“Derbedeul dracului” versus Dominique Strauss-Kahn & Jeffrey Franks!

Directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a declarat la postul de televiziune France 2
că FMI a propus Guvernului majorarea impozitelor, în special pentru cei mai bogaţi, dar autorităţile din România au luat decizia tăierii salariilor funcţoionarilor.

"Guvernul român ne-a spus: Vom taia 20 - 25% din salariile funcţionarilor. Noi am spus nu , nu luaţi această măsură dacă vreţi să faceţi economii, măriţi impozitele şi mai ales impozitele pentru cei mai bogaţi. Guvernul a spus nu, noi suntem cei care decidem. Şi acesta este adevărul: Guvernul decide întoteauna, nu FMI. Noi spunem doar: Asta e situaţia şi care e drumul de urmat pentru a vă reveni. Guvernul propune măsurile, guvernul român le-a ales",

a spus directorul FMI, potrivit postului de radio RFI, care citează France 2.

Strauss-Kahn lasă astfel de înţeles că oficialii FMI au porpus Guvernului să renunţe la cota unică şi să treacă la impozitare progresivă, cu taxe mai înalte pentru populaţia cu venituri mai mari.

"România este într-o situaţie mai dificilă decât credeam şi decât o credea şi ea. I-am spus: în aceste condiţii vom accepta ca deficitul bugetar pe care l-am convenit să fie puţin mai mare pentru că în felul acesta vom susţine creşterea economică. Totuşi, situaţia s-a degradat mai mult decât am crezut şi ca urmare am cerut noi măsuri",

a mai spus Strauss Kahn.

Integral,Mediafax.ro: Şeful FMI: Fondul a propus Guvernului majorarea impozitelor, în special pentru cei bogaţiFMI a propus mai multe măsuri de reducere a deficitului bugetar mai echilibrate între creşterea veniturilor şi scăderea cheltuielilor, iar autorităţile române au optat pentru tăierea cheltuielilor,
a declarat într-un interviu şeful misiunii Fondului în România, Jeffrey Franks.

"Am analizat mai multe opţiuni, diverse, iar majoritatea propunerilor noastre erau mai echilibrate între venituri şi cheltuieli. Am discutat mai multe scenarii diferite cu autorităţile în timpul misiunii noastre, care tocmai s-a încheiat. Guvernul - preşedintele, premierul şi ministrul Finanţelor susţinuţi de întregul Cabinet - au luat decizia de a merge pe această abordare",

a arătat Franks.

Întrebat dacă reducerea cu 25% a fondului de salarii bugetare era necesară, Franks a afirmat că situaţia fiscală dificilă impunea adoptarea unor măsuri, iar autorităţile au ales reducerea cheltuielilor.

Un comunicat al FMI transmis vineri sublinia că instituţia nu a insistat pentru reducerea salariilor şi a pensiilor din România, decizia aparţinând părţii române.

Integral,Mediafax.ro: Franks: FMI a propus măsuri mai echilibrate, iar autorităţile române au ales tăierea cheltuielilor
____________________________
Recapitulam:
FMI recunoaste public, si se dezice
de masurile pe care incearca sa ni
le impuna >“Derbedeul dracului”!
Dar ... Scripta Manent:
____________________________
Guvernul a preferat să evite soluţia FMI, prin care taxele erau majorate concomitent cu reducerea salariilor, şi să nu taxeze suplimentar mediul de afaceri, periclitând reluarea creşterii economice, considerând că bogaţii vor fi taxaţi pentru proprietăţi şi produse de lux, a afirmat premierul Boc.

El a răspuns astfel la solicitarea presei de a comenta declaraţia directorului general al Fondului Monetar Internaţional, conform căreia FMI a propus Guvernului majorarea impozitelor, în special pentru cei mai bogaţi, dar autorităţile din România au luat decizia tăierii salariilor funcţionarilor.

"Opţiunea FMI a fost TVA de 24%, cotă unică de 20% şi reducerea salariilor cu 20%. Faţă de această opţiune, am ales să reducem cheltuielil bugetare fără a creşte taxele, pentru că o impozitare suplimentară a mediului de afaceri ar afecta şansele de reluare a creşterii economice. Am ales răul cel mai mic",

a spus Boc.El a arătat că şi bogaţii vor fi taxaţi prin impozitarea suplimentară a persoanelor care deţin mai multe proprietăţi, precum şi prin introducerea de accize la produsele de lux.

