Crin Antonescu. Bilanţul celor 49 de zile la Cotroceni

 

Cum şi-a jucat Crin Antonescu rolul de "PREŞEDINTE DISCRET". Bilanţul celor 49 de zile la Cotroceni

de Sorina Ionaşc Postat la: 28.08.2012 21:23Ultima actualizare: 28.08.2012 23:38

Mediafax Foto/Liviu Chirică

Mandatul de preşedinte interimar al lui Crin Antonescu s-a încheiat oficial, iar Traian Băsescu s-a întors la Cotroceni, asta după ce Parlamentul a luat ieri act de decizia Curţii Constituţionale de a invalida referendumul. Decizia a fost publicată luni seara în Monitorul Oficial.

"Preşedintele discret" pe care Antonescu îl promisese înainte de preluarea mandatului s-a concretizat în cele 49 de zile cât a stat la Cotroceni în 10 declaraţii de presă, 10 participări la interviuri televizate şi la două megamitinguri USL. Ceea ce a putut fi observat cu uşurinţă, încă din primele zile ale mandatului, a fost riposta, uneori vehementă, la adresa UE şi a Statelor Unite, de fiecare dată când acestea trimiteau mesaje critice spre Bucureşti.

"Discreţia" promisă de Crin Antonescu a luat sfârşit odată cu prima apariţie, pe 13 iulie, într-o emisiune a Antenei 3, în care l-a acuzat pe Băsescu că "profită" de instituţiile statului. La acelaşi post de televiziune, preşedintele interimar a fost invitat de alte patru ori, pe 19 iulie, 25 iulie, 7 august şi 13 august. De trei ori a fost în platou la Realitatea TV, pe 17 iulie, 26 iulie şi 17 august, o dată la Digi 24, pe 23 iulie, şi o dată la OTV, pe 26 iulie.

O altă promisiune încălcată de Antonescu a fost aceea a demisiei în condiţiile în care Traian Băsescu se întoarce la Cotroceni. Preşedintele interimar a revenit asupra deciziei într-o emisiune televizată, pe 25 iulie, pentru ca apoi s-o oficializeze pe 21 august după decizia Curţii Constituţionale de invalidare a referendumului.

În ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor prezidenţiale, în cele 49 de zile, Antonescu a semnat 87 de decrete şi a promulgat 27 de legi.

"Delirul lui Băsescu", "ditamai preşedintele Comisiei Europene" şi sfaturile pentru Merkel

Liderul PNL a fost numit oficial preşedinte interimar pe data de 10 iulie, la patru zile după ce Traian Băsescu a fost suspendat de Parlament. Preluarea mandatului, semnalată printr-un comunicat de presă, a fost urmată, în aceeaşi zi de o întâlnire cu ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, de o întrevedere cu directorii SIE şi SRI, dar şi de o conferinţă de presă. Abia instalat la Cotroceni, Antonescu a ţinut să anunţe că nu va opera schimbări la Parchetul General şi la DNA, şi nici nu intenţionează să-l graţieze pe Adrian Năstase pe perioada interimatului.

Crin Antonescu a încercat însă să-l schimbe din funcţie pe directorul STS, Marcel Opriş, propunând în şedinţa CSAT de pe 19 iulie revocarea acestuia, pe motiv că i-a pus la dispoziţie lui Traian Băsescu linii de comunicaţie speciale. Demersul său nu a avut însă succes, în condiţiile în care în CSAT deciziile se iau prin consens, iar acesta nu a fost întrunit.

Crin Antonescu şi-a concentrat declaraţiile, fie că a fost vorba de cele oficiale, fie de cele făcute în cadrul emisiuni, pe atacuri concertate la adresa lui Traian Băsescu , dar şi ale liderilor UE şi SUA. Iritarea preşedintelui interimar a fost cauzată de calificarea operaţiunii suspendării drept "lovitură de stat".
► "Încă o dată, într-un mod iresponsabil faţă de această ţară, domnia sa (Traian Băsescu - n.rr) a vorbit de lovitură de stat, de destructurarea serviciilor, de ticăloşi, trădători, limbaj politic pe care nu l-am mai auzit nici măcar în România, de la sfârşitul lui 1989, de la ultimele discursuri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, şef de partid al lui Traian Băsescu la data respectivă, şi nu l-am auzit în Europa până la Ural, de pe la puciul de la Moscova din 1991. Ştiu că Traian Băsescu minte şi minte cu disperare. Este un lucru absolut penibil, este un lucru caraghios. Delirul iresponsabil al lui Traian Băsescu face însă în continuare rău României pentru că astfel de declaraţii sunt preluate în continuare în presa străină. Îmi pare rău să o spun, Traian Băsescu este în mod evident o epavă politică. Este o epavă politică prin discurs, prin atitudine, prin aspect, prin comportament. Şi până la urmă miza acestui referendum de care ne mai despart puţine zile este ca întreaga Românie să fie salvată de la a ajunge o epavă", a declarat Antonescu, pe 20 iulie.

