SCMD. Update. Un nou scandal, cu urmari imprevizibile! Argumente pentru convocarea de urgență a unei ședințe extraordinare a CNR

APEL LA RATIUNE.

Meciul dintre conducerea sindicatului și Tudor Marian a prins aripi. În scenă a intrat și domnul Dogaru, dacă el este cel care a și scris ceea ce a apărut pe blogul sindicatului sub semnătura sa. Eu personal mă îndoiesc că ar fi scris el, nu e stilul istoricului Dogaru. Este scris prea mult, nu se țipă nicăieri Jos Tudor, este prea elaborat. Cred că articolul e scris de altcineva după modelul

”scrie-i măi ceva acolo , să nu zică lumea că ne e frică sau că are dreptate și noi nu spunem nimic."

Pe blogul sectorului 6 au apărut niște replici care arată că situația a depășit de mult faza pe cartier să a trecut la o etapă superioară. Intervine pe undeva și președintele filialei Pitești care îl somează pe domnul Dogaru să ia atitudine fermă, muncitorească și să dea de pământ cu cel care tulbură liniștea onor conducerii. De ce sa nu fie discutat în BOB și înfierat cu mânie proletară?

Sunt atâtea documente, replici, vorbe grele că nu mai știi unde să te uiți, nu mai știi cine dă și cine primește, te uiți ca la un meci de tenis când în stânga când în dreapta. Tudor răspunde elaborat , demontând pe puncte afirmațiile lui Pricină sau Dogaru în timp ce aceștia încă vorbesc la modul ”se spune” sau ”am auzit că”. Ba mai mult, domnul Dogaru are tupeul să spună că acel scenariu al domnului Pricină, este un exemplu de corectitudine si fair play, de dragoste frățească, pentru că a scris așa un scenariu mizerabil fără să spună la cine anume se referă, fără să aducă învinuiri sau probe concrete, fără să personalizeze, exact așa cum a învățat el la școala aia de intoxicare și dezinformare, de zvonistică și manipulare. Nu la fel se poate spune despre domnul Tudor care în intervențiile sale spune lucrurilor pe nume, aduce argumente, pune punctul pe I și spune în față, bărbătește ceea ce are de spus, cu adresă, nume și prenume.

Iată ce spune domnul Dogaru, și cum vede problema:

” Va reamintesc faptul ca, atat decizia dvs. cat si “Mica schita de scenariu” a vicepresedintelui care coordoneaza activitatea media a SCMD, au aparut concomitant pe 02.04.2012, independent una de alta, deci decizia dvs. nu este determinata de nici o presupusa jignire. Cu atat mai mult cu cat dl Pricina nu a facut nici un atac la persoana, materialul d-sale incercand sa-i atentioneze pe membrii SCMD sa nu se lase manipulati de oamenii regimului Basescu. A urmat un val de insulte si atacuri la persoana la adresa unuia dintre cei mai buni profesionisti media pe care i-a avut Armata.”

Deci în accepțiunea domnului Dogaru, faptul că domnul Pricină ”unul din cei mai buni profesioniști media ” pe care i-a avut armata (??????????) a scris povești pe blogul sindicatului fabulând, insinuând, învinuind, murdărind, așa la nimereală fără să aibă curajul și demnitatea să spună la cine se referă, dar lăsând să se înțeleagă unde bate, într-o manieră pe care nu vreau să o calific pentru că se descalifică singură, este o faptă mândră, demnă de un militar, bărbătească, principială și o cale de urmat. Iar răspunsul domnului Tudor, cel vizat atât de străveziu de imaginația bolnava a domnului Pricină, răspuns cu subiect și predicat, la obiect și concret, este un model care nu trebuie urmat și face rușine hainei militare. Vai de tine sindicat al militarilor dacă astfel de concepții și de oameni îți stau pe scaunele din față. Auzi domnule, ” Pricina nu a facut nici un atac la persoana, materialul d-sale incercand sa-i atentioneze pe membrii SCMD sa nu se lase manipulati de oamenii regimului Basescu.”

