Pagini de larg interes! Click here:

marți, 12 decembrie 2023

La pensiile speciale, se indexează cu 13,8% doar partea de contribuţie ...

Premierul explică faptul că, la pensiile speciale, se indexează cu 13,8% doar partea de contribuţie / Dacă partea de contribuţie e mai mică decât partea specială, pensia nu creşte deloc

BUCURESTI | Scris de News.ro | ieri, 21:39
Premierul Marcel Ciolacu afirmă, luni seară, că toate pensiile din Romînia se vor inexa, de la 1 ianuarie, cu 13,8%, cât este rata inflaţiei. În ceea ce priveşte pensiile speciale, la acestea se va indexa doar partea de contributivitate.
”Sunt pensii care cresc şi cu 40% (...) pensiile se indexează la începutul anului cu 13,8%. Se aplică la toată lumea, mai puţin la partea specială a pensiilor. Unde există contribuţie, e normal, fiindcă e contribuţia fiecăruia să se aplice acest coeficient”, a declarat, luni seară, la Digi 24, Marcel Ciolacu.
Potrivit acestuia, ”la cei la care partea specială depăşeşte partea de contribuţie, atunci se scade şi nu creşte cu absolut nimic”.
 
Premierul afirmă că este complet greşită abordarea comună a pensiilor speciale şi a pensiilor ocupaţionale.
”Am găsit soluţia să facem diferenţa între ocupaţional şi special cu salariul mediu brut pe economie, să nu piardă cei din MAI şi MApN”, a mai declarat premierul.
Cea mai mare pensie din România are o valoare brută de 95.423 de lei, potrivit datelor obţinute de News.ro. Valoarea netă a pensiei este de 84.000 de lei, aproximativ 16.800 de euro lunar.
 
Din cele mai mari 10 pensii din România, cinci sunt obţinute pe bază de contributivitate (în domeniul bancar), iar cinci sunt pensii speciale din domeniul Justiţiei.

 SURSA:https://www.news.ro/politic-intern/premierul-explica-faptul-ca-la-pensiile-speciale-se-indexeaza-cu-13-8-doar-partea-de-contributie-daca-partea-de-contributie-e-mai-mica-decat-partea-speciala-pensia-nu-creste-deloc-1922403911002023122121419675

duminică, 10 decembrie 2023

Șeful Casei de Pensii face anunțul zilei


 Șeful Casei de Pensii face anunțul zilei: Cine primește cei mai mulți bani la majorările din 2024
----------------------------
Nu mai puțin de două majorări ale pensiilor în plată sunt programate pentru anul 2024. Prima va fi în ianuarie, atunci când pensiile se ajustează cu nivelul inflației. A doua și cea mai așteptată e cea din septembrie, atunci când se elimină inechitățile.
-----------------------
"Discutăm de la 1 ianuarie de acea indexare, de majorarea punctului de pensie cu inflația, cu 13,8 iar în septembrie, practic din 2024, vom avea două creșteri, efectiv oamenii vor primi toți pensiile recalculate prevăzută în legea 360 pe 2023.
=======================
👉👉👉Toată lumea va primi procentul de indexare începând cu 1 ianuarie 2024. Recalcularea într-adevăr elimină inechitățile și acolo unde oamenii au fost dezavantajați pentru că, având același nr de puncte au cuantumul de pensii diferite în plată, cu noua formulă de calcul acest lucru se elimină.
=====================
Deocamdată vârsta de pensionare în România nu crește, rămâne la 65 de ani, este foarte clar stabilit în lege, iar pentru femei există o egalizare a vârstei de pensionare care se va face treptat, eșalonat până în 2035", a declarat Daniel Baciu la Realitatea PLUS.

vineri, 8 decembrie 2023

Răspunsul nu mai e ignorarea lui Șoșoacă și a AUR. De ce ar vota 75% dintre români la europarlamentare

 

Cel mai recent eurobarometru arată un interes crescut al românilor pentru alegerile europarlamentare din vara viitoare, atipic pentru comportamentul electoral și care poate ascunde una dintre cele mai rele capcane pentru democrație: votul resentimentar, care să aducă la putere populismul și extremismul, chiar dacă de rang inferior.

Astfel, dacă alegerile pentru Parlamentul European ar fi într-o săptămână, 75% dintre români afirmă că vor vota, un procent fruntaș în UE, care i-ar putea face pe liderii europeni liberali să ignore liniștiți România.

