Justitia murdara din spatele usilor inchise! Judecatori si procurori corupti. Acuzatii fara precedent, facute de un fost adjunct al Procurorului General al Romaniei

FARA PRECEDENT - Intr-o scrisoare deschisa, fostul adjunct al Procurorului General al Romaniei, Gabriela Ghita, inculpata in dosarul ”Examen la INM” face dezvaluiri ample despre justitia murdara din spatele usilor inchise! Ghita acuza DNA de pseudo-anchete, abuzuri si atrocitati si magistrati din ICCJ de servilism!

O perioada de timp a avut incredere in actul de Justitie, pentru ca provenea dintr-un sistem in care a considerat ca adevarul nu are cum sa nu iasa la iveala, ca a fi magistrat inseamna, inainte de toate corectitudine fata de lege si impartialitate, independenta si discernamant. Acum insa nu mai poate sa taca, motivand ca ultimele aparitii in mass media, in care a devenit cap de afis in tematica eliminarii pensiilor de serviciu la magistratii acuzati de coruptie, este picatura care a umplut paharul. Asa ca fostul adjunct al Procurorului General al Romaniei, Gabriela Ghita, a transmis presei, azi, 22 aprilie 2012, o scrisoare deschisa.

O scrisoare dura in care dezvaluie adevaratele motive pentru care a ajuns sa fie inculpata in dosarul ”Examen fraudat la INM”, dezvaluie jocuri murdare ale procurorilor si magistratilor care ocupa pozitii-cheie in asa-zisa lupta impotriva coruptiei, si ce este cel mai grav, ofera informatii despre anumite atentate esuate la adresa familiei sale, dar si a altor magistrati care au fost eliminati din sistem pentru ca au avut tangenta cu dosare extrem de importante, peste care s-a pus capac, invocand in acest sens celebrul dosar „Flota”. Tinand cont de aceste dezvaluiri fara precedent, Lumeajustitiei.ro a decis sa publice integral aceasta scrisoare, in speranta ca sistemul judiciar mai poate fi readus la normalitate.

„SCRISOARE DESCHISA

Subsemnata GHITA GEORGETA GABRIELA, fost adjunct al procurorului general Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in perioada 2002 – 2006 adresez opiniei publice, tuturor organizatiilor nationale si internationale care ma cunosc si tuturor persoanelor prezenta scrisoare deschisa. Recent, numele si imaginea mea au fost vehiculate in mass media in legatura cu o propunere referitoare la eliminarea pensiilor de serviciu pentru magistratii condamnati pentru fapte de coruptie.

Este regretabil ca, si de aceasta data, mass media s-a lasat manipulata de aparatul de propaganda portocaliu, inclusiv cu privire la procesul penal in care am fost si sunt implicata. De aceea, ma vad nevoita sa prezint adevarul asa cum este, pentru a nu lasa si pe mai departe lucrurile in clar-obscurul creat de DNA si accesoriile sale din justitie. Pentru a nu lasa loc speculatiilor, fac precizarea ca nu am nimic de ascuns – chiar dimpotriva – si invit intreaga mass media si orice persoana de buna credinta sa ia cunostinta de acuzatiile vadit mincinoase, pseudoprobele si actele dosarului penal, inclusiv excesele, abuzurile si atrocitatile comise de „magistratii” care au instrumentat dosarul, inclusiv de judecatorii instantei supreme.

Precizez (de fapt, repet) ca procesul penal in care am fost inculpata este o inscenare comandata personal de presedintele in functie – „preacinstitul” Traian Basescu – si pusa in opera de Laura Codruta Kovesi, Daniel Marius Morar, Mircea Zarie si ceilalti prin metode de coruptie si terorism de stat pentru un motiv foare simplu: „ingroparea” definitiva a „Dosarului Flota” si eliminarea probelor din dosar, lucruri care nu puteau fi duse la bun sfarsit decat prin „disparitia” (inclusiv fizica) a celor care au avut legatura cu acest dosar si au cunostinta de probele care au existat. Problema esentiala si adevarata este ca presedintele in functie stie cel mai bine ca cea de-a treia expertiza, realizata de Daniel Morar contrar legii (de altfel, la instigarea publica a aceluiasi Traian Basescu) si care ar fi constatat inexistenta unui prejudiciu, nu este nici pe departe o proba corecta, fie si numai daca ne amintim declaratia fostului presedinte Emil Constantinescu care s-a opus in anul 2000 (deci, inaintea guvernului Nastase) ca Traian Basescu sa fie tarat prin fata camerelor de vederi cu catuse la maini pentru frauda de sute de milioane de dolari din „Dosarul Flota”. Faptul ca ex-presedintele Constantinescu avea dreptate este demonstrat, pur si simplu, de rapoartele Curtii de Conturi, Corpului de control al guvernului si prima expertiza judiciara, documente – toate – anterioare anului 2000.