Nici Boc nu a îndrăznit să ne jignească inteligența atât de grosolan, dar o face unul dintre ai noștri, un om căruia îi punem în mână destinele noastre, un om care se declară reprezentantul și purtătorul de cuvânt al drepturilor noastre pe care e primul care le calcă în picioare. Sper ca această frază să nu fie considerată atac la persoană, nu am nominalizat pe nimeni, am vorbit și eu așa ca să atenționez pe membrii SCMD să nu se lase manipulați de oamenii regimului Băsescu.

Vizavi de refuzul domnului Ungureanu de a primi delegația SCMD cu revendicările noastre, am reușit încă odată să dovedim cât suntem de absurzi și lipsiți de capacitatea de a ne adapta din mers. Am trimis o delegație să înmâneze un document unui prim ministru care nu mai era prim ministru, care tocmai fusese demis și care nu mai avea nici posibilitatea și nici atribuțiunile să facă ceva , dar noi nu, noi ca soldatul japonez luptăm până la unu, căci la două avem ședință. Oare chiar atât de absurzi am devenit încât nu mai realizăm inutilitatea unui act și îl comitem numai pentru că a fost ”planificat”?

Domnul Dogaru a fost sfătuit să nu mai țină demonstrația, cu 3 zile înainte, dar a spus că e prea târziu,că au fost anunțate filialele. Absurd răspuns, dar nu mai absurd ca actul trimis unui guvern demis. Ne facem de ras în fața lumii prin încăpățânarea absurdă cu care nu reușim să ne adaptăm la situațiile nou apărute. Când vom reuși să trecem peste ambiții și orgolii absurde, poate oamenii vor mai veni lângă noi. Nu mai dezvolt subiectul conflictului, este absurdă și încăpățânarea cu care Pricină și Dogaru se leagă de Tudor punându-i în spate tot ce nu merge în sindicat. Eu le sugerez să se uite în oglindă când vor dori să caute vinovați.

Am citit pe blogul sindicatului două materiale ale domnului Mandu, bine scrise, cu patos, cu talent literar, mult mai bine decât a scris vreodată marele ziarist al sindicatului. Articolele domniei sale sunt întotdeauna bine scrise, din punct de vedere stilistic, are pix, cum spun românii, din păcate logica și principiile îi sunt ancorate în spatele perioadei de mult schimbate, că tot face referire la istorie sicială sau literară. Și tot din păcate face două greșeli, ca și domnul Dogaru. Confundă visele cu realitatea și face o confuzie capitală: când vorbește despre interesele sindicaliștilor, le vede ca o urmare a unei căi deschise și stabilite de către El Lidero Maximo, refuzând să înțeleagă că interesul sindicatului se compune din suma intereselor sindicaliștilor.

Domnii doresc să impună modul lor de gândire, principiile, dorințele și interesele lor tuturor sindicaliștilor, pentru că li se pare mai ușor să schimbe direcția a mii de oameni, decât să își schimbe ei părerile, ideile, obiceiurile, ambițiile și interesele. Asta înțeleg domniile lor prin sindicat. Iată ce spune domnul Mandu într-un articol înainte de ”marea bătălie finală” cum îi spunea El lidero Maximo :

” DIN ACESTE CONSIDERENTE VENIŢI CU MIC , CU MARE DIN TOATE ORIZONTURILE, LA 1 MAI, ORELE 11.00, ÎN PIAŢA VICTORIEI, PENTRU CĂ LUPTA NOASTRĂ, DE SCHIMARE ÎN BINE A NAŢIUNII, ABIA A ÎNCEPUT!”

Trec peste faptul că pentru el acesta este doar începutul, în timp ce Dogaru spunea că va da bătălia finală, în definitiv are omul dreptul la opinie personală, nu trebuie să repete tot ce spune șeful chiar mereu. Ceea ce spune însă după eveniment în ”Epilog la 1Mai” este definitoriu pentru acești oameni care confundă sindicatul cu o turmă de oi – așa cum spunea domnul Dogaru într-un comunicat pe care l-am comentat ultima oară:

” Dragii mei camarazi, aveţi libertatea să interpretaţi cum doriţi următoarea frază căreia intenţionez să-i confer rolul unui mesaj:

,,majoritatea dintre noi suntem departe de idealul de dreptate, deoarece, fiecare a rămas activ în această luptă, până la câştigarea dreptăţii lui.” Vă asigur că este o atitudine naivă şi iluzorie despre adevăr şi dreptate, subsemnatul, împreună cu acei camarazi prezenţi de 1 Mai 2012, în Piaţa Victoriei, credem în adevărul social şi dreptatea socială. Din aceste considerente vă asigur că nu va trece multă vreme şi veţi căuta, din nou dreptatea, în mod individual.”