Cu toate acestea, mesajele liniştitoare transmise de Crin Antonescu de la Cotroceni nu au avut efectul scontat. Împins în corzi, împreună cu Victor Ponta, de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, de comisarul pentru justiţie, Viviane Reding, dar şi de cancelarul german Angela Merkel, care au cerut Bucureştiului să parafeze un angajament clar privind respectarea statului de drept, Antonescu a reacţionat nervos.

Citeşte şi Cum s-a jucat la Bruxelles MECIUL POLITIC din România. EXCLUSIV - DOCUMENTUL cu cele 11 puncte discutate de premierul Ponta cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso
► "Eu am o singură exigenţă, democraţia are valori universale. Dacă se strecoară îndoiala că democraţia este încălcată, e jale. Eu nu vreau să se întâmple asta, nu e admisibil, nu e acceptabil să dai declaraţii pe ce ţi-a spus Băsescu la telefon, aşa cum a făcut doamna Angela Merkel. Nu se poate să fii ditamai preşedinte de Comisie Europeană, ca domnul Barroso, şi din vacanţă de undeva să-i mai trimiţi o scrisoare domnului Ponta fără să ştii ce s-a întâmplat aici", a declarat Crin Antonescu, la un post de televiziune, pe 13 august.

Nu doar preşedintele CE a fost luat în vizorul preşedintelui interimar, ci şi cancelarul german Angela Merkel. La adresa ei, Antonescu a spus cuvinte dure, numind-o partizană a lui Băsescu.

Citeşte şi Angela Merkel, după ce a vorbit la telefon cu Băsescu: "Este inacceptabil ca într-o ţară a Uniunii Europene să fie lezate principiile de bază ale statului de drept"
► "Nu are nicio obligaţie România să fie rezervaţia în care se poate întâmpla orice, pentru că aşa le convine unora, care nu trăiesc în România, care nu plătesc impozite în România şi care nu suferă abuzurile pe care le suferă românii, începând cu batjocorirea acestui vot. Să îl ia în Germania doamna Merkel, Germania este o ţară mare, prosperă, să îi dea o bucăţică de pământ acolo lui Băsescu şi PDL-ului, să se joace acolo de-a Băsescu. În România, nu", a spus liderul PNL, pe 21 august.

Nici Statele Unite nu au scăpat de atacurile lui Crin Antonescu. Deşi chiar în prima zi a mandatului de interimar, ambasadorul SUA i-a făcut o vizită lui Antonescu la Palatul Cotroceni, preşedintele interimar nu s-a sfiit să afirme public că Gitenstein este clar părtinitor. Atacul său a venit în contextul vizitei în România a emisarului special trimis de administraţia Obama, Philip Gordon.

Citeşte şi Nemulţumirile EMISARULUI lui Obama faţă de Ponta şi Antonescu: voturile ILEGALE la referendum, schimbarea listelor de votanţi şi presiunile asupra judecătorilor CCR
► "Aceiaşi oameni încearcă să folosească toate pârghiile de influenţă în cercuri politice externe, începând, din păcate, spun sincer şi cu mare regret, începând cu ambasada SUA la Bucureşti, cu ambasadorul, în speţă, care este evident părtinitor în această chestiune - o spun fără ezitare şi i-am spus-o şi domniei sale. (Aceiaşi oameni, n.r.) încearcă să genereze un asediu asupra cui decide, asupra instituţiilor statului de drept. Cu asta ne luptăm, dar ne luptăm. Fără niciun fel de diplomaţie şi ipocrizie, sentimentul meu este următorul. Sigur că în spatele meu, în sprijinul poziţiei mele, sunt aceşti 7,5 milioane de oameni care au votat. În spatele lui Traian Băsescu sunt 900.000 de mii de oameni şi probabil ambasadorul SUA în România. Sincer, nu ştiu cine e mai puternic", a spus Antonescu, la un post de televiziune, pe 13 august.

 Campanie electorală alături de USL

Potrivit Constituţiei, preşedintele ţării trebuie să fie apolitic. Chiar dacă până la alegerea lui ca preşedinte a făcut parte dintr-un partid politic, din momentul începerii mandatului şeful statului nu mai are voie să fie partizan cu un anumit partid şi nu mai are voie să participe la acţiuni politice.

