Guvernul vrea să facă publice informaţiile ţinute ferecate
în mod inutil în bazele de date ale instituţiilor statului.
Ideea nu aparţine nicidecum conducătorilor României, ci e o
iniţiativă internaţională intitulată Parteneriatul pentru un Guvern Deschis
(OGP), la care au aderat 47 de state, printre care şi România (în noiembrie
2011). Fundaţia Soroş a monitorizat ce măsuri efectiv au luat guvernele Boc,
MRU şi Ponta în cele aproape 15 luni, de când face parte din clubul select al
ţărilor "transparente". Concluzia expertei Andra Bucur de la Soroş a
fost că "nu prea multe". Pentru a da "un zvâc"
autorităţilor, Fundaţia Soroş a organizat o masă rotundă la care au fost
invitaţi doi consilieri ai prim-ministrului Victor Ponta, care au fost puşi
faţă în faţă cu şefi de la Oracle, Microsoft, membri AmCham şi Institutul
Bancar Român, pentru a pune pe masă planuri de viitor şi propuneri de soluţii.
Radu Puchiu, consilier al premierului, a anunţat că Guvernul
va înfiinţa un departament cu 30 de oameni care se va ocupa de implementarea
conceptului de "open data" şi de designul portalurilor care oferă
acces la informaţia publică. Consilierul lui Ponta a declarat că până la
finalul lunii martie vor lansa un site care centralizează toată oferta de joburi
scoase la concurs de stat, o bază de date care să cuprindă toţi angajaţii din
sectorul public, cu nume, prenume, funcţie şi salariu, precum şi un
centralizator al numărului total de angajaţi la stat. De asemenea, consilierul
premierului ar vrea să facă un site pentru depunerea de petiţii online după
model englezesc şi american. Puchiu promite că "Bugetul pe 2013" va
fi publicat într-o formă de PDF convertibilă în alte formate de fişiere, pentru
a fi prelucrată şi din care se pot extrage datele de interes. Până în prezent
"Bugetul" era într-o formă PDF inutilizabilă, deoarece erau documente
scanate, de multe ori cu pagini ilizibile. Din păcate majoritatea acestor
promisiuni venite din partea consilierilor lui Victor Ponta reprezintă simple "reşapări"
ale unor proiecte deja existente, precum petiţiionline.ro sau publicjob.ro,
site-ul dezvoltat de Cristian Botan, tânărul recrutat de Ponta pe postul de
consilier, într-un ultramediatizat "transfer surpriză", cu puternic
iz de PR, înainte de alegerile generale.
Reprezentanţii Guvernului nu au explicat când vor scoate la
lumină situaţiile cele mai grave de "lipsă de transparenţă", pe care
Fundaţia Soroş le-a enumerat în raportul său de monitorizare a implementării
transparentizării actului de guvernare:
1. Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP)
2. Sistemul de Atribuire Electronică în Transporturi (SAET)
3. Extinderea depunerii declaraţiilor fiscale prin mijloace
electronice de
transmitere la distanţă
4. Asigurarea accesului online gratuit la legislaţia naţională
5. Dezvoltarea utilizării de instrumente electronice de
gestionare a
procedurilor de comunicare a citaţiilor şi facilitarea
accesului la informaţii
legate de procedurile judiciare
6. Dezvoltarea sistemului informatic pentru gestionarea
procedurilor aferente
cetăţeniei române în formă electronică
7. Dezvoltarea sistemului informatic pentru gestionarea în
formă electronică
a procedurilor aferente înfiinţării persoanelor juridice
fără scop patrimonial
8. Sistem informatic integrat de acces electronic la
justiţie (SIIAEJ)
În afara aspectelor punctate de Fundaţia Soroş, mai jos
enumerăm doar câteva soluţii la secrete "bine ascunse" de autorităţi
şi politicieni, care permit căpuşarea banului public:
1. Publicarea pe SEAP a tuturor participanţilor la licitaţii
publice, nu doar câştigătorul, pentru a putea depista cazurile în care firmele
participă la licitaţii prin rotaţie, sau a firmelor "de paie",
folosite să dea impresia de concurenţă, când în realitate pentru contract
candidează "o singură firmă".