Nici nu se putea expune mai sintetic, mai clar și mai plastic exprimat acest principiu pe care îl aplică conducerea filialei. Domniile lor au impresia că dacă s-au cocoțat în fruntea sindicatului dețin adevărul absolut, dau definiția fericirii și impun dreptatea lor pe care toți ceilalți trebuie să o accepte, să o înghită și să o urmeze pentru că în concepția lor SCMD este sindicatul lui Dogaru și toată lumea trebuie să gândească, să judece, să dorească, să iubească, să urască, să zbiere și să respire prin Dogaru. Nimeni nu mai are dreptul la părere personală, nici un grup nu are voie să se organizeze, nimeni nu trebuie să aibă inițiativă, nimeni nu are dreptul la porția sa de fericire, de dreptate, de adevăr, chiar de interese, toți trebuie să se subordoneze intereselor marelui Mag.

GREȘIȚI DOMNULE MANDU, GREȘIȚI DOMNULE DOGARU.

Ca fapt divers vă amintesc că acest sindicat s-a înfiinţat imediat ce domnii Dogaru şi pricină şi-au pierdut serviciul ca o posibilitate de a da în judecată statul pe legea 329, în numele unui sindicat, cu bani plătiţi de sindicat şi nicidecum pentru apărarea drepturilor unor oameni pe care nu îi cunoşteau şi pe care între noi fie spus îi dispreţuiesc, amândoi la fel de mult aşa cum reiese din invectivele cu care ne-au gratulat de atâtea ori făcându-ne ba viţei, ba oi, ba proşti. Aşa că domnule Mandu, lăsaţi-o un pic mai jos cu dreptatea aia socială, şi mai ştiu eu la ce vă refereaţi pe acolo.

Propaganda asta era bună în şedinţele de partid.

1 Mai 2012 v-a demonstrat că v-ați depărtat de oameni, sau mai bine spus că nu sunteți lângă ei. Dacă din 20000 de sindicaliști câți se laudă Rînciog că încă mai sunt în sindicat, dar nu mai sunt nici jumătate, au venit la prima/ultima Mare Demonstrație doar 500 cu CNSC cu tot, înseamnă că Domnul Dogaru nu mai are aderenți nici să facă o demonstrație în Bragadiru. Dacă din miile de sindicaliști din București si Ilfov, au venit numai cel mult 80, înseamnă că situația este gravă pentru sprijinul de care se bucură marele Cârmaci în rândul sindicaliștilor.

Sunt două aspecte aici de discutat unul legat de număr. În presă, ÎN TOATĂ PRESA, INCLUSIV LA ANTENELE FAVORABILE NOUĂ, cifra avansată a fost de 500 de demonstranți. Aceeași cifră mi-a dat-o și cineva care a fost prezent la manifestație. Aceeași cifră, sau mă rog, un nr mic îl confirmă și domnul Mandu în articolul său, când face afirmațiile vizavi de dreptatea sindicaliștilor. Ei bine, deși 3 surse dau aceeași cifră, în comunicatul oficial al SCMD se dă cifra 6000. Pe cuvântul dumneavoastră tovarășul Pricină? Sau să întreb cum a fost întrebat Băsescu la SRI? Unde ați învățat să mistificați cu atâta ușurință, în serviciul pe care l-ați învățat la școlile de partid sau la Roberta Anastase? Oriunde ar fi, nu vă face cinste și nici nu înțeleg de ce a fost nevoie să umflați cifrele? Adică cei care au fost acolo, sunt chiar atât de înapoiați încât nu știu să numere sau atât de îndoctrinați încât nu vă contrazic deși știu că cifra a fost umflată. Dacă ați contat pe asta, vă înșelați domnilor Pricină purtător de cuvânt și Dogaru, președinte.

