Google Translate

marți, 28 octombrie 2014

Interesant! Parveniţii politicii româneşti - toate afacerile baronilor. Cu câţi bani au intrat în politică şi ce averi au făcut aleşii care au pus stăpânire pe România

Fiecare judeţ este „stăpânit“ de cel puţin un baron local. Afacerile lor sunt cele mai prospere din toată zona, iar de când au intrat în politică parcă le-au înflorit şi mai mult.

„Adevărul“ vă arată cum au parvenit cei mai importanţi baroni locali din România, în ultimii 25 de ani.


BUCUREŞTI. Primarul Robert Negoiţă a intrat în politică în 2004 şi are peste 100 de case, Marian Vanghelie a luat BAC-ul la 33 de ani şi are o avere ţinută la secret

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, dar şi primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, sunt doi edili din Capitală care de-a lungul timpului au stârnit numeroase controverse iscate în jurul averilor pe care le au. Negoiţă a intrat în politică în 2004 şi deţine zeci de terenuri şi sute de clădiri, în timp ce edilul sectorului 5 a luat BAC-ul la 33 de ani şi nu are publicată declaraţia de avere pe site-ul instituţiei pe care o conduce.
Robert Negoiţă (42 de ani)  s-a născut în localitatea Măneciu, judeţul Prahova, şi este primarul sectorului 3 din Capitală, dar şi cel mai bogat edil din Bucureşti, potrivit declaraţiei de avere de pe site-ul primăriei pe care o conduce.

BOTOŞANI. Cum şi-au clădit reputaţia şi averea cei mai influenţi oameni ai Botoşaniului. Povestea asistentului veterinar şi a şefului de autobază ajunşi şefi de judeţ

Doi dintre cei mai influenţi oameni ai judeţului Botoşani din ultimii 25 de ani au urcat rapid pe scara devenirii politice şi sociale. Mai rapid decât şi-ar putea imagina orice român obişnuit că se poate. Practic au plecat de la meserii de rând şi au ajuns într-un singur deceniu să deţină putere, funcţii şi implicit avere.
 
Constatin Conţac unul dintre foştii şefi de vază ai PSD Botoşani a fost şi cel mai influent om al judeţului moldav până în anul 2008. A fost preşedinte al Consiliului Judeţean timp de două mandate, preşedinte al filialei judeţene PSD şi controlează chiar şi acum una dintre cele mai importante afaceri din Moldova în domeniul construirii şi amenajării de drumuri. Drumul până la cele mai înalte distincţii l-a parcurs relativ repede după 1990. 
 
Atât de repede încât depăşeşte imaginaţia unui om obişnuit, care pleacă la muncă dimineaţa şi se întoarce după opt  sau zece ore de program. Constantin Conţac (69 de ani) s-a născut în 1945 la Botoşani şi a urmat acel parcurs al tânărului muncitor din perioada comunistă din părinţi de la ţară. S-a impus rapid, fiind un om descurcăreţ după cum îşi amintesc foştii colegi de muncă. 
 
CLUJ-NAPOCA. Un influent politician din Cluj: Ioan Rus, ministrul Transporturilor

Clujul nu are „baroni locali" precum Nicuşor Constantinescu de la Constanţa sau Liviu Dragnea de la Teleorman, însă în fiecare partid politic sunt oameni cu influenţă. Unul dintre aceştia este actualul ministru al Transporturilor Ioan Rus, şi vicepreşedinte PSD.
 
Cel mai influent om din PSD Cluj este Ioan Rus, actualul ministru al Transporturilor. După o perioadă în care nu a deţinut nicio funcţie, din aprilie 2013 a fost ales în funcţie de vicepreşedinte al partidului pe Regiunea Nord-Vest. Chiar şi în perioada în care era doar simplu membru PSD, Ioan Rus era omul care lua deciziile importante la nivel local şi era o voce importantă la nivel central.
 
În perioada 28 decembrie 2000 - 15 iunie 2004 a fost ministru de interne în guvernul Năstase. Din 2003 a cumulat şi funcţia de vicepremier al Guvernului, tot în cabinetul Năstase. La alegerile locale din 2004 a fost candidatul PSD pentru funcţia de primar al municipiului Cluj, funcţie deţinută în acel moment de Gheorghe Funar.
 
ZALĂU. Cine sunt cei care ne conduc judeţul. Politicienii care ne decid soarta
 
Nu sunt baroni locali dar au înhăţat puterea şi nu par dispuşi să o lase degrabă din mână. Este descrierea, pe scurt, a celor care ne conduc judeţul şi municipiul reşedinţă.
 
Fost ofiţer de Securitate, Tiberiu Marc este preşedintele PSD Sălaj şi de 10 ani preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj. Nu are funcţie de conducere, la nivel naţional, în PSD, dar a avut, spre exemplu, suficientă influenţă politică încât în urmă cu un an, când conform algoritmului politic stabilit la nivel naţional de USL funcţia de prefect al judeţului ar fi trebuit să revină, în Sălaj, PNL-ului, el a reuşit să învingă algoritmul şi să-şi impună propriul om în funcţia de prefect - Ionel Ciunt.
 
Tiberiu Marc (preşedintele PSD Sălaj) conduce judeţul, neîntrerupt, de 13 ani. Mai întâi, a fost prefect, în perioada 2001 - 2004, pentru ca din 2004 să se instaleze comod în fotoliul de preşedinte al Consiliului Judeţean, pe care pare că nu i-l poate lua nimeni. A câştigat, lejer, alegerile pentru preşedinţia Consiliului Judeţean şi în 2008 şi în 2012 şi le va câştiga, probabil, la fel de lejer şi în 2016 dacă va dori.
 
TÂRGOVIŞTE. Cum au făcut avere baronii de Dâmboviţa. Traseele politice ale lui Ţuţuianu, Popescu şi Stan
 
Au venit din mediul privat, acolo unde nu au strălucit. Afacerile lor au început însă să strălucească la scurt timp de la intrarea în politică. Tocmai afacerile derulate, dar şi încrâncenarea din lumea politică i-au adus în faţa justiţiei.
 