2. Crearea unei baze de date publice cu toate dosarele
soluţionate de ANRP, cu beneficiarii reali, cu numărul de acţiuni la Fondul
Proprietatea, sumele de bani sau imobilele primite de beneficiarii restituirilor,
cu numele acestora, dar şi publicarea numelor celor care au cumpărat
"drepturilor cesionate" de beneficiarii de facto ai restituirilor.
3. Realizarea unei baze de date cu toţi chiriaşii RAAPPS în
care în dreptul fiecărui chiriaş să apară în timp real suma reală plătită în
luna respectivă pentru chirie, precum şi intenţia RAAPPS sau a chiriaşului de a
renegocia contractul, precum şi forma de contract asupra căreia au convenit,
înainte de semnare, pentru a putea fi contestată în caz de ilegalitate.
4. Dezvoltarea unei baze de date cu monumente istorice din
toate oraşele, care să fie conexată unei baze de date "în timp real"
cu autorizaţiile de construcţie emise de autorităţi la nivel naţional, care să
"tragă alarma" (să înroşească câmpul cu adresa respectivului imobil)
de fiecare dată când la adresa la care fiinţează un imobil istoric, se
pregătesc lucrări de construcţii. În acest fel, ONG-urile interesate se pot
sesiza din oficiu şi să verifice dacă e o lucrare care reprezintă "un atac
la patrimoniu" sau e una benignă, ori chiar benefică.
Călin Rangu, de la Institutul Bancar Român consideră că
majoritatea proiectelor de transparentizare iniţiate de guvernanţi au sfârşit
prost, din cauză că după lansare, bazele lor de date nu au mai fost aduse la
zi. Ovidiu Voicu, Directorul Departamentului de Politici Publice la Fundaţia
Soroş, a explicat de ce e utilă transparentizarea actului de guvernare:
"aducerea la lumină a cât mai multor date din activitatea administraţiei
publice face mai uşor de depistat acele insule de informaţie ascunsă. Atunci
presiunea asupra politicianului va fi mult mai mare".
Todi Pruteanu,
PR&Corporate Affairs Lead la Microsoft, consideră că pe măsură ce
funcţionarii publici vor avea curajul să-şi asume publicarea cât mai multor
date pe care au motive să le ascundă de ochiul public "cei cu interese
ascunse o să facă un pas în spate". Mai mult, reprezentantul Microsoft
atenţionează că pe Neelie Kroes, Comisarul European pentru implementarea
Agendei Digitale, a subliniat potenţialul economic generat de "datelor
deschise" ca fiind de 140 miliarde de euro pe an (conform unui studiu al
OECD).
Asta cu condiţia ca guvernele să vrea să nu mai tăinuiască ce nu e
secret.
Auziti explicatie, motivatie, argument la DEVALIZAREA tarii
"de buna voie si nesiliti de nimeni", de tot ce ar mai putea fi catalogat SECRET:
"cei cu interese ascunse o să facă un pas în spate".
----------------------------------------------------------------------------
[ In loc sa li se aplice cate-o pereche de catuse, sunt invitati la dans, nenorocitii! ]
------------------------------------------------------------------
Ma gandesc la idotii astia, care habar nu au sa desparta "apele", desi sunt platiti ca "experti",
daca ei chiar INTELEG ce se scunde in STRAFUNDURILE masurilor otova, propuse a fi implementate in STATE care s-au OFERIT SINGURE .... Eheee.... Si cati bani s-au cheltuit de unii pe segmentul SPIONAJ, cu toate ramurile si subramurile sale, indeosebi ECONOMIC. Iata ca altii, unde Tara lui Dorele ocupa un loc de frunte in Clubul Select al Idiotilor, isi ofera GRATIS, tot ce a mai ramas. De ce sa dai bani cand poti lua gratis ori taxa pe prostie?
In loc sa aplicam LEGEA fata de TOT ce inseamna CORUPTIE,
incalcarea legii, fraudarea banului public, se prefera VIOLUL COLECTIV, al unei tari intregi!
A nu se uita insa: violarea SECRETULUI DE STAT, este in orice tara normal, o
GRAVA INFRACTIUNE. Unii, chiar platesc cu viata!