Si, ce caut eu in aceasta ecuatie ? E foarte simplu, in calitatea de adjunct al procurorului general am solutionat, ca procuror desemnat, cererea inculpatului Traian Basescu de recuzare a procurorului general al PNA, Ioan Amarie si a procurorilor Ioan Otel si Vasile Draghici (procurorii de caz si, ulterior, autorii rechizitoriului).

Pentru a solutiona cererea de recuzare am avut pe masa, timp de cca. doua saptamani, intreg dosarul si astfel am avut acces la piesele cauzei. Profesional vorbind, pot afirma ca procurorii de caz au dat dovada chiar de prea multa indulgenta fata de inculpatul Traian Basescu (avand in vedere gravitatea faptelor) si aici, cred ca a fost vorba de interventia politicului de la acea data, de a fi menajat inculpatul principal si nicidecum de a fi acuzat pe nedrept.

Revenind la inscenarea in care am fost implicata, cred ca opinia publica ar trebui sa cunoasca si o alta „executie” comandata in legatura cu „Dosarul Flota”, aceea a procuroarei Angela Ciurea, fost procuror de sedinta la PNA, penultima persoana din sistem care a avut contact cu acest dosar.

Cat priveste afirmatia de coruptie si terorism de stat, arat ca subsemnata si membrii familiei mele am fost victimele a doua atentate efectiv criminale, realizate sub aparenta unor accidente de circulatie. Aceste lucruri nu ar trebui sa fie de mirare, deoarece asemenea atentate au fost raportate si in cazul procurorului Vasile Draghici (autor al rechizitoriului din „Dosarul Flota”), impotriva judecatoarei Mona Pivniceru (care a protestat public impotriva presedintelui Traian Basescu pentru modificarea fundalului stemei tarii din albastru in violet – certa incalcare a Constitutiei, apta de a conduce la suspendarea presedintelui) si impotriva Irinei Jianu, trimisa in judecata impreuna cu fostul prim ministru Adrian Nastase si fara care dosarele acestuia nu mai au sens.

In ceea ce priveste dosarul penal propriu – zis, in care am fost implicata, repet invitatia adresata intregii media si tuturor organizatiilor, institutiilor si persoanelor de a avea acces la absolut toate piesele dosarului si a face propria evaluare a cazului.

Cu titlu de exemplu, mentionez o foarte mica parte din falsurile si abuzurile procurorilor şi magistratilor „chemati” sa „faca dreptate” in dosarul meu:

- procuroarea Elena Botezan, dupa ce a fost demascata a fi utilizat in interes propriu o cauza penala, a fost adusa de la Serviciul Teritorial Cluj la sediul central al DNA, fara indeplinirea nici unei forme legale, special pentru acest dosar. Ca a fost vorba de o provocare/instigare comandata, rezulta din simplul fapt ca procuroarea Botezan a fost adusa la sediul central al DNA cu o luna inainte de desemnarea comisiei de examen, iar dupa finalizarea dosarului a fost avansata sef al Serviciului Teritorial Cluj al DNA;

- procurorul R.C. a fost „atras” in colaborarea cu DNA in conditiile in care DNA avea deschis pe numele acestuia dosarul penal nr. 13/P/2005 despre solutionare caruia nu se mai cunoaste nimic iar instanta („suprema”) a refuzat cererea de cunoastere a acestui dosar. Cand, in instanta, martorul a incercat sa declare adevarul, a fost intrerupt de presedinta completului de judecata cu afirmatia „ce faceti, imi stricati dosarul ?”