Ce e însă în spatele acestui procent, pe care eurobarometrul nu-l așază în context?

Avem la dispoziție o serie de sondaje de opinie care măsoară temperatura politică internă și care au, în ultimul an, un numitor comun: ascensiunea AUR, care suflă în ceafa PNL, dacă nu chiar îl detronează de pe a doua poziție, după PSD, și a partidului senatoarei Șoșoacă.

Lucrurile stau la fel, ca tablou general și dinamică, în ceea ce privește prezidențiabilii: ultimul sondaj, făcut public joi, o arată pe locul al treilea, după Mircea Geoană și Marcel Ciolacu, pe Diana Șoșoacă. Sigur, sunt mai multe explicații, cea mai la îndemână fiind nevoia unei reacții imediate de blam, pe fondul unei crize socio-economice prelungite, al unui orizont social lipsit de speranță și al unei uniformizări în mediocritate a actorilor politici din prim-plan.

Momentele de tensiune și frustrare socială înalte au nevoie fie de un spațiu de defulare, fie de un țap ispășitor, care să atragă spre sine aceste frustrări și nemulțumiri din societate.

Protestele anti-abuzurile de putere ale PSD din vremurile Dragnea/Grindeanu/Tudose/Dăncilă/Iordache/Tudor Toader au fost un spațiu de defulare a emoțiilor sociale negative, așa cum Liviu Dragnea, cu metehnele lui infame, a stat în locul unui vinovat asupra căruia putea fi proiectate nemulțumirile.

Astfel, la alegerile care au urmat, tot europene, voturile au consacrat această poziționare negativă față de un lider și un partid care reprezentau pericolul și pe acest val s-a ridicat electoral USR-ul de atunci, care a și reușit să trimită în Parlamentul European o garnitură de politicieni onorabili, care au și demonstrat, de altfel.

Ce e diferit acum?

În primul rând, spațiul social care să permită manifestarea nemulțumirilor a fost compromis, încât în public nu se mai poate manifesta ca reacție socială coagulată decât apatia socială.

Oamenii nu mai ies în stradă și nu se mai organizează civic decât în cifre mici și în scopuri comunitare care funcționează în afara agorei mari. Nici vinovatul public nu mai există în varianta lui maximal malefică, așa cum era Liviu Dragnea. Din contră, cei care atunci i se opuneau lui Dragnea și pentru care Klaus Iohannis a cerut votul oamenilor, tocmai pentru scopul comun de a îndepărta de la putere regimul abuziv al PSD, sunt astăzi lângă PSD, la guvernare.

Cum nu mai există nimic care să absoarbă frustrările sociale, reale sau create politic, tocmai pentru specula electorală, votul devine mai degrabă unul ostil, furios, resentimentar și asta se vede în ascensiunea celor două personaje – AUR și Șoșoacă.

Dincolo de cei care pot reprezenta electoratul propriu, un nucleu dur, să zicem, sunt cei care, la primele alegeri și menținând același climat de crize și anxietăți sociale, vor să dea un vot exemplar, de lecție, celor care au dezamăgit.

Or, acest vot înseamnă unul pentru mesajele extremiste, fie ele și de factură ideologică și intelectuală inferioară calitativ, așa cum sunt cele ale AUR și Șoșoacă.

Asta face ca interesul crescut pe care românii îl declară în Eurobarometru să nu aibă legătură cu Parlamentul European și cu politicile din UE, ci cu o formă de ghilotină pe care electoratul o vrea pentru a-și manifesta furia față de politicienii din mainstream.

Un sondaj însă măsoară o temperatură socială de moment și alegerile nu sunt peste o săptămână, dar sunt totuși după o perioadă de iarnă care nu se anunță tocmai ușoară.

În teorie, există spațiu pentru mesaje politice care să răspundă furiei sociale cu soluții în afara regimului de putere, dar actorii politici de tipul USR și chiar REPER rămân mai degrabă în minorat și răspunsul nu e ignorarea lui Șoșoacă și a lui Simion ca fiind nefrecventabili, ci, din contră, demascarea acestora și a pericolelor pe care le reprezintă. Mai ales că acest tip de extremism ieftin a fost constant alimentat de liderii de la putere, care au crezut că pot scoate ei întreg profitul, așa cum a făcut Nicolae Ceaușescu cu Cenaclul Flacăra.

SURSA: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/raspunsul-nu-mai-e-ignorarea-lui-sosoaca-si-a-aur-de-ce-ar-vota-75-dintre-romani-la-europarlamentare