia. Aceste modificari afecteaza intreaga planeta. Apele de suprafata nu se misca inspre vest, ci raman pe loc si se incalzesc pana cand izbucnesc efectiv in inaltul atmosferei. Cand se intampla acest lucru, ploi torentiale izbucnesc in America. Acestea reduc salinitatea apei, alungand pestii de pe aceste coaste.

Ploile care cad in America sunt cele ce ajung in mod normal in vest, de aceea in Australia, Indonezia si India este seceta. In Africa, vanturile modificate aduc seceta mai ales in est si sud. In acelasi timp vanturile tropicale de inaltime se schimba, reducand numarul de tornade ce lovesc teritoriul Statelor Unite ale Americii la jumatate, de la o medie de doua pe an la unul sau nici unul. Un studiu indica faptul ca El Nińo reduce si numarul de tornade din sud.

In timpul fenomenului La Nińa, o racire anormala in estul Pacificului produce conditii mai mult sau mai putin opuse cu El Nińo. Ca si la El Nińo, efectele lui La Nińa sunt mai pronuntate din decembrie pana in martie.

In anii cu La Nińa, vanturile din est sunt mai puternice ca de obicei. Mai multa apa calda este dusa spre vest, cauzand o "limba rece" lunga de 4.800km de-a lungul ecuatorului din Ecuador pana in Samoa.

Cu atata apa in vest, musonii din India devin mai puternici, precipitatii peste medie in Australia si clima mai umeda in Africa. In SUA, iernile sunt mai reci datorita curentului polar ce coboara din Canada. Curentul subtropical din Mexic devine mai slab, cauzand seceta in sud. Tornadele au o probabilitate de doua ori mai mare sa loveasca SUA.

Exista doua metode de prevedere a lui El Nińo, si climatologii le folosesc pe ambele. Prima este metoda statistica. Folosindu-se de inregistrari, climatologii fac predictii despre ce se va intampla in anumite conditii. Dar aceasta metoda nu ofera nici o informatie despre cauzele acestor fenomene. Cealalta metoda este modelarea climatica folosind calculatorul. Programe specializate incorporeaza legile fundamentale ale fizicii oceanice si atmosferice intr-o lume simulata unde vremea se schimba. Cercetatorii folosesc zeci de mii de date si vad cat de mult seamana modelele create cu ceea ce se intampla in realitate. El Nińo din 1997-98 a fost primul fenomen meteorologic prevestit de modelele pe calculator.

Oricat de incurajatoare ar fi rezultatele pe care modelele le ofera, exita loc de mai bine. De exemplu modelele pentru 1997-98 prevedeau ploi mai putne decat au fost in India, Australia si Africa.

Exista un consens intre oamenii de stiinta asupra faptului ca fenomenele El Nińo au fost mult mai dese si din ce in ce mai calde in ultimul secol. In ultimii 102 ani au fost 23 El Nińo si 15 La Nińa. Cele mai puternice patru El Nińo au aparut dupa 1980. Dar nimeni nu stie si nu poate sti daca acest lucru indica o tendinta sau pur si simplu o intamplare.

Indiferent de ce se va intampla in viitor, omenirea nu va mai fi niciodata luata prin surprindere de El Nińo si La Nińa. Datorita previziunilor incredibil de exacte pe care climatologia le-a facut posibile, comportamentul temperaturii Oceanului Planetar nu mai pare atat de ciudat si de diabolic, ci mai degraba o parte obisnuita a evolutiei vietii de pe aceasta planeta.     
===============================================
===============================
Cautam ... Semnele sfarsitului timpului ...
Nu stiam ca Răul din Lume, a fost posibil, identificat!
Ca are un Certificat de nastere, inca de prin 1997 ...
Ca poarta si un nume: Fenomenele El Nińo si La Nińa!
Adevar? Speculatii? Profeti mincinosi?
Hmmm ... Vom trai si vom vedea!
Admin
===============================

16 comentarii:

  1. Fraţ întru credinţă v-am spus că-i sfîrşitu vremurilor astea cum zice pe undeva domn Burcu! Hai, veniţ la agenţia mea de turizm, ca să cumpăraţ locuri pe Arca lu Noe2. Ast-ar putea fi scăparea voastră. Hai Cezare, cumpără belete la clasa I "business" nu fi zgîrcotan, că altfel vei călători la clasa "turist", împreună cu bunicu-tău, frat-tu şi tot neamu tău. Amin!

    RăspundețiȘtergere
  2. "Daca un lucru/eveniment/situatie este posibil sa se intimple/sa aiba loc, acel/acea lucru/eveniment/situatie se va intimpla. Doar locul si timpul ramin necunoscute". A spus - o un om destept.
    Restul sint speculatii/analogii/statistica. Am spus - o eu.
    Tuturor, cu stima.
    P.S. Infanterie, nu ai auzit de tombac?! (referitor la glontul 7.62 miez otel)