Florin Popescu era relativ tânăr atunci când a câştigat alegerile de preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa în 2008. Timp de patru ani, în timpul guvernării Boc, Popescu şi-a promovat oamenii de încredere în funcţii grele la Bucureşti, cum ar fi Mihai Vădan, şef peste APDRP sau Ioan Folescu, director la Electrica şi a adus bani în judeţ de la ministerele Agriculturi, Dezvoltării şi Trasporturilor.
 
Cunoscut ca mâna dreaptă a Elenei Udrea, baronul Popescu s-a apucat într-o adevărată frenezie muncitorească de construit drumuri, poduri, şcoli, spitale (chiar dacă majoritatea doar pe hârtie). Frenezia s-a stăpânit automat când a pierdut alegerile pentru şefia Consiliului Judeţean în faţa actualului baron PSD de Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu.
 
ALBA IULIA. Cum au făcut avere şi cum s-au menţinut la putere cei mai influenţi politicieni din PNL, PDL şi PSD
 
Politicenii din Alba nu s-au manifestat ca alţi baroni locali din alte judeţe, nefiind implicaţi în mari scandaluri penale. Cu toate acestea, cel puţin liderii principalelor formaţiuni politice au făcut avere şi cu ajutorul politicii. Pot fi consideraţi baroni senatorul Teodor Atanasiu, primarul Mircea Hava şi deputatul Ioan Dîrzu.
 
Mircea Hava s-a dovedit a fi cel mai abil politician din Alba din ultimii 20 de ani. Curtat de toate partidele de-a lungul vremii, a rămas fidel PDL-ului, pentru care a câştigat la nivel local cam tot ce se putea câştiga. În mandatul politic 2008 – 2012, PDL Alba a obţinut conducerea Consiliului judeţean, Primăria Alba Iulia, plus alte 40 de primării din judeţ. Hava se află din 1992 în conducerea primăriei din reşedinţa judeţului.
 
Organizaţia din Alba este în continuare una dintre cele mai puternice din ţară. La Consiliul judeţean a făcut alianţă cu PNL, în timp ce la Consiliul local Alba Iulia, după un scurt mariaj cu liberalii, a preferat un viceprimar din partea PPDD. În perioada 1992 – 1996 a fost viceprimar. După acest mandat a câştigat postul de primar, pe care nu l-a mai părăsit până în prezent.
 
ORADEA. Parveniţii politicii româneşti. Cel mai influent om din Bihor, cercetat de DNA
 
Chiar dacă Bihorul nu se poate “lăuda” cu baroni locali precum cei din sudul ţării, nu duce lipsă de oameni influenţi, mai ales în sfera politică. Unul dintre ei este Alexandru Kiss, fost depanator TV, actual vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bihor şi preşedintele UDMR Bihor.
De la un simplu depanator TV a ajuns să conducă Bihorul, să fie liderul UDMR-ului şi să ţină frâiele unor afaceri de milioane de euro. El a ştiut mereu pe cine trebuie sa ungă şi pe cine să plătească pentru afacerile sale Este vorba despre Alexandru Kiss pe care politica a reuşit să-l transforme  într-un om influent al judeţului.
 
Schimbarea regimului politic după 1989 a fost mană cerească pentru unii români. Printre fericiţi se numără şi Alexandru Kiss, actualul vicepreşedinte al CJ Bihor. Este exemplul clar că şcoala nu este la fel de importantă precum politica. Dintr-un simplu depanator tv, Kiss a ajuns să fie unul dintre cei mai influenţi oameni din Bihor şi totodată, unul dintre abonaţii afacerilor cu statul.
 
BRĂILA. Ce-a fost şi ce-a ajuns baronul Stancu. De la gestionar în comerţul comunist, la patron, preşedinte CJ, baron şi, finalmente, inculpat într-un dosar DNA
 
Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele în prezent suspendat al Consiliului Judeţean Brăila şi-a căpătat renumele de „baron al Brăilei” după ce a stat zece ani în fruntea acestei instituţii. A condus-o cu mână de fier şi, după cum îl acuză procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care l-au trimis recent în judecată, din postura de şef al judeţului a îndestulat firmele sale şi ale apropiaţilor cu numeroase contracte cu statul.
 
Născut la 24 decembrie 1954, Stancu (59 ani) este de loc din Tichileşti - Brăila. Se ştie despre el că, înainte de 1989 a lucrat în comerţ. Adversarii săi politici spun în derâdere că a vândut sticele şi borcane, fiind gestioinar la un centru de colectare sticlă veche dintr-o piaţă a municipiului Brăila. Cert este că experienţa de vânzător l-a ajutat după revoluţie. În anii '90 şi-a completat studiile devenind economist licenţiat.
 
BISTRIŢA. Au pornit de la catedră şi din alimentaţie publică şi au ajuns să tragă sforile în Bistriţa-Năsăud
 
Două personaje încă trag sforile în Bistriţa-Năsăud. Este vorba despre Radu Moldovan (PSD), care din 2012 este oficial conducătorul judeţului şi Ioan Oltean (PDL), parlamentar de câteva decenii, a cărui influenţă nu este ignorată nici de cei din tabăra adversă. Dacă Ioan Oltean a pornit de la catedră, fiind învăţător, Radu Moldovan a pornit din industria alimentară, fiind şef de sală la un restaurant.
 
Nimic nu mişcă în Bistriţa-Năsăud fără ştirea şi consimţământul preşedintelui de Consiliu Judeţean Radu Moldovan, care pare să aplice strategia din PSD şi în administraţie.
 
Cei care sunt alături de PSD şi de Radu Moldovan sunt recompensaţi cu alocarea de fonduri importante, în timp ce cei din tabăra adversă sunt pedepsiţi prin aceeaşi metodă dacă nu colaborează . Aşa se face că profitând de legea migraţiei, 9 primari ai PDL au părăsit partidul pentru a se alătura PSD-ul, iar rezultatele acestor mişcări se vor vedea şi la următoarea alocare de fonduri.
 