- autorizatiile de interceptare in dosar au fost date de judecatoarele M.M.D. si Rodica Aida Popa care nu indeplineau conditia ceruta de lege de judecator desemnat (si, din punct de vedere legal, nu aveau dreptul de a autoriza interceptarile iar, in consecinta, faptele lor de arme reprezinta chiar infractiuni); ulterior, dra Rodica Aida Popa a fost avansata vicepresedinte al instantei supreme, pozitie din care, impreuna cu judecatorul Ionut Matei au facut opinie separata in „Dosarul Miron Mitrea”, opinie separata motivata absolut nejuridic si prin invocarea unui „context actual al dosarului”. Opinia separata a judecatorilor Rodica Aida Popa si Ionut Matei a fost identica opiniei publice anterioare a presedintele Traian Basescu;

- declaratia martorei M.F. a fost in totalitate si vulgar falsificata, nici una dintre semnaturile acesteia neapartinandu-i, iar 4 (patru) dintre semnaturile atribuite acesteia fiind in realitate imitatii ale semnaturii mele !

- martora B.E. a declarat in instanta ca la urmarirea penala i-au fost atribuite afirmatii care nu i-au apartinut iar, ulterior a fost chemata de procurorul general Laura Codruta Kovesi si constransa sa-si schimbe declaratia. Desi aceasta ultima afirmatie a fost facuta in fata instantei si martora a cerut sa fie consemnata, instanta (instanta superma !) a refuzat sa consemneze sustinerile martorei;

- acuzarea s-a fundamentat pe o insinuare (prezentata in rechizitoriu), ca eu m-as fi intalnit in ziua de 23.11.2007 cu unul dintre inculpati (C.E.) si asa ar fi avut loc transmiterea subiectelor de examen. Intr-adevar, C.E. s-a intalnit in acea zi cu o persoana, dar nu cu mine, iar in dosar existau doua fotografii (color) ale acestei persoane, din care rezulta cu evidenta ca aceata era altcineva, dar astfel s-a construit acuzatia impotriva mea;

- ca probe materiale ale acuzarii au fost invocate mai multe inregistrari telefonice si ambientale (nici una originala sau autentica). Doua dintre acestea, care se doreau esentiale de acuzare, au fost grosolan falsificate, cea telefonica lipsindu-i in urma prelucrarii 1,200 secunde, iar cea ambientala avand consemnate, in portiunea „esentiala”, date aberante (data: 30.12.2035, durata 79 milioane de minute etc.), rezultat al prelucrarii inregistrarii cu programe de editare audio- video;

- dosarul cauzei nu a fost repartizat aleatoriu, conform legii, ci a fost „dirijat controlat” catre un coplet fomat din judecatori reputati pentru „faptele de arme” anterioare si ulterioare:

- Livia Luminita Zglimbea (presedinta completului), pentru arestarea nejustificata, direct in recurs, a lui Reman Gheorghe Domocos, cauza pentru care statul roman a fost obligat la plata de daune de 48.700 euro. Nu atat eroarea judiciara ar fi importanta, ci motivarea cu care a fost justificata, motivare absolut nejuridica, contradictorie si aberanta (motivul arestarii era constituit din recunoasterea de catre instanta de recurs a contradictiilor dintre probele in acuzare). Ulterior, Reman Domocos a fost achitat de doua instante si apoi scos de sub urmarirea penala pentru exact inexistenta probelor, astfel cum constatase prima instanta care respinsese cererea de arestare.

- Ioana Surdescu, cunoscuta pentru solutia si motivarea din dosarul „Casa parintilor ministrului justitiei Monica Macovei”, argumentul cinic al instantei fiind ca partile indreptatite se pot adresa pentru despagubiri la Curtea Europeana a Drepturilor Omului;