Al doilea aspect legat de numărul mic al participanților este DE CE ? Știu ce o să spuneți, este vina trădătorului de Tudor, celui care face ” opinie separată” cel care vrea ”să vă submineze autoritatea” cel care vrea să ”formeze structuri paralele” cel care vrea să ” conducă filialele din București și Ilfov și pe cele din Oltenia” după cum spuneți dumneavoastră. Așa e că asta vreți să spuneți domnule Dogaru? Nu m-ar mira. În dorința de a da vina pe cineva, oricine altcineva numai propria persoană și propriul orgoliu, ați fi în stare să dați vina pe Băsescu, sau pe Oprea sau pe Osama Bin Laden, chiar dacă e mort. Nu domnule Dogaru, nu e vina nici unuia din cei pe care vreți și obișnuiți să dați vina mereu. Este vina dumneavoastră și am să vă dovedesc ca e așa cum spun eu.

Să presupunem – prin absurd - că Tudor ar fi cel care i-a convins pe cele 3-4 mii de Bucureșteni să nu vină la miting.

1. Cum a făcut asta ? A vorbit cu fiecare în parte, a făcut campanie electorală, a trimis mailuri, a dat telefoane sau cum a reușit să îi convingă? Realizați ce absurd ar fi ?

2. Să presupunem că a vorbit cu toți și i-a convins să nu vină. Dacă ar fi așa, este grav , este Foarte Grav, pentru că asta înseamnă că :
 - Ori are o capacitate de convingere fantastică și atunci omul acesta trebuie folosit, nu aruncat sau forțat să plece;
 - Ori a avut argumente solide care au stat în picioare și oamenii i-au dat dreptate;
 - Ori … a devenit liderul spiritual, sau informal al sindicaliștilor Bucureșteni și asta este din nou Foarte Grav pentru domnia voastră, pentru că din  –să zicem- 6000 de sindicaliști 5500 sunt lângă Tudor și 500 doar vă împărtășesc ideile. Unde este Vasile Roaită să tragă sirena pentru că AICI TREBUIE TRASĂ O SIRENĂ!

Uite unde am ajuns dacă am presupus că Tudor ar fi de vină pentru slaba participare.

3. Dar dacă nu el este vinovat, atunci cine este ? Băsescu, a trimis SMS-uri sindicaliștilor, i-a amenințat, șantajat, le-a fluturat dosare pe sub nas sau le-a promis mărirea pensiilor? Primul ministru demis? Sau poate USL? Domnule Dogaru, domnule Mandu, cat de orbi să fiți să nu vedeți că situația s-a schimbat, că trebuie adoptate alte forme de luptă sindicală, că a venit vremea dialogului și că trebuie să mergeți la Munte ? Lăsați mândria, lăsați ambițiile mărunte de oameni frustrați,- mă refer la domnul Dogaru mai mult - uitați-vă în jur și adaptați-vă situației, reevaluați situația, faceți o analiză corectă ajutați de oamenii care gândesc nu de cei care vă cântă la ureche ca lăutarii sau cu lăutarii, și acceptați că sunteți acolo nu ca să impuneți punctul vostru de vedere, ideile, dreptatea, dorințele voastre sindicaliștilor ci ca să le aflați, ghiciți, preîntâmpinați, și duceți la îndeplinire pe ale sindicaliștilor.

Să nu vă credeți elite doar pentru că ați citi mai multe cărți, mai contează puțin și ce ați reținut din ele și cât de deschiși sunteți pentru a vă adapta la ceea ce se petrece în lume. Și Ungureanu se lăuda că este deștept și uite că a pierdut. Domniile voastre când se maturizează, când mai și învață ceva, că cititul cărții de telefoane chiar dacă este cea mai groasă carte de pe piață, nu te face mai deștept.