VASLUI. Dumitru Buzatu, profesorul de marxism şi leninism care a pus stăpânire pe cel mai sărac judeţ din România
 
Dumitru Buzatu, preşedintele PSD al Consiliului Judeţean Vaslui, cel catalogat drept baronul celui mai sărac judeţ din România,  se mândreşte cu trecutul său de profesor de marxism şi leninism. Iar ascensiunea de la catedră la politica de nivel înalt a fost una fulminantă.
 
Născut pe 12 august 1955, la Ruginoasa, judeţul Iaşi, Dumitru Buzatu şi-a început cariera didactică ca profesor de istorie filosofie la liceele din Vaslui. Fidel doctrinei de stânga, Buzatu s-a alăturat, în 1990 Frontului Salvării Naţionale. După ruperea acestuia, optează pentru aripa PDSR, a prietenului său Ion Iliescu, şi îşi face loc în primul Parlament al României de după ‘89. Cu ajutorul marelui său mentor, ajunge imediat preşedinte al filialei Vaslui a PSDR-PSD, funcţie pe care o ocupă şi în prezent.
 
Dumitru Buzatu a ocupat un fotoliu de deputat din 1992 până în 2004. În decursul celor trei mandate, prezenţa în Parlamentul României a fost una discretă. În prima legislatură, activitatea deputatului Buzatu a fost una timidă, în cei patru ani având doar 14 luări de cuvânt şi o interpelare. 
 
FOCŞANI. Marian Oprişan şi lecţia de parvenitism în politica postdecembristă. Cum a ajuns un manechin banal în topul baronilor roşii ai României
 
Fost manechin la Fabrica de Confecţii din Focşani înainte de 1989, unde prezenta costume bărbăteşti, Marian Oprişan a ajuns, după 25 de ani de când face politică, cel mai puternic conducător de administraţie judeţeană din România.
 
În urmă cu câţiva ani, Marian Oprişan mărturisea că a avut o copilărie plină de privaţiuni. „Îmi amintesc cum împărţeam aceeaşi pereche de ghete cu fratele meu, Adrian. Când veneam de la şcoală, mă aştepta la uşă, cu ghiozdanul, se încălţa repede şi pleca la şcoală”, spunea acesta „poporului” pesedist la primele alegeri uninominale din 2008.
 
Fost elev al Liceului Agricol din Focşani, unde la absolvire s-a ales şi cu permis de tractorist, Marian Oprişan a avut primul serviciu înainte 1989 la Fabrica de Confecţii din Focşani, acolo unde mama sa lucra ca „ofiţer de serviciu”, ceea ce se cheamă astăzi serviciu de pază.
 
TÂRGU-JIU. Călinoiu şi Ciurel, cei mai puternici oameni din Gorj. De unde au plecat şi unde au ajuns
 
Ion Călinoiu şi Laurenţiu Ciurel sunt consideraţi oameni cu cea mai mare putere din judeţul Gorj. Ion Călinoiu este preşedintele Consiliului Judeţean Gorj şi vicepreşedinte PSD la nivel naţional, iar Laurenţiu Ciurel este managerul prigvat al Complexului Energetic Oltenia (CEO), un colos economic cu aproximativ 18.000 de angajaţi, care cuprinde cariere miniere şi cele mai mari termocentrale din ţară, la Rovinari şi Turceni.
 
Ion Călinoiu s-a născut la 28 noiembrie 1954, în localitatea Goruneşti, judeţul Vâlcea. A absolvit Facultatea de Agricultură la Universitatea din Craiova şi, în timp ce era vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative la Universitatea “Constantin Brâncuşi”. În 2010 a devenit doctor în ştiinţe agricole la Facultatea de Agronomie, Universitatea din Craiova. A fost inginer agronom în cadrul Direcţiei Agricole Vâlcea, între 1978 şi 1981, inginer şef în cadrul Direcţiei Agricole Gorj, între 1981 - 1990, preşedinte al Uniunii Cooperaţiei Agricole Gorj şi director în cadrul Direcţiei Generale de Agricultură şi Alimentaţie Gorj, între anii 1991 - 1996. 
 
BRAŞOV. Căncescu şi Diniţă, de la simpli ingineri, la cei mai bogaţi politicieni din Braşov şi în final la cercetaţi penal
 
Aristotel Căncescu şi Ion Diniţă au terminat aceaşi facultate. Ambii au avut afaceri din care s-au îmbogăţit şi ambii au intrat în politică. Aristotel Căncescu a fost senator şi preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, iar Diniţă este din 2012 deputat. Se cunosc de multă vreme şi sunt cercetaţi pentru contractele ilegale de la Consiliul Judeţean.
 
Aristotel Căncescu (62 ani) s-a născut la Timişoara, dar a absolvit Facultatea de Mecanică din Braşov. În 2001 a devenit doctor în managemanet la Universitatea Politehnică din Bucureşti. Aristotel Căncescu a intrat în politică în 1993, a avut două mandate de senator şi este liderul PNl Braşov. Din anul 2000  şi până ieri a fost în fruntea Consiliului Judeţean Braşov. Acum este suspendat din funcţie pentru că a fost arestat pentru fapte de corupţie.
 
Căncescu s-a îmbogăţit din afaceri în media. Are în cont 3,98 milioane de dolari bani pe care i-a încasat după ce a vândut o reţea de posturi radio sub siglă Mix FM, în 2006. Modul în care a obţinut însă banii a fost un subiect controversat şi a făcut obiectul unui dosar DNA, care însă nu a mai ajuns în justiţie.
 
SLATINA. Baronii Oltului, domnitori peste afacerile cele mai bănoase din judeţ. Cum au ajuns în fruntea bucatelor Paul Stănescu şi Dan Ciocan
 
Ca oricare alt judeţ din această ţară, şi Oltul are câteva personaje perceput de populaţia din teritoriu drept “baroni” datorită averilor incomensurabile pe care nici cei în cauză nu le cunosc limitele. Cel mai cunoscut caz la Olt este, de câţiva ani încoace, nimeni altul decât chiar preşedintele Consiliului Judeţean Olt, pesedistul Paul Stănescu. El este secondat de un bun amic, fost miliţian, acum deputat – Dan Ciocan.
 