- Ionut Matei, cunoscut ca „judecatorul binefacator al Camatarilor”, pentru opinia separata din „Dosarul Miron Mitrea” (alaturi de vicepresedinta ICCJ, Rodica Aida Popa), opinie separata identica aceleia a presedintelui Traian Basescu, motivata prin „contextul actual al dosarului”, condamnarea cu executare a ex-prim-ministrului A. Nastase (coincidenta, dupa ce T. Basescu isi aratase nemultumirea ca, in „Dosarul matusa Tamara” procurorul ceruse condamnarea cu suspendare) si, in fine, prin arestarea preventiva a judecatoarei Georgeta Buliga, in urma unei degradante inscenari prin care era vizata de fapt judecatoarea Mona Pivniceru („vinovata” de dezvaluirea modificarii stemei tarii). Contributia judecatorului Ionut Matei a fost esentiala deoarece prin arestarea preventiva ceilalti judecatori au fost constransi sa pronunte condamnarea judecatoarei Georgeta Buliga, a carei unica vina ar fi putut fi o abatere disciplinara. Important pentru intelegerea „contextului” este insa altceva: pentru reusita arestarii judecatoarei Georgeta Buliga a fost modificata, prin lege, chiar competenta instantelor de judecata, dovada fiind ca primul act material imputat acesteia a avut loc chiar in ziua in care a intrat in vigoare „Legea micii reforme” si prin care competenta de arestare in prima instanta a „coborat” de la instanta suprema la curtea de apel. Motivatia reala a fost de a se evita competenta Competului de 9 Judecatori de la ICCJ care era privit ca nesigur pentru reusita operatiunii. Ca „Legea micii reforme” a urmarit un scop precis este dovedit – cu asupra de masura – de faptul ca Noul Cod de procedura penala prevede vechea competenta legala, deci modificarea competentei instantelor a fost una ad hoc, necesara pe moment, si – evident - intuitu personae.

- la randul sau, completul de judecata a facut eforturi in eludarea chiar si a celor mai elementare si necontestate norme legale, fara a mai vorbi de refuzul de a accepta macar existenta Convetiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si a jurisprudentei CEDO;

- este remarcabila conduita acestui complet care a respins cererea referitoare la inexistenta oricarei sesizari a organului de urmarire penala prin pervertirea fatisa a normei legale iar, pentru a nu fi chiar atat de evidenta „licenta” judiciara, nesfiindu-se nici de la sustragerea actelor din dosar, sustragere demonstata in sedinta publica;

- un ultim exemplu – desi nu cel de pe urma - al conduitei remarcabile a magistratilor in aceasta cauza: procurorul Guli Sterian (candidat la examen) a fost trimis in judecata si ulterior condamnat (de „instanta suprema”) cu suspendare pentru instigare la folosirea de informatii nedestinate publicitatii, constand in indemnarea unui alt inculpat (C.E.) de a obtine subiectele de examen.

Or, din moment ce nimeni nu a fost macar trimis in judecata pentru folosirea de informatii nedestinate publicitatii (subiectele de examen), inseamna ca nici Guli Sterian (si nimeni altcineva) nu a avut acces la subiecte !

Or, daca Guli Sterian şi nimeni altcineva nu a avut acces si nu a folosit subiecte de examen (obtinute fraudulos – se presupune), ce am transmis eu ?? Şi, daca nici Guli Sterian si nimeni altcineva nu a avut acces si nu a folosit subiecte obtinute înaintea examenului, cum a mai fost fraudat examenul ?

Acestea sunt motivele pentru care invit si rog toate organizatiile interne si internationale si orice persoana sa ia cunostinta de unul din cazurile de abuzuri incredibile si inadmisibile intr-o societate normala, realizat la comanda de Directia Nationala Anticoruptie, de care s-ar rusina si Lavrenti Beria daca ar mai trai.”
Sursa:
http://www.luju.ro/dezvaluiri/evenimente/fara-precedent-intr-o-scrisoare-deschisa-fostul-adjunct-al-procurorului-general-al-romaniei-gabriela-ghita-inculpata-in-dosarul-examen-la-inm-face-dezvaluiri-ample-despre-justitia-murdara-din-spatele-usilor-inchise-ghita-acuza-dna-de-pseudo-anchete-abuzur

20.04.2012.

Magistraţii corupti cu pensii nesimţite: Florin Costiniu, Gabriela Ghita, Sterian Guli, Iuliana Pusoiu

Fost sef al Sectiei Civile a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), trimis in judecata de DNA pentru complicitate la trafic de influenta, Florin Costiniu primeste o pensie de 16.063 lei, fostul procuror general adjunct al Romaniei, Gabriela Ghita, condamnata in prima instanta la doi ani de inchisoare cu suspendare, primeste o pensie de 6.604 lei.

