Agerpres HotNews.ro a facut o selectie a discursurilor Guvernatorului Mugur Isarescu cu ocazia iesirilor sale publice - fie cu ocazia acordarii titlului de Doctor Honoris Causa, a Rapoartelor privind inflatia sau la diferitele seminarii gazduite de BNR. Au fost 31 de iesiri publice, temele cele mai frecvent mentionate fiind in legatura cu sistemul bancar, criza euro si prudenta in abordarea politicilor macroeconomice.
Vezi mai jos, ordonate dupa luna in care a avut loc iesirea Guvernatorului in spatiul public, cele mai importante declaratii facute de-a lungul anului.
Ianuarie
• Din punctul de vedere al fluxului de bani s-ar putea sa trecem la seceta, chiar daca exista bani in lume. Aceasta perspectiva exista in orice tara care nu respecta disciplina financiara.
• Cresterea economica antrenata de exporturi are niste avantaje - nu duce la dezechilibre externe, ci duce chiar la o echilibrare. Noi nu avem exporturi de tehnologie avansata, dar suntem axati pe componente auto, motoare electrice, telefoane. Eu sper ca exporturile de produse agricole, dupa ce va fi recastigata piata agroalimentara interna, vor creste, deoarece o tara cu atat teren agricol nu va mai fi importator net.
• Schimbarile in structura exporturilor vor continua.
• In cazul serviciilor, ce servicii poate oferi Romania, transport, turism? Poti face turism fara autostrazi? Nu avem mari sperante sa avem mari exporturi in sectorul serviciilor pana nu vom crea infastructura necesara.
• Suntem la limita prudentei din partea unei banci centrale, dar bancile nu vor sa reia creditarea.
• Dezechilibrul s-a creat in 20 de ani si ne va trebui 10 ani sa-l corectam.
• Trebuie sa schimbam tendinta, sa stimulam munca, mediul de afaceri si pe de alta parte, sa temperam pensionarea anticipata.
• Politicienii ar trebui sa promita mai putin, sa-si ia in apropiere experti financiari si sa cunoasca ceva din aritmetica bugetara. Dansii sunt in fata cu electoratul si electoratul doreste. Ei trebuie sa promita.
• Nu stiu care ar fi avantajul sa luam imprumuturi de la China sau Rusia. Trebuie sa intelegem ca nu-ti da nimeni bani pe degeaba. Banii au cost si banii obtinuti de la FMI si UE sunt printre cei mai ieftini. Intervine apoi si chestiunea de credibilitate. Din pacate, Romania este intr-o umbra de credibilitate pe plan international. Am dovedit ca nu stim sa ne tinem echilibrul. UE si FMI calculeaza si defictul structural. La noi era de 5, 6%. In conditii in care ai probleme de credibilitate, iti trebuie o unda verde, o stampila ca ai politici credibile. Noua asta ne trebuie mai mult decat banii.
• Arieratele sunt o problema mare pentru credibilitate si nu numai la nivelul statului. E un comportament care trebuie eradicat. O economie nu poate exista daca consumi ceva si nu platesti. Arieratul reprezinta o forma salbatica de a obtine un credit, pe ascuns, pe usa din dos.
• Nu sunt pentru amnisitie, deoarece e extrem de periculoasa.
• In Romania sunt peste 40.000 de proiecte neterminate finantate de stat. Unii sunt probabil bani total irositi.
• Zona euro ne afecteaza, categoric. Ne-ar afecta mai mult daca am fi inauntrul ei. Suntem la granita ei si contagiunea poate oricand aparea. Daca vom fi in zona euro, disciplina fiscala, cea bugetara va fi mult mai puternica, arieratele n-ar trebui sa existe. Nici nu poti intra cu arieratele.
• Intrebat de ce nu mai vrea sa fie prim-ministru: E o functie cu foarte multe responsabilitati. Eu incerc sa dau orice am mai bun. Functia de prim-ministru e extrem de solicitanta. Mai ales dupa experienta din 2000, nu poti fi singur acolo. Nu sunt de acord cu faptul ca un prim-ministru trebuie sa faca totul.