    RăspundețiȘtergere
  3. ,,Tombac : nume generic pentru aliaje de cupru cu zinc (max. 18%), bogate in cupru (80-95%) si de culoare rosie. Este un metal foarte maleabil. Utilizat mai mult pentru medalii.
    .Oricalc (orichalcum): este un aliaj al cuprului cu zincul, asemanator alamei. Orichalchum este cuvintul utilizat de romani pentru a denumi alama continind cu aproximatie 80% cupru si 20% zinc. Oricalcul era un aliaj mult mai stralucitor decit bronzul obisnuit, dar era si mai ieftin. Monedele romane dupondius difereau de asi pentru ca erau din oricalc iar asii din cupru si in plus aveau bustul imparatului cu coroana radiata. Sestertii erau deasemenea din oricalc dar mai mari in diametru. ''
    8-imistu

    RăspundețiȘtergere
  4. Mei, mei ...
    D'aia/asta ... va iubesc eu!
    Mei, mei ...
    Chestia cu: agenţia de turizm, Arca lu Noe2...
    Belete clasa I "business" ... BETON de BETON!
    Sa spuna don Pramier, de nu-i ase!

    RăspundețiȘtergere
  5. Da matale cine eşti, n-oi fi cumva de la fiscu lu Boc? Că dacă-i aşa tre să pitim bine cazanele de ţuică...

    RăspundețiȘtergere
  6. Măi oameni buni fiţi de treabă şi trageţi o fugă la Neacşu de-i spuneţi că s-a cam împuţit subiectu ăla de pe blogu lui. Să facă ceva; ori să îngroape mortăciunea, ori să schimbe apa la broaşte! Ooooauuuu ce pute...pînă aici la Poienile de Sub Munte şi mai departe la ukranieni!
    U-Kranianu

    RăspundețiȘtergere
  7. @Mei, mei ...
    Ai putea sa intermediezi vreo douazeci de calatorii promo?
    Am vreo doi din guvern,restul din diferite partide.Dar sa fie sigur ca sunt numai dus!
    Tz tz

    RăspundețiȘtergere
  8. "Traian Băsescu a fost aproape de a nu termina cursurile Institutului de Marină".
    ..............
    "Anul 1973 putea să fie sfârşitul carierei lui Traian Băsescu. Când Institutul de Marină Civilă s-a transformat în Institut de Marină Militară, studenţii au fost reevaluaţi medical, iar şeful statului nu a trecut testul. "

    De-aia ne iubeşte aşa de tare încrucişătorul naţiei!
    Sursa:http://www.antena3.ro

    RăspundețiȘtergere
  9. Ati vazut ca Cezar pe blogul lui a inceput sa posteze de-acum si poze cu papusi gonflabile? Banuiti cred la ce le foloseste?

    RăspundețiȘtergere
  10. http://constantingheorghe.blogspot.com/2011/08/cine-i-borcea.html
    .
    ,,duminică, 28 august 2011
    Cine-i Borcea?
    Îmi spune şi mie cineva cine e Borcea, ce-a făcut el de nunta lui a fost transformată într-un eveniment naţional, cu transmisii în direct, tocşoaie cretine şi articole în ziarele "quality"? Şi poate face un efort şi ANAF şi ne spune de unde a avut individul milionul ăla de euro pe care zice că l-a cheltuit pentru nuntă?
    .
    Jurnaliştii lu' peşte! Trăim în ţara în care pragul bogăţiei e la 768 de lei pe lună! Lăsaţi-i dracului pe toţi idioţii ăştia! N-aţi înţeles de ce mor ziarele pe capete? N-aţi înţeles de ce a ajuns lumea să vă urască?
    .
    Casă de căcat, bă Borcea! ''
    Zicsieu

    RăspundețiȘtergere
  11. Da, dar uita ca si el si tacsu,
    Sunt COLONEI in rezerva.
    Gradul le place, nu-i asa?!
    Iar dac' nu era tacsu colonel ...
    Nu-l "prindea" livolutia cu kg.-me de ceasuri, bijuterii, valuta etc. etc. Ehee ....
    Ce repede uita unii de unde au plecat!

    RăspundețiȘtergere
  12. Degeaba Zici, ca Borî-cea are la chimir multi firfirici...

    RăspundețiȘtergere
  13. Dar presa,presa ?
    Antena 3 a luat-o rau prin papuris.Celelalte nici nu conteaza. In afara televiziunii ,,viitorului presedinte''(asta-i dincolo de papuris,in lumea de dincolo).
    Zicsieu

    RăspundețiȘtergere
  14. Tz,tz !
    N-a mai ramas unul care sa miste.

    RăspundețiȘtergere
  15. Scoal Cezare şi fă de plancton!

    RăspundețiȘtergere
  16. Mei, mei ce mai sforăiţ mei de se aude peste 7 văi! I-auziţi-l pe unchiu ce horcăie de zici că-i LANZ-ul ăla de tăiat lemne...

    RăspundețiȘtergere

Liber... la comentarii! Responsabilitatea continutului, revine fiecaruia.
Comentariile injurioase, obscene, atacurile suburbane la persoana, nu vor fi publicate! Nu doresc sa creez 'probleme'... unora sau altora! Admin!

Dialog între doi gemeni nenăscuţi

Alegeri locale 5 iunie 2016. Veniti la vot! Click here:

MOTTO-ul... unui grup de tineri... si frumosi!

Search mehedinti blog online:

Facebook, Click here:

Lista mea de bloguri

COUNTERsite