Potrivit TVR, procurorul Sterian Guli, condamnat si el in prima instanta, primeste o pensie de 9.271 lei, iar judecătoarea ÎCCJ Iuliana Pusoiu, anchetată pentru luare de mită în dosarul judecătoarei Gabriale Bîrsan, are o pensie de 9635 de lei.

Fost sef al Sectiei Civile a ICCJ, Florin Costiniu s-a pensionat in 2010 si beneficieaza de o pensie de 16.063 de lei pe luna, arata TVR. Florin Costiniu a fost arestat preventiv pentru trei zile in 2010 si acum este judecat in libertate pentru coruptie in dosarul senatorului PSD Catalin Voicu. Procurorii DNA l-au trimis in judecata pe fostul judecator Costiniu pentru complicitate la trafic de influenta.

Procurorul Sterian Guli, condamnat la 2 ani de inchisoare cu suspendare (sentinta nedefinitiva) a solicitat si el pensionarea. Procurorul Guli ar urma sa beneficieze de o pensie de 9.271 lei, adica 80 la suta din ultimul salariu.

Sterian Guli a fost gasit vinovat pentru ca a obtinut pe sub mana subiectele la concursul pentru postul de sef al Parchetului Bucuresti. Cand a fost trimis in judecata, in mai 2008, procurorul Guli a fost suspendat din magistratura si nu a mai primit salariu. Acum, el cere sa fie pensionat inainte de un verdict definitiv. Cristian Daniel, membru CSM, a explicat pentru TVR ca daca procurorul va fi pensionat dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare el nu va mai beneficia de pensia de serviciu.

Fostul procuror general adjunct al României, Gabriela Ghiţă, condamnată în primă instanţă la doi ani de închisoare cu suspendare in dosarul procurorului Sterian Guli, primeşte o pensie de 6604 lei,

Judecătoarea ÎCCJ Iuliana Pusoiu, anchetată pentru luare de mită în dosarul judecătoarei Gabriale Bîrsan, primeste o pensie de 9635 de lei, aprobata de CSM. Preşedintele nu a semnat decretul de eliberare din funcţie, astfel ca judecatoarea nu primeste inca pensia.

Codruta Kovesi: Magistratii condamnati pentru coruptie nu trebuie sa primeasca pensie de serviciu

Procurorul general Laura Codruţa Kovesi spune că magistraţii condamnaţi pentru fapte de corupţie nu trebuie să primească pensie de serviciu şi că, după ce începe acţiunea penală, magistratului ar trebui să-i fie suspendat dreptul de a primi pensie de serviciu.

"Astazi CSM a amanat aprobarea cererii de pensionare a unui magistrat condamnat pentru coruptie. Cred ca este un lucru bun. Noi mereu am formulat obiectii in aceste cazuri. Cred ca magistratii trebuie sa beneficieze de pensii de serviciu pentru o cariera de 25-30 de ani. Cred ca magistratii trebuie sa beneficieze de pensie de serviciu numai daca isi fac treaba corect. In momentul in care ai fost dovedit ca ai comis o fapta de coruptie, in momentul in care ai fost condamnat pentru o fapta de coruptie nu cred ca mai trebuie sa existe acesta pensie. Trebuie modificata legislatia",

a declarat Kovesi la TVR.
Sursa:
http://www.revista22.ro/magistratii-corupti-cu-pensii-nesimtite-florin-costiniu-gabriela-ghita-sterian-guli-iuliana-pusoiu-14464.html

Grav, deosebit de grav!

Am ajuns nu de ieri de azi, rau si foarte rau!

Daca despre magistrati, judecatori si procurori se fac asemenea dezvaluiri, se aduc acuzatii FARA PRECEDENT, ma intreb ce se intampla in alte institutii ale statului,

militare, militarizate ori civile!

Incompetenta, hotia si coruptia, au aruncat Romania in haos!

Criza este atat de profunda, incat am mari rezerve in ce priveste viitorul!

Admin