Februarie
• Este periculoasa ideea ca nu vom avea crestere economica daca nu stimulam consumul.
• Observ ca legea lui Gresham (Conform Legii lui Gresham, atunci cand in circulatie se afla doua monede, una buna si una rea, moneda rea o înlocuieste pe cea bună) se aplica mai nou si in discursurile publice.
• Consumul va creste in zonele in care vom avea productie. Mai intai in exporturi.
• Dezbaterea publica e dominata de salariile bugetarilor, ca si cum numai ei ar exista in Romania.
• Pentru a avea crestere economica trebuie facute doar trei lucruri: sa stimulam munca, sa stimulam munca si sa stimulam munca. Trebuie stimulata munca si prin reducerea poverii fiscale.
• O reducere a poverii la nivelul companiilor este esential.
Martie
• Este imperios necesar să asigurăm coerenţa politicilor şi un ritm susţinut al reformelor, astfel încât adoptarea euro să devină posibilă la o dată cât mai apropiată de 2015. Faptul că, începând cu februarie 2010, în BNR a luat fiinţă Comitetul pentru Pregătirea Trecerii la Euro, iar din octombrie 2010, la lucrările acestui comitet participă şi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice este o dovadă relevantă că ne preocupă viitorul ţării noastre în Zona Euro.
• De ce are nevoie aceasta tara? Nu de bani, ci de antreprenori. De oameni care sa poata duce proiectele la capat. Suntem o tara care are prea multe proiecte incepute si neterminate. Peste 40 de mii de asemenea proiecte. Pentru mine, asta explica totul. Si de ce avem inflatie ridicata, si de ce avem alocat un buget pentru investitii, dar acest lucru nu se simte.
• Politica monetara a fost anticiclica- am dat drumul si la RMO, am coborat dobanda- dar la politica fiscala am ratat intelepciunea.
Aprilie
• S-a spus atunci (cand a fost atacul speculativ pe leu) ca interventiile Bancii Nationale au fost agresive. Mai recent s-a spus ca au fost barbare. Daca aperi ceva, operatiunea defensiva poate sa fie orice altceva decat barbara. Cel care ataca poate sa fie barbar. Si stirea cu interventia agresiva sau barbara a Bancii Nationale: a iesit BNR si a ciomagit bietii dealerii de pe piata.
• Sunt 40 de banci pe piata si fiecare are vreo 15 dealeri. La BNR sunt vreo 4-5. Nu vad cum acestia pot sa fie agresivi cu sute de dealerii in acelasi timp. Interventiile se fac printr-o banca, maxim doua.
• Vanzarile se fac in loturi mici, 1-2 milioane. Cate loturi a trebuit sa faci ca sa ajungi la suma de un miliard care se vehiculeaza. Cantitativ noi nu puteam sa fim agresivi.
• Moneda nationala este produsul nostru. Asa cum o banca comerciala isi apara un produs, noi ne aparam produsul.
• Am dat din rezerva si rezerva e si pentru asemenea momente.
• Nivelul de trai va creste diferentiat si avansul se va observa inca din acest an in sectoarele legate de productie si export, dar se va simti mult intarziat in zona bugetara.
• Beneficiarii de asistenta sociala vor ajunge la nivelul de trai din 2008 abia in 2015.
• Raportul dintre contribuabili si beneficiari de asistenta sociala este profund dezechilibrat, ceea ce creeaza presiuni de natura fiscala. De altfel, inflatia din ultimii doi ani este de natura fiscala, fiind generata in proportie de doua treimi din accize la tutun, la produse petroliere, din TVA si alte forme de impozitare suplimentara care s-au dus in plati de salarii bugetare, in cheltuieli sociale, pensii, etc.
Mai
Despre cresterea economica
• Romania trebuie sa isi defineasca profilul politicilor macroeconomice. De multe ori ce gandesti acasa nu se potriveste cu ceea ce exista in exterior.