Domnule Mandu, dacă nu reușiți să înțelegeți slaba participare la activitatea de pe 1 Mai, vă sfătuiesc să mângâiați mai puțin umerii colonelului Dogaru, și să vă aplecați către realitate ”Vă asigur că nu veţi mai găsi un om de sacrificiu cum este Mircea Dogaru. Al doilea încă nu este născut!” Domnule Mandu, și Ceaușescu se credea UNICUL, și Băsescu se crede deținătorul adevărului absolut, de ce vă place să jucați pe lângă Dogaru rolul lui Boc pe lângă Băsescu? E vorba de obișnuință sau o simplă exprimare nefinisată? Sunteți în stare de mai mult, nu dezamăgiți. Cultivarea cultului personalității nu mai este la moda.

Legat de acest conflict, pentru că a devenit conflict, este fractură deschisă, și oricât ar încerca cei doi domni care se cred mama și tatăl sindicatului să dea vina pe alții, vina le aparține, este momentul să se termine cu scuipatul și să se discute oficial la nivel național, pentru că sunt multe probleme de rezolvat cum ar fi cea a componenței Comitetului Director, a modului în care funcționează acest for a documentelor pe care le emite, a înregistrării ședințelor respectivului comitet, a modificărilor apărute în varianta de ROF prezentată pe blogul sindicatului ca fiind cea discutată la CNR și varianta discutată acolo, la neconcordanțele dintre ROF si Statut și dintre statut și legislație, atât cea internă cât și internațională, la jignirile la care sunt supuși sindicaliștii, filialele de către domnii Pricină și Dogaru, la sarcinile trasate de CNR și nepuse în aplicare încă de CD cum ar fi întocmirea Bugetului pe 2012, și multe altele.

Slavă domnului, s-a schimbat guvernul, sau avem șanse –la ora la care scriu – ca USL să vină la putere deci sindicaliștii chiar dacă nu trebuie să înceteze lupta, trebuie să treacă la discuții acum , la cooperare, nu la proteste, până nu identifică modalități și forme de atingere a dezideratelor cu noua conducere. Deci este momentul să ne uităm puțin prin curte și să lăsăm minciunile, gogorițele, pisicile, falsele amenințări cu imposibilitatea schimbării CD sau de frica lui Băsescu, care stă după colț și cum mergem la judecătorie cum ne desființează. Domnule Dogaru, lăsați aburelile și intrați în legalitate. Sau vă e frică de legalitate ?

Într-un punct trebuie totuși să recunosc că sunt de acord cu domnul Dogaru, acolo unde spune:

” Dl. Col. (r) Constantin Monac si doamnele Lt col Winzer Anisoara si Lt col Cobuz Lenuta, sunt in continuare membri ai CD, dar sunt suspendati, prin votul CD, confirmat de CNR. Dvs. nu mai sunteti vicepresedinte, ca urmare a unui act de vointa propriu, fara cusur. Spre deosebire de dvs., persoanele mentionate sunt inscrise nominal la tribunal, in organul de conducere al SCMD si decizia CNR este sa evitam orice modificare la tribunal pana la caderea Basescului. Dvs. ati fost ales vicepresedinte interimar pana la alegerile din 2014, la propunerea mea, de catre membrii fondatori in baza Art. 9, 3 b din Statut.”

Aici aveți dreptate, domnul Tudor, ca și Răcășan, ca și Năstase, și ca toți cei NUMIȚI de dvs personal și nu votați, sau confirmați de CNR , nu au făcut și nu fac parte din Comitetul Director, deci toate deciziile luate, inclusiv cea de discutare a lui Tudor în comisia de disciplină sau departamentul juridic, așa cum amenințați jalnic și patetic, sunt nestatutare deci NULE. A trebuit să apară acest conflict și cererea lui Tudor de a reveni pentru a cădea în capcana pe care v-o întindeți siguri și a face afirmații de autoincriminare cu inconștiență, așa cum a făcut și domnul Val atunci când a povestit cum a fost înființat sindicatul, după mese la restaurante cu judecători.