"În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată", se arată în articolul 84 din Constituţie

Cu toate acestea, preşedintele interimar nu a respectat această prevedere, participând la mitingurile USL din campania electorală dinaintea referendumului, alături de premierul Victor Ponta şi alţi lideri USL. Pe 15 iulie, în cadrul mitingului de la Timişoara, anunţat ca fiind unul al societăţii civile, nicidecum politic, Crin Antonescu a ţinut un discurs puternic referitor la istoria României şi la cum cetăţenii pot salva ţara de Traian Băsescu.
► "Dragii mei, eu nu umblu cu copii în braţe în timpul campaniei electorale, eu nu lovesc copii în timpul campaniei electorale, eu nu rânjesc şi nu plâng în campaniile electorale, eu nu fur şi nu mint, eu vreau cu adevărat Justiţie dreapta şi eu vreau cu adevărat Democraţie şi Stat de drept, şi vreau aceste lucruri în numele vostru. Vreau aceste lucruri în numele tuturor oamenilor din această ţară, care vor să trăiască normal. DA, vrem stat de drept cu adevărat în România şi de ceea venim la Referendum şi ne hotărâm destinul. DA, vrem Justiţie independentă în România pentru că nu noi, eu şi dumneavoastră, avem dosare blocate, puse deoparte, ci Traian Băsescu.DA, vrem dreptate, libertate, civilizaţie europeană. DA, trebuie ca fiecare român să vină la Referendum şi să-şi spună cuvântul pentru că aceşti oameni ne-au furat, ne-au furat banii din bugetul public, ne-au furat voturile din Parlament, votând şi promulgând legi numărate pe furate în văzul întregii ţări şi, mai ales, aceşti oameni încearcă acum să ne fure memoria. Şi sunt aici, timişoreni, pentru a vă aminti ceea ce nu poate fi furat din memoria noastră, spre a vă aminti că Europa nu ne-a primit pentru că ne-au dus acolo Traian Băsescu şi Monica Macovei", spunea Antonescu, în faţa celor 15.000 de oameni aflaţi la mitingul de la Timişoara.

De asemenea, pe 22 iulie, Crin Antonescu a participat la mitingul USL de la Iaşi, oferind şi o explicaţie a prezenţei sale pe scenă alături de liderii USL.
► "Vă spun întâi de toate următorul lucru: se vor întreba şi vor critica mulţi prezenţa mea pe această scenă şi am să vă explic simplu - sunt aici împreună cu voi, împreună cu aceşti oameni de lângă mine pentru că sunt cinstiţi, nu sunt ipocriţi. Traian Băsescu a venit la Iaşi şi nu am văzut să aibă alături de el pe Emil Boc, Elena Udrea, Adriean Videanu, Sorin Blejnar. Cu aceşti oameni Băsescu a condus România, a umilit România, iar dacă votul dumneavoastră nu-l va duce acasă va conduce România. Nu a avut curajul să vă spună", a spus Antonescu.

În perioada cât a fost preşedinte interimar, Crin Antonescu a participat şi la o şedinţa Biroului Politic Central al PNL pe data de 22 august, acesta susţinând că este prezent pentru "chestiuni administrative", ţinând cont că oricum "interimatul se termină".

Activitatea la Cotroceni

Deşi a avut la dispoziţie doar 49 de zile la Cotroceni, Crin Antonescu a dat dovadă de productivitate ridicată, mai ales în ce priveşte numărul de decrete semnate. În total, preşedintele interimar a semnat 87 de decrete, incluzând revocările, numirile, desemnările şi legile promulgate. Dintre acestea, doar 27 de legi, cea mai importantă, dar şi ultima fiind chiar legea referendumului modificată, care consacra cvorumul de prezenţă pentru 29 iulie.
► "Am decis să promulg legea de modificare a Legii referendumului aşa cum a fost ea votată de Parlamentul României, aşa cum a trecut prin Curtea Constituţională. Aş vrea să spun că unul dintre motivele pentru care am decis promulgarea acestei legi este şi acela că, spre deosebire de alţii, înţeleg întotdeauna să pun interesul naţional în faţa interesului partizan sau personal", a susţinut preşedintele interimar Crin Antonescu, pe 16 iulie.

Toţi oamenii preşedintelui


În ciuda faptului că iniţial Antonescu a declarat că nu-i va concedia pe consilierii lui Băsescu, că după nici două săptămâni, preşedintele interimar i-a eliberat din funcţie, începând cu 3 august, pe toţi consilierii prezidenţiali găsiţi la Cotroceni. Astfel, în locul lui Iulian Chifu, Iulian Fota, Cristian Diaconescu, Bodan Drăgoi, Bogdan Mănoiu şi Daniel Funeriu au lăsat locul liber pentru oamenii lui Antonescu, Daniel Barbu, Gheorghe Rotaru, Vasile Enache, Radu Zlati, Maria Cristina Mandra şi Victor Voicu. Mandatul lor s-a încheiat ieri, când Antonescu le-a semnat decretele de eliberare din funcţie.
Sursa:
Cum şi-a jucat Crin Antonescu rolul de "PREŞEDINTE DISCRET". Bilanţul celor 49 de zile la Cotroceni

============================

==================