• Cred ca trebuie sa avem mare grija cand vorbim despre modelul de crestere economica. Acest model rezulta dintr-o serie de decizii pe care le ia investitorul privat si dintr-o alta serie de decizii ale Statului. In consecinta, maniera in care se discuta la noi poate sa duca la concluzii gresite. In fapt, sectorul privat decide asupra manierei in care se dezvolta o zona economica cum este o tara.
• Exporturile pot sa devina si au devenit principalul motor de crestere economica dar asta pentru ca investitorii si producatorii au hotarat acest lucru. Faptul ca autoritatile au creat conditiile pentru ca acest lucru sa se intample este o alta discutie.
Despre intrarile de capitaluri straine si deficit
• Noi nu avem posibilitatea intr-o economie deschisa bazata pe capitalul privat sa pre-hotaram asupra modelului de crestere.
• Capitalul privat te iubeste sau nu. Iti invadeaza cateodata tara pentru ca apoi, din considerente care nu tin intotdeauna de economia interna, sa se retraga brusc.
• Suntem intr-un nou ciclu de intrari de capital. In '90-'92 capitalurile chiar se fereau de Romania. In '93-'96, intrarile de capital au fost de asemenea mici si am incercat sa finantam economia cu dobanzi scazute si cu un curs supraevaluat. Practic am subventionat economia. In 2000-2004 a fost o perioada buna, cu intrari de capital moderate. Nu am fost invadati, dar am raspuns si bine acestor intrari de capitaluri. E drept, am avut si un acord cu Fondul- singurul dus pana la capat. Politica fiscala a fost orientata spre consolidare, nu spre cheltuieli mari.
• Cand politicienii vorbesc despre deficit fiscal, fac o eroare. Ei nu au nevoie de deficit fiscal mai mare. Ei au nevoie de cheltuieli bugetare mai mari. Ori iluzia ca poti sa faci cheltuiala bugetara mai mare avand deficit bugetar mai mare este ridicata. Pe masura ce se mareste deficitul bugetar cresc aproape automat si costurile de finantare mai ales intr-o tara ca Romania. Si in final, cu un deficit mai mare nu vei avea cheltuieli mai mari. Vei avea cheltuieli bugetare mai mici si te pacalesti.
• Din 2009 politicile macroeconomice au fost corecte, chiar daca perceptia a fost alta. Nu existau alte solutii ci numai alte iluzii.
• Perioada in care Romania a controlat bine fluxurile de capital a fost 2000-2004, fara sa fac aici politica.
• Am fost foarte aproape de un "infarct". Sudden stop, cum i se spune in termeni financiari. Am trecut foarte aproape de asa ceva, desi nu am crezut in 2009 cand eram avertizati ca asta ne asteapta. Nu am intrat pentru ca am reactionat la timp.
• Am auzit si in 2009 si 2010 politicienii care se laudau ca pot mari cheltuielile: "Avem bani, avem bani", ziceau ei. Pai asta era problema, ca aveau bani!
• Intre logica economica si cea politica exista diferente si acest lucru eu l-am invatat stand numai un an ca premier.
• Faceti deficite mai mari ca va fi mai bine, spuneau unii. Nu a fost mai bine si nu va fi mai bine. Este numai o iluzie!
Iunie
• Nu jignesc pe nimeni.
Efectul de turma este un efect dominant in sistemul bancar. (...) Cursul de echilibru pe care toata lumea il viseaza este o cutie neagra. Pentru oricare moment istoric si pentru oricare alta perioada putem sa avem un alt curs de echilibru.
Iulie
• BNR se pregateste pentru situatia in care riscul de contagiune s-ar materializa, luand in acest sens o serie de masuri.
• Flexibilitatea monedei si faptul ca leul se poate misca intre anumite limite putand absorbi din tensiuni ne poate ajuta. E drept, trebuie sa fim atenti. Pentru ca exista un punct de la care rata de schimb poate transmite panica. Dar, in limite rezonabile, se poate absorbi panica irationala.