Domnule Dogaru, dacă continuați așa din greșeală în greșeală veți ajunge să recunoașteți că de fapt nu vreți să mai ajungeți la tribunal cu modificările conducerii CD și ale statutului pentru că sunt unele probleme deosebit de grave privind înființarea sindicatului și orice judecător, nu Băsescu, așa cum spuneți de câte ori aveți ocazia. De fapt dacă stau să mă gândesc NICI UNUL DIN MEMBRII COMITETULUI DIRECTOR, NICI UNUL DIN CONDUCEREA SINDICATULUI NICI CHIAR DUMNEAVAOSTRĂ NU AȚI FOST VOTAȚI ÎN CNR AȘA CUM CERE STATUTUL, DECI SUNTEȚI PRACTIC SIMPLI MEMBRI DE SINDICAT, IAR SINDICATUL, JURIDIC, STATUTAR NU ARE CONDUCERE.

Îmi puteți arăta procesul verbal al CNR care a votat conducerea actuală a sindicatului, sau măcar puteți spune care a fost acea ședință în ce dată a avut loc, cine a participat care au fost voturile și cine a făcut parte din această CNR ? Sper să vă consultați cu departamentul juridic când veți răspunde la această întrebare, pentru că aveți mare nevoie. Eu zic că un pic de rațiune nu strică atunci când faceți apel la departamente pentru înfierarea cuiva, așa cum ați încercat cu mine, cu Icleanu și acum cu Tudor. Nu v-au ajuns două eșecuri, mai vreți unul? Câte puteți duce, ca să știm și noi, mergeți ca guvernele Boc,din moțiune în moțiune ?

Iată domnule Dogaru și stimați șefi de departamente și șefi de filiale câte argumente sunt pentru convocarea de urgență a unei ședințe extraordinare CNR, înainte ca domnul Dogaru să facă și alte greșeli. În plus cred că este nevoie să se discute serios strategia SCMD pe următoarele 6 luni, dacă guvernul USL va fi votat.

Ce spuneți ?

Merită sindicatul o analiză serioasă, pertinentă, realistă, sau ne bălăcărim în continuare în improvizație, greșeli,certuri, scandaluri, lovituri pe la spate sau în plină figură, insinuări mârșave, provizorat, nesiguranță, discuții sterile, decizii luate la ambiție, orgolii, frustrări, priviri piezișe, pumni în masă, confuzii, situații penibile și decizii nestatutare?

 Cine se teme de această conferință ori are ceva de ascuns ori știe că nu are dreptate și îi e frică de judecata șefilor de filială. Sper să nu se vină cu veșnica problemă a banilor, domnul Dogaru a afirmat de atâtea ori că nu sunt probleme financiare, iar dacă facem socoteala la cei 20000 de sindicaliști câți se afirmă că există încă în sindicat, și înmulțim cu 60 lei cât a plătit fiecare, rezultă suma de 1.200.000 RON. Mai puneți patru zeroruri pentru a transforma în bani vechi și veți vedea că sunt bani.

Să presupunem că 10% nu și-au plătit cotizația pe 2012, căci nu cred că e vorba de mai mult, altfel am fi fost anunțați și s-ar fi spus că sindicatul are probleme. Deci tot rămân 1.200.000.000 lei vechi. Dacă însă nu e așa înseamnă că am fost și suntem mințiți cu privire la situația reală din sindicat cu evidența membrilor, cu situația reală a cotizațiilor, cu cheltuirea banilor.

Și mai ales înseamnă că oamenii NU MAI VOR ÎN SINDICAT. ȘI ACEST SUBIECT TREBUIE DISCUTAT LA CNR, PENTRU CĂ E O PROBLEMĂ VITALĂ PENTRU SUPRAVIEȚUIREA SINDICATLUI. Vrem să fim băgați în seamă de prim miniștri, vrem recunoaștere națională, vrem să fim chemați la negocieri în cadrul dialogului social, dar numărul nostru se subțiază pe zi ce trece, în timp ce noi ne facem că nu vedem, ascundem situația reală, nici măcar nu aplicăm statutul în ceea ce privește excluderea celor care nu și-au plătit cotizația pe 2011, tocmai pentru a nu fi nevoiți să admitem că OAMENII NU MAI VOR ÎN SINDICAT, umflăm pe hârtie cifra participanților la proteste în speranța că lumea este suficient de proastă pentru a lua de bună ce i se bagă pe gât. Deșteptarea domnilor investiți cu funcții în conducerile filialelor și a sindicatului. Politica struțului nu rezolvă problemele, doar le ascunde, cum ascunde o femeie puturoasă gunoiul sub preș, gunoi care va începe să pută. La noi se simte un iz. Cât vă ține nasul?
FAC APEL LA RAȚIUNE.