Paul Stănescu a ajuns “în fruntea mesei” din judeţul Olt în vara 2008 printr-o minune. Plecat în cursa pentru şefia Consiliului Judeţean (C.J.) Olt cu şansa de treia, chiar dacă era membru al celui mai mare partid - PSD, el nu era mai de nimeni cunoscut în tot teritoriul. Poate câteva zeci de persoane din zona de sud a judeţului, de unde el este originar (comuna Vişina, n.r.), să fii auzit de el înainte. Cu toate acestea, a reuşit să iasă preşedinte al CJ Olt la o diferenţă de nici 800 de voturi faţă de următorul clasat, un fost coleg de partid – Marin Ionică, şi el “baron”, dar transferat la PDL, partid aflat la putere atunci, Ionică revenind "la matcă" luna trecută.
 
BUZĂU. Grupul celor mai influenţi politicieni din Buzău. Cei cinci care au marcat, cu bune şi rele, soarta comunităţii
Politicienii buzoieni, actuali parlamentari sau aleşi locali, fac parte din cercul restrâns al celor mai influenţi oameni ai Buzăului, persoane cu abilităţi, ca cea de formator de opinie, dar şi cu defecte, precum lipsa de scrupule sau ipocrizia. Numele lor au ajuns, nu de puţine ori, în paginile ziarelor, în dosarele procurorilor sau chiar ale unor instanţe, pentru diverse abateri, însă au reuşit mereu să îşi menajeze imaginea.
 
În cei opt ani, cât a durat mandatul acestuia la şefia Consiliului Judeţean Buzău, Victor Mocanu şi-a conturat profilul de baron local, în urma unor dezvăluiri jurnalistice, anchete judiciare şi, mai ales, acuzaţii din partea opozanţilor politici. În urmă cu doi ani, Mocanu a pătruns în Senatul României, fiind coleg în Parlament cu fiul său, deputatul Adrian Mocanu.
 
Economistul Victor Mocanu a fost preşedintele Consiliului Judeţean Buzău din 2004, până în 2012, după un mandat de patru ani în prezidiul acestui for, ca vicepreşedinte.
 
PITEŞTI. De unde a plecat, la ce venituri a ajuns şi cum vede ANI averea lui Constantin Nicolescu
 
A fost sculer-matriţer, profesor, director, prefect, senator şi preşedinte de consiliu judeţean şi are o avere estimată la câteva milioane de dolari. Iată, mai jos, de unde a pornit fostul preşedinte al CJ Argeş, C-tin Nicolescu (PSD), ce avere a agonisit şi ce acuzaţii a formulat ANI vizavi de afacerile pe care acesta le-a încheiat cu statul!
 
În 1968 , Constantin Nicolescu absolvea Liceul Dinicu Golescu din Câmpulung Muscel, iar în 1973, Institutul Politehnic Bucureşti, specializarea Întreţinere şi reparaţii auto. Între 1974-1978, Nicolescu a urmat cursurile Academiei de Studii Economice Bucureşti, Facultatea de Comerţ – Relaţii Economice Internaţionale. Un an mai târziu, în 1979, absolvea cursurile postuniversitare de specializare în management-marketing internaţional, organizate de Academia de Studii Economice Bucureşti, iar în 1986, pe cele postuniversitare de organizare şi conducere a activităţii în industrie. În 1998, Nicolescu devine Doctor în Relaţii Economice Internaţionale, cu lucrarea “Perfecţionarea activităţii de management-marketing în producţia şi exportul de autoturisme, cu referire la autoturismul ARO”.
 
CĂLĂRAŞI. Cum a ajuns şeful atelierului de turnătorie, jupânul judeţului
 
Absolvent al Institutului Politehnic Bucureşti, promoţia 1980, Răducu George Filipescu, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Călăraşi, are diplomă de inginer tehnolog-metalurgie. Ascensiunea politică a început în 1995 când s-a înscris în PNL.
 
“Şef bogat la judeţ sărac”. Aşa l-au prezentat jurnaliştii de la postul B1 TV, în octombrie 2012,  pe Filipescu, preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi. „A câştigat al treilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţan Călăraşi, iar ca orice baron care se respectă, liberalul Răducu Filipescu se poate lăuda cu o avere consistentă în contradicţie totală cu starea în care se află judeţul pe care îl păstoreşte din 2004”, se arată în materialul prezentat de postul de televizune B1 TV.
 
RÂMNICU VÂLCEA. Cum a ajuns pesedistul Ion Cîlea cel mai puternic om din judeţul Vâlcea
 
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Vâlcea, pesedistul Ion Cîlea, a devenit unul dintre cei mai puternici oameni din judeţ în doar câţiva ani. Slăvit de unii, blamat de alţii, Cîlea s-a făcut cunoscut, la nivel naţional, după ce s-a lăudat că procurorii DNA l-au chemat la audieri, în dosarul „Fraudă la Referendum”.
 
Şeful PSD Vâlcea spune că e un om sărac care locuieşte la bloc, la etajul IV, şi că nu are motive să se teamă de justiţie întrucât nu a comis ilegalităţi.
 
Doctor în ştiinţe agricole, Ion Cîlea a condus, înainte de 1989, Oficiul de Cadastru şi Organizare Teritorială Vâlcea şi Întreprinderea de Execuţie şi Exploatare a Lucrărilor de Îmbunătăţiri Funciare. La mai bine de 10 ani de la Revoluţie, Cîlea a cunoscut ascensiunea profesională în administraţia publică. După ce a condus o perioadă Fabrica de Conserve Râureni, din cadrul combinatului Oltchim, acesta a fost numit subprefect de Vâlcea, iar, în 2004, a ajuns  vicepreşedinte la CJ.
 