• Atat moneda chineza - yuanul - cat si bancile chineze sunt binevenite in Romania. Am discutat inca de pe la inceputul anului 1990 cu privire la deschiderea unor filiale in Romania de catre bancile chineze. Ma astept ca acest lucru sa se intample in viitor.
• Sa nu credem ca trecerea BAC-ului depinde numai de clasa politica. Am avea o problema de fond daca am gandi asa. Trecerea BAC-ului tine de foarte multe lucruri. Copiii astia de la cine sa invete? Am scos in fata cateva cohorte de mitomani care nu au avut bunul simt sa admita ca au castigat bani dintr-o oportunitate a tranzitiei.
August
• Un director din BNR imi spunea cu uimire ca multi candidati care voiau sa se angajeze la noi au adus atatea diplome si titluri incat s-ar fi umplut un vagon. Niciunul nu a fost insa admis. Era o diferenta socanta intre hartiile lor si stiinta pe care o demonstrau.
• Toată lumea vorbea de criză în 1971, de criza dolarului. Peste zece ani, după atâta criză a dolarului, am constatat că dolarul devenise rege. Au trecut 40 de ani şi toată lumea vorbeşte despre criză în continuare. Eu, personal, mă feresc de acest cuvânt sau dacă nu mă feresc de cuvântul criză, am o mare reţinere în a-l folosi.
• România trece prin noi transformări. Ştim cu toţii că există cicluri lungi în viaţa socială, care vin din comportamentul uman, acum optimist, mâine pesimist. Ceea ce se numeşte în prezent criză seamănă în mintea mea cu ceea ce am auzit în urmă 40 de ani.
• Dupa ce am fost numit Guvernator si am vizitat Tezaurul, fostul Guvernator a intrat in birou, a incuiat usa, ceea ce m-a si speriat putin, a deschis seiful personal si a scos un dosar mai invechit. Era dosarul Tezaurului. In 1922 s-a intocmit acest dosar cu documentele originale, acordul dintre Guvernul nostru si cel tarist. Vreau sa va spun ca din 1922 se preda din mana in mana de la Guvernator la Guvernatorul urmator fiind un juramant ca BNR nu va renunta niciodata la Tezaur.
Septembrie
• Cresterea economica durabila a UE si Romaniei depinde de coerenta imprimata politicilor economice. Ne place sa repetam, aici la BNR ca nu exista un inlocuitor valid al politicilor economice. Corectarea politicilor gresite este dureroasa, dar absolut necesara.
• Pentru a avea o crestere durabila trebuie continuate reformele pentru inlaturarea poverilor birocratice. Stim ce inseamna aceste poveri birocratice pentru mediul de afaceri si stim mai ales cat de dificila este batalia cu ele. O combinatie intre birocratia de la Bruxelles si cea de la noi poate fi fatala dezvoltarii acestei tari.
• Acum 11 ani era imperios ca bancile din Romania sa fie privatizate cu mari banci cu capital strain, occidental, iar acum citesc cu relativa uimire ca vulnerabilitatea cea mai mare a Romaniei este faptul ca avem banci straine.
• Lumea trece printr-o transformare deosebit de importanta. Ce se va intampla? Nu stiu. Si v-o spun clar, nu stiu ce se va intampla, cu toate ca circul in toate aceste cercuri in care se discuta si de viitorul omenirii si al bancilor centrale, nu stiu nici ei foarte clar. Nu cred in conspiratii, probabil ca ati aflat ca fac parte din nu stiu ce grupuri care pun la cale omenirea, ne adunam si... astea sunt. Dar sincer nu se intampla numai in Romania, minti din astea bolnave si dominate de ideea conspiratiei mondiale exista peste tot.