Sursa:
Apel la raţiune

luni, 7 mai 2012
http://neacsum.blogspot.com/2012/05/apel-la-ratiune-meciul-dintre.html

Acum câteva zile scriam un articol vizavi de certurile care au avut şi au loc la nivel înalt în cadrul SCMD. Atâta vreme cât criticile veneau de la un “ nebun” ca Neacşu, sau alte persoane care îşi exprimau punctul de vedere personal şi individual, pericolul nu era prea mare. Acestia puteau fi marginalizaţi, "fabricaţi", transformaţi în trădători, destabilizatori, vânduţi, portocalii, labili psihic, etc.

Aşa au dispărut din manşeta din dreapta a blogului SCMD doamnele Elena Cobuz, Ana Wintzer, Monac, Abraham, şi alti membri în comitete şi comisii, mai mari sau mai mici, mai vocali sau mai tăcuţi. Ca şi în povestea pastorului Newlander toţi ceilalţi au tăcut sau au mustăcit, pentru că nu erau ei vizaţi acordând credit conducerii sindicatului, spunând că nu moare sindicatul pentru că pleaca Elena sau Ana sau vorbeşte Neacşu alandala.

De la deschiderea conflictului între CD şi Filiala Sector 6, Consiliul de Coordonare al filialelor din Bucureşti şi Ilfov cu bătaie pe toate filialale care au participat la întâlnirea de la Craiova, conflictul s-a extins ieşind din graniţele circului de cartier, devenind un scandal de interes naşţional pentru membrii sindicatului. Ajuns în această fază după ce şi alti membri de sindicat, chiar preşedinţi de filială au luat poziţie "regulamentară" faţă de şefu, lovind aşa amical în noua victimă, am considerat că e momentul să cer un time-out şi să invit jucătorii la calm şi raţiune, în cadru organizat, pe baze principiale, statutare, nu prin scenarite cu pretenţie de opera de artă.

Nu ceream sau invitam decât la discutarea problemelor şi lămurirea aspectelor acestui conflict, dar şi o evaluare a situaţiei, o analiză a datelor apărute după schimbarea majorităţii parlamentare şi eventual demararea discuţiilor serioase cu noua putere.

Articolul meu ” Apel la Raţiune” a apărut şi pe blogul filialei Craiova pentru că reprezenta un punct de vedere cu care membrii filialei se confundau, iar dovada o reprezintă discuţiile purtate chiar pe data de 09.05. 2012 când ne-am întâlnit la activitatea dedicată Zilei Independenţei. Azi dimineaţă însă articolul dispăruse de pe blogul Filialei, scos de domnul Rânciog, la ordinul domnului Pricină.

Motivul? Jignitor la adresa … conducerii. Şi asta nu e tot. Nu numai că a fost scos articolul, dar pentru a evita şi alte situaţii de genul acesta cu articole sau puncte de vedere care nu convin CD, aceleaşi personaje au retras dreptul de administrare a blogului Filialei Craiova, administratorului desemnat de filială, urmând ca DE ACUMA ÎNCOLO TOATE POSTĂRILE SĂ TREACĂ PRIN FILTRUL ÎMPRICINAŢILOR, CARE VOR DECIDE DACĂ POSTĂRILE MERITĂ SAU NU SĂ VADĂ LUMINA ZILEI.

Aceasta este decizia domnului Pricină cel care se spune că se ocupă de imaginea sindicatului. Ce imagine e aceasta ? Este imaginea unui Polkovnik care are într-o mână secera şi ăn alta ciocanul şi cu ele taie şi loveşte în toţi cei care nu îi gâdilă în mod plăcut urechile. Dacă cineva credea că aşa ceva nu se poate întâmpla în secolul XXI se înşela.