SLOBOZIA. Cum a găsit succesul în viaţă baronul de Ialomiţa Silvian Ciupercă. De la un simplu profesor, la omul care controlează toată averea judeţului
 
Silvian Ciupercă este de 10 ani preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa. Ascensiunea sa în administraţia publică şi viaţa politică începe cu 20 de ani în urmă pe vremea când a fost ales primar al oraşului Ţăndărei. Funcţia publică şi-o împarte cu cea politică, el fiind totodată şi preşedintele filialei judeţene a Partidului Social Democrat.
 
Rădăcinile lui Silvian Ciupercă sunt departe de judeţul Ialomiţa, pe care-l conduce cu mână de fier de 10 ani. El s-a născut la Buzău, iar apoi s-a mutat cu familia în Ţăndărei.
 
Anii 70 îl prind student al Facultăţii de Matematică, iar timp de 18 ani, în perioada   1996 – 1978, face parte din corpul profesoral al Liceului Teoretic „Paul Georgescu” din Ţăndărei, instituţie de învăţământ pe care o şi conduce în ultimii săi ani de carieră didactică.
 
ALEXANDRIA. Joc de glezne pentru şefia PSD. Traseul lui Liviu „Teroristul“ Dragnea de la baron local la lider naţional
Drumul lui Liviu Dragnea de la baron de provincie la lider al PSD înseamnă 20 de ani de politică, 14 ani de administraţie locală, doi ani de guvernare, o avere impresionantă, scandaluri cu fonduri europene şi un proces penal. Şi-a căpătat porecla de „Teroristul“ de la Traian Băsescu, pe vremea când activa în PD, a creat legende despre morţii care votează şi a atras atenţia Comisiei Europene, pe vremea când gestiona fondurile la CJ Teleorman.
 
Pare greu de crezut, ascultându-l pe Liviu Dragnea astăzi, că drumul său în politică a început la Partidul Democrat şi că în anii ’90, pesedistul înfocat de astăzi a fost coleg de partid cu Traian Băsescu. Născut la Gratia, în Teleorman, Dragnea a absolvit în 1987 Facultatea de Transporturi din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti. După absolvirea facultăţii a lucrat ca inginer auto, şef de atelier mecanic la Craiova. Doar patru ani a fost angajat Liviu Dragnea, pentru că din 1990 a ales să intre în sistemul privat, înfiinţând o afacere la Turnu Măgurele, oraşul de reşedinţă. În scurt timp a intrat în politică, alegând PD. La alegerile din 1996 a candidat pe lista de consilieri locali ai PD, la Turnu Măgurele, şi s-a ales cu un mandat de ales local, funcţie pe care a ocupta-o doar din iunie până în decembrie.
 
VASLUI. Cum a ajuns un traseist politic să ţină hăţurile Bârladului. Povestea baronului roşu cu „liberalism prin vene”
 
Ascensiunea  primarului de Bârlad, Constantin Constantinescu, de la un simplu angajat al Primăriei Bârlad, la primul om al oraşului şi cel mai influent om din zonă este demnă de filme americane. Nea’ Titi şi-a dorit cu orice chip să ajungă din fiu de muncitor primul om al oraşului. A reuşit să pună mâna pe trei mandate şi se pregăteşte pentru următorul
 
Baronul roşu al Bârladului a avut o traiectorie politică alunecoasă, de la membru PCR, cum erau majoritatea românilor înainte de 1989, la  membru PNL, ca în final să-şi găsească partidul care l-a propulsat acolo unde a visat să ajungă - la PSD. Primarul Constantin Constantinescu se trage dintr-o familie modestă de muncitori şi a avut ambiţia să-şi depăşească condiţia. A reuşit cu vârf şi îndesat chiar dacă a făcut adeseori mişcări combătute de adversarii politici sau chiar şi de proprii aliaţi.
 
ARAD. Ioţcu şi Falcă – baronii judeţului Arad. Unul îmbogăţit prin funcţie, celălalt prin căsătorie
 
Baronii Aradului sunt de departe preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu, şi primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă. Ambii sunt membri ai PDL, iar reţetele parvenirii diferă în cele două cazuri.
 
Nicolae Ioţcu, fost fochist la CET, mai apoi angajat al unor companii de transport este şef al judeţului din anul 2008.
 
Potrivit ultimei declaraţii de avere completată în vara anului 2014, Nicolae Ioţcu nu  o duce deloc rău.
Acesta deţine depozite bancare în lei şi valută, dar şi mai multe conturi curente, toate însumând aproximativ 200.000 de euro, 66.000 de dolari şi 150.000 de lei.
 
Proprietăţile declarate de familia Ioţcu cuprind: un apartament cu patru camere, o casă în Vladimirescu cu teren de 1.000 de metri pătraţi şi un teren agricol la Săvârşin, de 4.500 metri pătraţi.
 
Ioţcu are şi datorii: un credit de 89.000 euro scadent în 2018 şi unul de 45.000 lei scadent în 2016.
La capitolul venituri, Nicolae Ioţcu menţionează că într-un an a câştigat 55.404 lei din indemnizaţia de preşedinte al CJA.
 
CONSTANŢA. Alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, miza enormă pentru Mazăre & Constantinescu. Administraţia publică, o afacere „de-a lui Mazăre“
 
Fiecare dintre ei este exilat în felul său. Nicuşor Constantinescu stă peste Ocean să se trateze şi spune că dacă n-ar fi reţinut acolo de medici, ar veni în ţară a doua zi să se lupte cu procurorii DNA. Radu Mazăre este obligat să stea la Constanţa sub control judiciar, ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată pentru o perioadă atât de îndelungată, de când este primar.
 
Nici afacerile de la serviciu nu stau bine. La Consiliul Judeţean Constanţa, Constantinescu riscă să piardă preşedinţia, iar la Primăria Constanţa, Mazăre a pierdut deja cele 20% din acţiunile portului.
 
Pe primar îl bate gândul serios să renunţe la mandat. „Dacă nu iese Ponta preşedinte, am pierdut tot“, consideră el, deşi în timpul premierului Ponta, Mazăre şi Constantinescu au primit cele mai grele lovituri, fiind săltaţi de DNA şi plimbaţi pe la arest. Baronii locali, consideraţi o pată ce trebuie îndepărtată pentru imaginea curată a României, se pot aştepta oricând la o soluţie nefavorabilă în dosarele pentru care sunt judecaţi. Valul DNA îi poate mătura, ca pe ceilalţi corupţi, în închisorile patriei.
 