• Nu inseamna ca daca dai mai multi bani in economie, ai crestere economica. Cu bani multi oricine poate sa faca, treaba e sa faci cu bani putini, aia inseamna dezvoltare. Deci, bagarea banilor in economie, in orice conditii, fara niciun fel de discernamant este un mare pericol, de regula duce la inflatie, la deprecierea banilor.
• Nu am introdus bani in economie in nestire, am introdus bani in economie pe masura ce am cumparat rezerva si am refacut rezerva.
• BNR a decis instituirea unui comitet de lucru care sa analizeze structura viitoarei rezerve a Romaniei. In prezent rezerva de aur a bancii centrale este adecvata, dar nu se stie ce se poate intampla in urmatorii ani.
Octombrie
• Noi nu avem fond de pensii, ci buget de pensii. Fondurile de pensii sunt mijloace foarte bune de a economisi pe termen lung.
• Ca sa putem investi, trebuie sa incurajam si economisirea, mai ales cea pe termen lung.
• Sunt persoane care se plimba cu banii intre banci si la o diferenta de 0,5% de dobanda. Asta da o anume instabilitate.
• Cei care acum 4 ani aveau o dragoste napraznica pentru creditele in valuta, acum vor sa le ucida cu totul.
• A pune o frana brusca, a opri creditarea in valuta ar fi o mare eroare.
• Grija noastra nu e sa avem un deficit bugetar zero, ci unul care sa poata fi administrat. Cu un deficit zero nu te poti dezvolta, mai ales in cazul Romaniei.
•
Anul 2012 si cei care vor urma nu vor mai semana cu anii 2009-2011. Romania va trebui sa forteze iesirea din criza, un proces greu, complex si dificil. Ceea ce va cere, din partea intregii societati romanesti, un nou efort de restructurare, de eficientizare, de perfectionare. Si, mai ales, un efort de adaptare in viteza a economiei la un sistem competitiv. Doar taind cheltuieli bugetare, s-ar putea sa fim loviti de alte si alte disfunctionalitati.
• Acordurile au fost necesare, s-a asigurat stabilitatea financiara, caderea economica putea fi atenuata daca absorbeam mai bine fodurile. Aceasta este solutia, dar eu m-am fript odata ca tara e pregatita sa absoarba fondurile UE. M-am fript si in 2009, si in 2010.
• Daca fondurile europene vor fi atrase asa cum se aude ca au fost realizate proiectele, sa spunem, eu nu sunt pesimist pentru cresterea economica de la anul. Nu o vad in scadere, dar nu cu ea ne vom bate. Cresterea economica poate sa fie 4% la anul, dar noi ne batem cu perceptia. Cand faci proiectul, te duci cu el la finantatorul extern si el iti spune: esti realist sau nu esti realist. Acum, daca ne ducem cu o crestere economica neincetinita in fata finantatorilor, a pietelor, nu numai a Fondului, se uita precum se uita bancherii la tine. Iti zic: "Nu stiu cat de adevarat e, exporturile iti pica", te intreaba, de unde ai crestere. Spui: "Am de la fondurile europene". Lasa-ma domnule cu fondurile europene. Nu cred ca perceptia legata de fondurile europene se va imbunatati pana cand se nu se vor vedea primele rezultate.
• La nivel microeconomic fondurile europene inseamna capitalizare. La nivel macroeconomic, nu numai ca reimplinesc rezerva Bancii Nationale si rezolva obsesia care vad ca se creeaza acum: La anul din ce va plati Banca Nationala datoria? Pai din fonduri europene si din rezerva, din ce? Pana acum din ce am platit? Din refinantari. Cream lichiditate dragi bancheri, daca tot aveti grija lichiditatii. La dumneavoastra nici asa, nici asa nu e bine. Ba ca e prea multa lichiditate si dobanzile sunt jos, ba ca e putina lichiditate. Mimoza pudica.