Integral,Mediafax.ro: Boc: FMI propunea taxe mari şi salarii mici. Guvernul a ales ca bogaţii să fie altfel impozitaţi

Q.E.D.!
Blogger de serviciu &
Comentator de ocazie,
Col.(r) Vasile Burcu
_______________________
UPDATE 1.: Iliescu: E nedemnă reacţia unor reprezentanţi ai PDL care îl jignesc pe directorul general al FMI!
_______________________

"În urma protestului organizat de sindicate în ziua de 19 mai, reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (inclusiv directorul său general) au ţinut să se delimiteze de măsurile adoptate de Guvernul României (de fapt de preşedintele Băsescu) care penalizează, în primul rând, pe salariaţi şi pe pensionari. Este de-a dreptul nedemnă reacţia unor reprezentanţi ai partidului de guvernământ care îl jignesc pe directorul general al FMI, pe care îl suspectează de "intenţii electorale", în faţa opiniei publice din Franţa",

scrie Iliescu pe blog.

El apreciază că Dominique Strauss-Kahn are o judecată mai corectă când spune că

"orice guvern responsabil, când este obligat să ia măsuri de austeritate, trebuie să se gândească să-şi protejeze proprii cetăţeni şi să apeleze, mai ales, la înclinarea ponderii acestor măsuri spre cei bogaţi şi nu spre cei mai săraci membri ai societăţii".

Iliescu critică faptul că Guvernul nu s-a gândit la o paletă mai largă de măsuri care să vizeze atât reducerea cheltuielilor administrative, inclusiv a aparatului birocratic supradimensionat şi creşterea veniturilor, prin acţiuni administrative şi juridice, de reducere a evaziunii fiscale, dar şi măsuri de stimulare a activităţii economice şi de creare de locuri de muncă.

Când a deţinut funcţia de şef al statului, Ion Iliescu a susţinut impozitarea progresivă, pronunţându-se împotriva cotei unice de impozitare. În februarie 2003, el vorbea despre impozitare cu până la 80% a salariilor ce depăşesc 10.000 de dolari pe lună.
V.Burcu_________________________
UPDATE 2.:Europa se va îndrepta spre un dezastru dacă insistă pe măsurile de austeritate, spune laureatul Nobel pentru economie Joseph Stiglitz.
_________________________

"Azi, Europa vrea un plan coordonat de austeritate. Dacă va continua pe acest drum, se îndreaptă spre dezastru. Ştim, după Marea Depresiune din anii '30, că aşa ceva nu trebuie făcut. Europa are nevoie de solidaritate, de empatie, şi nu de austeritate, care duce la creşterea şomajului şi la accentuarea depresiunii. În SUA, când unul dintre state este în dificultate, toate celelalte se simt implicate. Suntem cu toţii în aceeaşi barcă. Viabilitatea proiectului european este ameninţat, mai întâi de toate, de lipsa de solidaritate" ,

a afirmat Stiglitz pentru publicaţia Le Monde, citat de MEDIAFAX.

Referitor la moneda unică europenă,Stiglitz apreciază că Europa se îndreaptă către o direcţie greşită.

"Adoptând euro, statele zonei euro au renunţat la două instrumente de politică economică: cursul de schimb şi ratele dobânzilor. De aceea trebuie găsit un mod de adaptare la conjuctură şi nevoi, mai ales că autorităţile de la Bruxelles nu au ajuns prea departe în privinţa reglementării pieţelor, considerate omnipotente",

a afirmat laureatul premiului Nobel.

Stiglitz consideră, totodată, că deprecierea euro este un lucru foarte bun pentru Europa, de care vor beneficia cel mai mult Franţa şi Germania.

"Este cel mai bun lucru care putea veni, de care Grecia şi Spania, pentru care turismul reprezintă o sursă importantă de venituri, pot beneficia, de asemenea", a adăugat economistul.

În ceea ce priveşte problemele fiscale ale unor state din zona euro, Stiglitz apreciază că scenariul cel mai probabil este intrarea în incapacitate de plată.

"Rata şomajului în rândul tinerilor se apropie de 30% în Grecia, iar în Spania depăşeşte 44%. Va fi un moment când autorităţile de la Atena, Madrid şi Lisabona se vor întreba serios dacă este în interesul lor continuarea programelor impuse de Fondul Monetar Internaţional şi de Bruxelles, şi dacă nu este mai bine să redevină stăpânii propriilor politici monetare",

a afirmat el.

Referindu-se la Spania, Stiglitz consideră că ieşirea statului din criză este condiţionată de revenirea economică a Europei. În aceste condiţii,autorităţile spaniole trebuie să încurajeze investiţiile, pentru a sprijini economia, şi nu să frâneze creşterea economică prin măsuri de austeritate.

Spania nu poate fi acuzată de lipsa disciplinei bugetare, având în vedere că a prezentat excedent bugetar înaintea crizei economice, a mai spus laureatul premiului Nobel pentru economie.

Primit pe e-mail.Multumesc!
V.Burcu