TURNU-SEVERIN. Ascensiunea baronului roşu din Mehedinţi, de la muncitor la doctor în ştiinţe militare şi preşedinte de Consiliu Judeţean
Adrian Duicu ilustrează fără doar şi poate tipul baronului de PSD, care odată cocoţat în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi a acaparat toate instituţiile publice până la sufocare. S-a îmbătat uşor de la “aburii” puterii, care i-a luat minţile, astfel că a căzut uşor în plasa procurorilor DNA.
 
“Viaţa bate filmul”, aşa s-ar putea spune şi în cazul baronului roşu de Mehedinţi, Adrian Duicu, care din simplu muncitor la o pompă peco a ajuns preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi.
 
Adrian Duicu provine dintr-o prosperă familie de bănăţeni de la Topleţ, ale cărei afaceri cu carburanţi au înflorit în timpul embargoului impus Iugoslaviei. Tatăl baronului, Ion Duicu,  în 1998 a provocat un adevărat război între administraţiile judeţene din Mehedinţi şi Caraş Severin. Localitatea Valea Cernei, aflată la graniţa dintre Mehedinţi şi Caraş Severin, aparţine din punct de vedere administrativ judeţului Mehedinţi, numai că Ion Duicu, viceprimar al comunei cărăşene Topleţ, dorea ca afacerile sale cu petrol să fie controlate de autorităţile din Caraş Severin şi în felul acesta voia să mute graniţa judeţului Mehedinţi. 
 
IAŞI. Stăpânii politici ai Iaşiului. Ascensiunea şi apogeul lui Gheorghe Nichita şi Relu Fenechiu, baronii care au controlat judeţul transpartinic în ultimii 10 ani
 
         
 
Actualul primar al Iaşiului, funcţie pe care a primit-o cadou în 2003 de la Constantin Simirad, s-a ridicat dintr-un cartier sărac al oraşului botoşănean Dorohoi, dintr-o familie cu multe probleme, a acumulat o avere impresionantă, controlează cu mână de fier treburile politico-administrative ale judeţului, este unul dintre cei mai influenţi oameni din PSD şi, cel mai probabil, viitorul preşedinte al regiunii Moldova. Gheorghe Nichita este o excepţie pe harta primarilor din oraşele mari ale României, prin faptul că n-a fost ales prin scrutin popular pentru această funcţie. Se întâmpla în 2003, an în care Primăria Iaşi era condusă de Constantin Simirad, politician care visa însă şefia Ambasadei României din Cuba, fapt certificat în culisele PSD încă din primăvara acelui an. 
 
SIBIU. Klaus Iohannis. Secretele neamţului care vrea să fie preşedintele României
 
Klaus Werner Iohannis, cu siguranţă cel mai discret candidat din cursa pentru alegerile prezidenţiale din această toamnă, a reuşit să atragă atenţia României tocmai prin misterele care se leagă de viaţa sa personală. "Adevărul" vă prezintă în exclusivitate mărturiile unor apropiaţi ai primarului din Sibiu, care l-au cunoscut în diferite etape ale vieţii sale: copilărie, anii studenţiei, viaţa de familie, cariera în învăţământ, dar şi momentele-cheie care l-au propulsat pe profesorul Iohannis dintr-un oraş transilvănean în politica mare a ţării.  Povestea lui Klaus Werner Iohannis începe acum 55 de ani, pe 13 iunie 1959, în acelaşi oraş pe care, mulţi ani mai târziu, avea să-l conducă. Familia Iohannis a locuit o vreme în centrul istoric al Sibiului, după care s-a mutat, când Iohannis şi sora sa - Krista erau mici, într-unul din cele şase apartamente dintr-o casă aflată pe Strada Pedagogilor, într-o zonă frumoasă şi liniştită, dar destul de departe de centrul oraşului.  
 
MARAMUREŞ. Ce au fost şi cum au ajuns Cherecheş, Nemeş sau Hoban din simpli cetăţeni oameni care să controleze judeţul
 
Maramureşul are şi el aşa numiţii “baroni” locali. Simpli oameni care au ajuns în câţiva ani să controleze municipiile şi judeţul. Poate cea mai spectaculoasă ascensiune în viziunea multora din maramureşeni este cea a primarului de Baia Mare, Cătălin Cherecheş. Numele său nu este străin de scandaluri, fie ele politice, fie de altă natură. Până să ajungă primar al Băii Mari, Cherecheş a fost deputat în Parlamentul României, iar înainte salariat la Direcţia Silvică .
Provine dintr-o familie bună, cu un tată fost director al Direcţiei Silvice Maramureş, cu o mamă care este directorul Spitalului de Boli Infecţioase Baia Mare. Se poate spune fără a greşi că banii nu au fost niciodată o problemă pentru Cătălin Cherecheş.

SUCEAVA. Cum a căpuşat reţeaua de cumătri a şefului PNL Suceava instituţiile din judeţ


Bugetar de-o viaţă, preşedintele PNL Suceava, Ştefan Alexandru Băişanu, a strâns din senin o avere de un milion de euro. Totul cu ajutorul unei reţele de rude instalate în funcţii de conducere în instituţiile publice din judeţ.

Absolvent al Facultăţii de Filosofie, începând din 1993 Băişanu a fost profesor la Liceul de Arte Suceava, iar din 2002 devine cadru didactic la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava.
În perioada 2004-2008, Băişanu a fost subprefect al judeţului Suceava, iar din 2012 a devenit parlamentar. Fără nicio sursă de venit declarată în afară de salariul de profesor, Ştefan Alexandru Băişanu a devenit proprietarul unei vile în zona centrală a municipiului Suceava, pe strada 6 noiembrie, cu suprafaţa utilă de 460 de metri pătraţi.
       
