Recurs la memorie

Istoricii: Si in anii '30 au Guvernele au restrans temporar drepturile cetatenesti

Istoricii spun ca si guvernele din anii '30 au restrans temporar drepturile cetatenesti si au admis ca masurile de atunci erau mai drastice, dar sustin ca invocarea de catre Executivul Emil Boc a articolului 53 pentru a justifica luarea deciziilor de austeritate este nepotrivita. Si in anii '30 s-a interzis cumulul salariu-pensie si s-au trimis functionarii acasa in concediu neplatit, dar pensiile nu au fost taiate.

Istoricul Ioan Scurtu, specialist in istoria romanilor in secolului XX, spune ca restrangerea temporara a unor drepturi a fost o formula la care au apelat si guvernele din anii '30. "In 1928, la putere a venit PNT, iar premier era Iuliu Maniu. Formatiunea venise la conducerea tarii pe un val de popularitate, castigase alegerile cu 78%. Lumea isi punea mari sperante in taranisti si se spunea ca dupa 10 noiembrie libertatile cetatenesti nu vor mai fi litera moarta. Nu avea insa sa fie asa. In august 1929, a avut loc greva minerilor de la Lupeni, cand s-a recurs la represiunea armata, au fost omorati 22 de mineri", a declarat istoricul pentru NewsIn, evocand momentul care marcheaza inceputul tulburarilor sociale in timpul marii depresii de la inceputul secolului.

Profesorul universitar adauga ca, pentru a echilibra bugetul in anii '30, s-a interzis cumulul salariu-pensie si s-au trimis functionarii acasa in concediu neplatit, aceleasi masuri pe care le-a luat in zilele noastre Guvernul Boc. In 1931 si 1932 s-au introdus curbe de sacrificiu, mai precis au fost scazute salariile, arata Ioan Scurtu.

"In 1931, Guvernul Iorga nu a mai fost capabil sa plateasca salarii timp de sase luni. Tot atunci s-a interzis, ca acum, cumulul salariu-pensie. Angajatii statului, o parte din functionari, inclusiv de la tribunale, au fost trimisi acasa cateva luni, iar statul le-a platit in schimb 40% din salariu. Invatatorii si profesorii nu si-au luat nici ei salariile cateva luni si amenintau cu greva", mai povesteste Scurtu.

Spre deosebire de situatia din prezent, pensiile nu au fost afectate, adauga el. "Atunci pensiile au fost respectate. Banii din pensii erau intr-un fond imuabil. Guvernele de atunci nu s-au atins atunci de aceibani, care erau rezultatul contributiei lucratorilor si patronatului. Statul de acum ar fi trebuit sa gestioneze, ca si atunci, acei bani, nu sa ii foloseasca si acum sa spuna ca nu ii mai poate inapoia pensionarilor", opineaza istoricul.

In 1933, in fata intentiei introducerii unei a treia curbe de sacrificiu, au avut loc greve in zona Vaii Prahovei si in Bucuresti, care au fost inabusite sangeros. "Ulterior, se va renunta la introducerea unui nou val de masuri de austeritate, lucru care demonstreaza ca actiunile de protest au fost utile", sustine profesorul.

Pe 3 februarie 1933, pe cand era premier Alexandru Vaida Voievod (n.r. politician taranist, nascut in judetul Cluj) se instituie starea de asediu si cenzura. "Asta insemna ca fortele de ordine puteau sa aresteze pe oricine avea o atitudine ostila statului. Cat priveste cenzura, presa nu avea voie sa puna in discutie legile sau masurile Guvernului. S-a dat chiar o lege de combatere a zvonurilor, iar ziaristii care scriau despre delapidarea bunurilor statului sau despre afaceri controversate erau pedepsiti si puteau fi chiar arestati", declara istoricul Scurtu.

In plina recesiune a anilor '30, Romania anunta ca nu-si mai plateste datoriile catre bancile straine

"Spre deosebire de liberali, care puneau in centrul actiunii lor, sintagma , taranistii au fost adeptii politicii usilor deschise. Taranistii au permis un influx puternic de capital strain si au incurajat contractarea unor imense imprumuturi externe. Totusi, in urma acestor imense imprumuturi, Romania a ajuns in imposibilitatea de a le achita. Astfel, tot in 1933, Vaida Voievod anunta ca Romania respinge plata oricaror imprumuturi externe atata timp cat statul nu detine banii necesari stingerii datoriilor. Bancile sunt puse in fata faptului implinit", mai arata profesorul de istorie.

In 1934, ajung la putere liberalii, care vin cu o noua abordare fata de bancile straine. Se decide plata datoriilor externe, dar acestea nu pot depasi 7% din venitul national pe un an, urmand ca acest plafon sa fie majorat in functie de posibilitatile economiei.