• Personal, credeam ca drumul spre mare este rezolvat. Am luat-o pe centura Bucurestiului. De la DN1 mergi vreo 4 km, pe urma tot in gropi intri. S-a facut un pod frumos acolo. Nici jumatate din Centura nu s-a terminat de atata timp intr-un oras de talia Bucurestiului. De la A1 pana la A2 vreo cateva portiuni facute si vreo 10 gatuiri. Se trece din gatuire in gatuire. Stai acolo. Acelasi tip de crestere economica extraordinara: consumi benzina, consumi lubrifianti, consumi anvelope, franezi, te enervezi, consumi nervi, PIB-ul creste. Asemenea activitate economica e cea mai buna crestere PIB.
• Fac parte dintr-o generatie care a plecat cu familia de la lingura si farfurie, cum se spune. Pleci de jos, nu iei credite, ca nu se dadeau, si, treptat, cu ajutorul parintilor, bunicilor ajungi sa-ti faci ceva.
Noiembrie
• Relatia dintre bancher si client trebuie sa fie de colaborare, nu de ucidere reciproca.
• La un moment dat au venit la mine cativa bancheri mari, de la banci din afara. Fiecare ma anunta ce cota de piata vrea sa obtina in Romania. Unul voia 7%, altul 14%... Cand am adunat cotele de piata, rezulta o cota totala de piata de 240%.
• Discursul public trebuie sa se imbunateasca, sa apara mai des formule profesioniste in domeniu, sa mai echilibram vocea uneori galagioasa, sa folosesc un cuvant deja aruncat pe piata de ceilalti vorbitori in numele opiniei publice romanesti.
• Problema in Romania este sa apara opinii pertinente, profesioniste, nu sa se vanture idei, lucruri simple sau simpliste, daca vreti, pentru ca populatia este foarte dezorientata. Daca se repeta zi de zi: domule, stii ca uite, aici, dupa colt, e solutia, dar nu vrea sa o ia nici Banca Nationala, nici Guvernul, nici altcineva, bineinteles ca intreaga societate pierde, se ajunge la formule din acestea de complot international, de conspiratii impotriva Romaniei si nu de aceasta avem nevoie in momentele acestea dificile, si nici de defetism.
• Corul defetistilor, care nu este numai in Romania, il vedem peste tot in Europa, el devine o problema majora daca societatea nu stie sa lucreze cu el. Nu ai cum sa-l anihilezi, este o reactie absolut normala in vremuri grele, tulburi, sa ai si defetisti.
• Unii dintre noi isi amintesc cum, in anii '70, dupa 10 ani de prosperitate au venit 10 ani in care ne-am platit datoria. A fost o crima economica.
• Doar o mica parte e datorie publica. O alta parte a ei e formata din datoriile sectorului privat si o a treia parte e creata de banci care au finantat romanii.
Decembrie
• Incarcarea costurilor de creditare cu tot felul de cheltuieli ale bancilor, acoperite printr-o concurenta imperfecta a sistemului financiar-bancar se va tempera. De ce bancile pot sa paseze asupra clientilor, uneori intr-o adevarata inconstienta costurile unor lipsuri, care uneori le apartin, in ceea ce priveste organizarea interna sau evaluarea gresita a unor riscuri. (...) E posibil pentru ca concurenta nu este suficient de puternica si nu este data de numarul de banci. In continuare, in ciuda progreselor, este clar ca in sistemul financiar-bancar trebuie sa se intareasca concurenta.
• Avem si stiri bune si rele. Cele rele sunt ca nu se pierde nicio ocazie in discursul public dar absolut niciuna ca sa nu se discute despre majorari de preturi. Ca e vorba de cate un interes al vreunui producator care isi face loc la televiziune sau de altceva. Toate acestea arata neincredere.
Analiza HotNews
Cele mai importante declaratii ale lui Mugur Isarescu din 2011
de
Dan Popa HotNews.ro
Marţi, 27 decembrie 2011
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-11043689-cele-mai-importante-declaratii-ale-lui-mugur-isarescu-din-2011.htm
Imi plac lucrurile bine facute!
Analiza HotNews, este remarcabila!
Mugur Isarescu,
omul despre care vom mai vorbi.
Admin