NEAMŢ. Viaţa şi "opera" lui Pinalti, cel mai notoriu baron portocaliu al României. De la catedra de "Rezistenţă electrică", la serverele abundenţei de la Microsoft


Gheorghe Ştefan a fost reţinut de procurorii DNA în megascandalul Microsoft, pentru fapte grave de corupţie. Înainte să devină arhicunoscut drept Pinalti, Ştefan a fost şantierist şi profesor de liceu. A intrat târziu în politică, dar în cei 14 ani de carieră a avut un cuvânt greu de spus la nivelul puterii.

Fotbalul, politica şi afacerile i-au adus succes, bani, dar şi numeroase probleme pe care cu greu reuşeşte să le „dribleze” în aceste zile. Gheorghe Ştefan, zis Pinalti, a căpătat notorietate mult înainte de a intra în politică din mediul de afaceri, şi mai ales din fotbal, prin implicarea sa la echipa Ceahlăul începând din anii ’90. S-a născut în anul 1953, şi a absolvit Liceul Petru Rareş din Piatra Neamţ şi apoi a obţinut diploma de inginer după ce a absolvit Facultatea de Electrotehnică, secţia Electromecanică din Iaşi.

GALAŢI. Au dosare pe rol, cu prejudicii de sute de mii de euro, dar încă se află în funcţii publice înalte

Vorbim despre liderii politici din Galaţi care conduc de ani de zile destinele acestui judeţ. Unii se chinuie de mult să scape de mâna lungă a Justiţiei, alţii abia au intrat în vizorul procurorilor. Cert este că toţi liderii politici gălăţeni stau neclintiţi în funcţii publice.

Pe lista baronilor locali din Galaţi s-au aflat dintotdeauna trei persoane extrem de influente în urmă cu un deceniu: Eugen Durbacă, preşedintele PC Galaţi, în prezent senator PC, Ilie Plătică Vidovici, fost senator timp de patru mandate, acum retras din viaţa publică, şi Dan Lilion Gogoncea, fost preşedinte CJ, fost preşedinte la Camera de Comerţ, acum un simplu funcţionar al Camerei. Acestora li se pot adăuga alţi patru oameni, foarte influenţi, care au dominat scena politică din ultimii ani. Vorbim de Dan Nica, fost ministru al Comunicaţiilor şi preşedintele PSD Galaţi, Victor Paul Dobre, liderul PNL Galaţi şi unul dintre cei mai influenţi lideri liberali în urmă cu ceva ani şi Mircea Nicu Toader, fost preşedinte al PDL, în prezent deputat PDL. Cu toţii au reprezentat ceva pentru viaţa politică a oraşului şi judeţului Galaţi şi putem spune că încă se mai învârt în sferele de influenţă de la Bucureşti.

HUNEDOARA. Ce au fost şi cum au ajuns milionari politicienii Hunedoarei. Alin Simota: avere fabuloasă din contracte cu statul

Alin Simota, fost vicepreşedinte al PNL Hunedoara, în prezent arestat preventiv pentru infracţiuni economice, este cel mai cunoscut exemplu al personajelor care au profitat din plin de relaţiile în politică şi cu  lumea interlopă pentru a prospera din afaceri cu statul. Ascensiunea politică a „baronului Văii Jiului” a fost oprită definitiv de procurorii DIICOT.

La sfârşitul anilor 2000, Alin Simota, supranumit şi „baronul Văii Jiului”, se afla în topul celor mai bogaţi oameni din judeţul Hunedoara, cu o avere care depăşea 20 de milioane de euro, obţinută aproape în totalitate din afaceri cu statul, în energie, construcţii, minerit şi prestări de servicii. Alin Simota era considerat în Valea Jiului drept urmaşul „Luceafărului Huilei”, Miron Cozma.

TULCEA. Horia Teodorescu, de la „Avântul Babadag“, în fruntea judeţului Tulcea

De  profesie inginer, Horia Teodorescu se află în fruntea judeţului Tulcea din anul 2012. Şi-a câştigat renumele de baron local după ce firmele sale au fost abonate la mai multe contracte cu bani publici.
Preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea s-a născut în comuna Murgeşti din judeţul Buzău şi este de profesie inginer.

În perioada 1986-1990, Horia Teodorescu a lucrat ca inginer la Întreprinderea de Exploatare a Lucrărilor de Îmbunătăţiri Funciare. La scurt timp de la Revoluţie, şi-a deschis o firmă de construcţii, care se numea „Avântul Babadag“, apoi „Condor“ SRL.  În anul 2008, Horia Teodorescu a câştigat un mandat de deputat în Parlament şi a rămas asociat unic al Condor şi acţionar la Gazoteh. Din 2012, Teodorescu este preşedinte al Consiliului Judeţean  Tulcea. Potrivit declaraţiei de interese, Horia Teodorescu are peste 1.000 de acţiuni la firma Condor SRL Babadag, în valoare de peste 100.000 de lei şi 105.220 de acţiuni în valoare de 213.596 de lei, la firma Gazoteh SA Bucureşti.

SATU MARE. Govor, Silaghi şi Ştef, trioul fatal care controlează municipiul Satu Mare. Traseul celor mai influenţi politicieni

În Satu Mare politica s-a dovedit a fi cea mai bună afacere, indiferent de calităţile celor care s-au decis să trăiască din ea. Trioul Govor, Silaghi şi Ştef se situează detaşat în capul listei celor mai influenţi politicieni, aspiranţi la titlul de baron local, care controlează municipiul Satu Mare.
În Satu Mare, la fel ca în majoritatea judeţelor din ţară, politica s-a dovedit a fi cea mai bună afacere, indiferent de calităţile celor care s-au decis să trăiască din ea.

Cel mai „greu” politician din Satu Mare care are probleme cu legea este cumnatul lui Adrian Ştef, deputatul Ovidiu Silaghi (foto dreapta). Silaghi a fost ministru al Transporturilor, al IMM-urilor dar şi europarlamentar. În acest moment Silaghi este deputat ales pe listele PSD, fost preşedinte al PNL Satu Mare şi actual preşedinte al PLR Satu Mare.
Ascenisunea politică lui Silaghi a început în 2004, când a devenit deputat al Alianţei D.A., doi ani după aceea fiind observator la Parlamentul European. În 2007 Silaghi a fost şi membru al Parlamentului European. La scurt timp el a fost desemnat ministru al IMM-urilor, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, în Cabinetul Tăriceanu, după care, a fost ministru al Transporturilor în Guvernul Ponta.