Ioan Scurtu spune ca sistarea platii creantelor catre bancile straine a fost benefica pentru Romania in secolul trecut si nu exclude ca o asemenea solutie aplicata si in prezent sa dea roade. "Daca Guvernul de acum ar fi convins ca romanii nu merita asemenea sacrificii, de ce sa nu anunte ca nu-si va mai plati datoriile externe?", se intreaba el. Chestionat daca acum este mai rau ca atunci, istoricul a evitat un raspuns, dar a afirmat ca daca exista ceva cu adevarat diferit intre cele doua perioade de criza este "o anumita demnitate" pe care oamenii din perioada interbelica o aveau, spre deosebire de cei de acum."Sindicatele erau sindicate, nu faceau compromisuri, guvernantii se preocupau de binele public", arata acesta.

Cat despre invocarea de catre Guvernul Boc a articolului 53 din Constitutie, Scurtu se declara "uluit" de argumentatia demnitarilor romani. "Este uluitor ca invoca asa ceva, asta inseamna ca au adus Romania intr-o asemenea situatie ca tara este neguvernabila. Atunci cand aplici niste principii care sunt scrise pentru niste situatii exceptionale precum cataclismele naturale, e un vot de blam pe care Guvernul si-l da singur", conchide el.

Adrian Cioroianu: In anii '30 au fost mai putini oameni afectati de curbele de sacrificiu

Istoricul Adrian Cioroianu spune ca invocarea considerentelor de ordine publica si siguranta nationala avea o cu totul alta relevanta in perioada interbelica. "Reprimarea grevelor de atunci a fost un episod real, chiar daca speculat de istoriografia comunista. Insa atunci exista pericolul concret de contaminare cu idei de sorginte bolsevica. Nu putem invoca astfel de motive pentru situatia de astazi", a afirmat Adrian Cioroianu, citat de NewsIn.

De asemenea, istoricul spune ca nu exista precedent in istoria moderna a Romaniei pentru adoptarea unor masuri de austeritate atat de dure precum cele anuntate de Guvernul Boc, dar nu o agreaza cu o comparatie intre criza din anii 30 si cea din prezent. "Apropierea de criza economica din 1929-1933 nu mi se pare corecta pentru ca nu au fost masuri similare. Curbele de sacrificiu de atunci au fost un sacrificiu al cetatenilor cu venituri mari sau al celor cu o slujba stabila la stat. Insa atunci numarul acestora era cu mult mai mic decat astazi ca pondere in randul populatiei", a spus Cioroianu.

Fostul ministru de Externe a apreciat ca invocarea articolului 53 din Constitutie ca temei legal pentru reducerea veniturilor bugetare este periculoasa. "Nu mi se pare o abordare fericita. Asa cum este articolul 53 depinde cine defineste apararea ordinii publice si pericolele la adresa securitatii nationale. Argumentul este discutabil si chiar periculos din punct de vedere democratic. (...) Mie mi se pare o incercare de control si de pacificare a societatii", a declarat el.

Ca profesor, Cioroianu s-a declarat ingrijorat de informatiile conforma carora se fac presiuni asupra cadrelor didactice sa nu participe la miscarile greviste. "Mi se pare nelinistitor ca sunt chemati profesorii in cancelarii sa fie linistiti, sa nu participe la proteste pentru a nu fi dati afara", a mai aratat Cioroianu.

Alex Mihai Stoenescu: ”Jaful” din anii '90 a produs pagube mai mari decat in cele doua razboaie mondiale

"Numeroasele decretari ale starii de necesitate limitau principalele drepturi ale omului: la libera circulatie, dreptul de intrunire, libertatea cuvintului (cenzura) si legiferau dreptul autoritatii de a folosi Armata impotriva cetatenilor turbulenti, dreptul de a aresta fara mandat, de a viola proprietatea in scopul cercetarii cauzelor”, scrie istoricul Alex Mihai Stoenescu in "Istoria loviturilor de stat", volumul III , dedicat perioadei interbelice.

"Din ce am studiat, nu au au fost afectate pensiile la criza din '33, ci numai salariile”, a declarat acesta pentru NewsIn.

El a apreciat ca invocarea de catre Guvernul Boc a articolului 53 din Constitutie pentru a justifica masura reducerii pensiilor este ”deplasata”. "Articolul 53 din Constitutie se refera la situatii de razboi, la situatii deosebite, de siguranta nationala. Deci articolul acela nu se poate aplica decat dupa ce ai decretat starea de necesitate sau de razboi. Parerea mea ar fi ca este o formulare deplasata”, a apreciat istoricul.

Potrivit lui Stoenescu, la efectele crizei economice internationale din zilele noastre s-au adaugat ”umflarea” aparatului birocratic din Romania in ultimii ani si ”jaful” din anii '90, ceea ce a generat situatia actuala a economiei romanesti. Istoricul a invocat o cercetare al Institutului de Studii Economice din cadrul Academiei Romane, potrivit careia pierderile generale ale economiei din perioada 1990-1999 au fost de 253,6 miliarde de dolari, ”reprezentand o suma mai mare decat pierderile suferite de Romania in primul si al doilea Razboi Mondial”.

Primit prin e-mail.
Multumesc frumos!
V.Burcu