Aceasta este imagine ape care domnul Pricină doreşte să o făurească sindicatului, sindicaliştilor, militarilor în rezervă. Asta înseamnă democraţie, asta înseamnă libertatea de expresie , libertatea iopiniei, libertarea de conştiinţă. Iar prin articolol la care tot făcea trimitere domnul Dogaru vizavi de înfiinţarea şi desfiinţarea filialelor intrăm şi în problema libertăţii de asociere.

Mai este vre-o libertate pe care tandemul Pricină &Comp.Dogaru să nu o facă preş ?

Nu mai comentez subiectul ca să nu se creadă că o fac pentru că un articol AL MEU a fost scos de pe blog. Nu asta mă deranjează, deşi am şi eu dreptul ca orice sindicalist la opinie ÎN CADRUL SINDICATULUI, AŞA CUM A AVUT ŞI DOMNUL MANDU PE PAGINA PRINCIPALA A SINDICATULUI ŞI DOMNUL POPESCU DE LA PITEŞTI.

Dar punctele de vedere ale domniilor lor “corespundeau” imaginii pe care vor să o inducă cei din conducerea sindicatului, pe cand apelul la raţiune nu face bine , este o imagine proastă, apelul la intrarea în legalitate constituie un atac la democraţie, un pericol pentru integritaea sindicatului şi a fost radiat. Orice alt comentariu este de prisos.

Partea proastă este că situaţia începe să capete amploare . Domnul Răcăşan , alt vicepreşedinte fabricat de Dogaru va fi mazilit de cel care l-a fabricat pentru că nu corespunde Patului lui Procust. De pe surse aflăm că o parte din membrii secretariatului SCMD nu mai vor să lucreze până nu se duce la îndeplinire hotărârea CNR din Octombrie 2011 privind demiterea lui Chelu de la compartimentul financiar pentru incompatibilitate cu cerinţele postului.

Ce va face domnul Dogaru, îi va demite şi pe cei care cer respectarea hotărârilor CNR? De Chelu nu prea se poate despărţi după ce adus atâta muncă de lămurire şi l-a adus pe calea cea bună şi mai ales pentru că a venit la pachet cu domnul Năstase, şeful departamentului Financiar contabil, vicepreşedinte fabricat, membru al CD nestatutar, care ameninţă de mult că dacă pleacă Chelu pleacă şi el. Aşa cum spunea cineva pe blogul lui Burcu, şantaj la baionetă. Şantaj gen UDMR. Să mai spună cineva că sindicatul nu face politică. Face şi încă din aia Dâmboviţeană.

Toate aceste lucruri se întâmplă în cadrul SCMD, nu la Cartel Beta sau mai ştiu eu ce sindicat de frânari din CFR. Toate aceste lucruri se întâmplă într-un sindicat ai cărui lideri se bat cu cărămida în piept că luptă pentru respectarea drepturilor membrilor de dindicat. Care drepturi ? Dreptul la cenzură, dreptul la autocraţie, dreptul la ghilotină şi la inchiziţie ?

De ce a făcut domnul Pricină acest gest care nu îi face cinste?

Să nu fi realizat pericolul impunerii unei cenzuri atât de făţişe? Mă îndoiesc. Nu pot decât să bănuiesc că intenţia a fost de a ridica din nou filiala împotriva mea şi poate şi a preşedintelui de filială care a trimis şi el în câteva rânduri unele puncte de vedere conducerii, puncte de vedere care au usturat. Şi s-a gândit -probabil- domnul Pricină că în felul acesta ne ridică oamenii în cap şi astfel poate.. înlocui conducerea filialei, iar dacă nici aşa nu reuşeşte există varianta desfiinţării filialei. Îl sfătuiesc colegial să se lase de scenarii, şi să ridice picioarele când trece Oltul.

P.S.:

Aştept să văd care este punctul de vedere al distinsului domn Mandu, cel care se inspiră din clasici ruşi. Ce spune Stalin despre aceste măsuri domnule Mandu?

Vă aştept punctul de vedere.

Sursa:

MARIN NEACSU . Apelul la raţiune naşte cenzura

http://neacsum.blogspot.com/2012/05/apelul-la-ratiune-naste-cenzura.html

=========================

==============