Ovidiu Silaghi are cele mai grave probleme cu legea. Silaghi este suspectat de trafic de influenţă, infracţiune pe care ar fi comis-o în 2012, când era ministru al Transporturilor. DNA a cerut Parlamentului, în august 2013, încuviinţarea începerii urmăririi penale împotriva lui.
 
La acest material au participat Cristina Răduţă, Cosmin Zamfirache, Florina Pop, Alina Pop, Ionuţ Dima, Dorin Ţimonea, Claudia Bonchiş, Florentin Coman, Bianca Sara, Siomona Voicu, Borcea Ştefan, Alin Ion, Simona Suciu, Mugurel Manea, Iulian Bunilă, Cristina Stancu, Ionela Stănilă, Mădălin Sofronie, Elisabeth Bouleanu, Sabina Ghiorghe, Sînziana Ionescu, Corina Macavei, Cezar Pădurariu, Ramona Găină, Rareş Moise, Dinu Zară, Florin Jbanca, Bogdan Nistor, Daniel Guţă, Mariana Iancu, Cristina Cîcău. 

Sursa:
http://adevarul.ro/news/politica/parvenitii-politicii-romanesti-afacerile-baronilor-locali-i-au-transformat-oameni-simpli-stapanii-romaniei-1_544f57f00d133766a84df6e8/index.html
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

11 comentarii:

  1. Dupa cat ii di pustiu cre ca si da ceva moca pi-undeva. Dac si da si si dei, dac nu si da, si dei totusi ceva. Ci froomos ii in colonie in campanie electorali!

    RăspundețiȘtergere
  2. Astia trebuie impuscati prin rastignire si arsi pe rug,averile confiscate si amantele futute in gat>

    RăspundețiȘtergere
  3. Ăstora nu le este suficient glontele; mai întîi trebuie să "probeze" metodele alea vechi şi eficace ale Sfintei Inchiziţii. De fapt, toţi "politicienii", "oamenii de afaceri (cu Statul) şi tîlharii români ar trebui "trataţi" după următoarea reţetă;

    http://tibettruth.com/2014/06/10/china-the-worlds-execution-capital/

    RăspundețiȘtergere
  4. Băă, mi-am permis în numele deimos craţiei şi haauto no miei (ca şi Doogauru la ultimu CNR/CFR al sindicatelor/arieratelor şi neregulatelor) să-i fac o invitaţie lu" Moş AdaKaliku să ne ţină pe-al pensiilor contributiste un simpozion, În timpu" ăsta, în pauză, cît noi servim o icră ş-o maslină de la Nea Bazile ot MH, Cezar/Petrică/Mucifacialos + el Tigri due, ne cîntă/zuflă la trombon.

    RăspundețiȘtergere
  5. @03.07
    Prostanacule,mai fiu de tarfa,vezi ca ai gresit adresa,la TROMBON canta tot neamul tau feminin in frunte cu curvistina de ma-ta care habar n-are cu cine te-a facut fiind moarta de beata,d-aia iti iei tot felul de denumiri,nu-ti cunosti tatal si de mic ai supt la berbeci.

    RăspundețiȘtergere
  6. @03.07
    Avorton de moldoveanca ,curva si betiva,dobitoc de Bucovina,puturosii dreacu" ca stati toata ziulica cu samahoanca in gat,nevestele se fut pe sub toate gardurile cu toti betzivanii si apoi asteptati ajutoare de la statul roman"da shi,sa ne dea si noua di pomana ca ni-o luat apa casa",cersetori si betivi de la Fane babanu incoace,cand veneau turcii ,cu totii,mame ,sotii,tati intorceati curul sa va faca turcu'sau tataru' "pi la spatutz" ca ase va placea si asa ati ramas-obishei din strabuni lasat.D-aia umblati cu capra,futuva-n gura da cioclovine imputzite,voi si tziganii,trantorii acestei natzii.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sssst! Ia de la Stelica o maslina si poate mintea o sa-ti revina.

      Ștergere
  7. Uai, 'mneata !
    Greata !
    Ai de pula me, ear e mercuri !

    RăspundețiȘtergere
  8. Uai, cea mai faina si mai cul poza ie aea din dreptul cu FILME DOCUMENTARE !
    .....unde pula mea mi-am ratacit puscoiul ? Uai, mi-ai vazut-o, careva ?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pese: va spusei eo ca nu-s nebun ? Ca tarisoara asta nu se mai poate vindeca, decat prin masuri extreme si urgente ? Iar astia de mai sus sunt doar o mica parte din marea haita a jnapanilor, de-au devalizat tara ! Iar cel mai mare jnapan colonial este STATUL ! Asta de aloca bani, din fondul de rezerva, pochilor, in timp ce avioanele de vanatoare bombardament isi pierd rezervoarele si cate o roata prin lanurile de cucuruz !
      A fost doar un exemplu fictiv, orice asemanare este doar o pura intan plare !

      Ștergere
  9. Dati buluc, care cum puteti, ca a aparut Observatorul Militar !
    Un numar bun.
    Pe prima foae: cioroiplanul de la Turzii, de si-o pierdut flapsurile si-un rezervor prin lanul de cucuruz de la Petresti !

    RăspundețiȘtergere

Liber... la comentarii! Responsabilitatea continutului, revine fiecaruia.
Comentariile injurioase, obscene, atacurile suburbane la persoana, nu vor fi publicate! Nu doresc sa creez 'probleme'... unora sau altora! Admin!

Dialog între doi gemeni nenăscuţi

Alegeri locale 5 iunie 2016. Veniti la vot! Click here:

MOTTO-ul... unui grup de tineri... si frumosi!

Search mehedinti blog online:

Facebook, Click here:

Lista mea de bloguri

COUNTERsite