Ghimpele.ro. De la Ministerul Apărării, la Cotroceni, via Elena Udrea: Președinția e consiliată de un discipol al luptei împotriva presei.

Luminita Kohalmi, centru (roz).

 

În urmă cu câteva zile, pe 3 mai – Ziua Libertăţii Presei – Traian Băsescu a lansat un mesaj public de solidaritate cu breasla jurnalistilor, delimitându-se de recenta decizie a CCR privind reintroducerea calomniei şi insultei în Codul Penal.

 

Cu toate acestea, deşi declaraţiile Preşedintelui se plasează în limitele decenţei democratice, coroborând informaţiile obţinute în ultimii ani observăm că la Cotroceni se construieşte – cu rigoare militară, după cum vom demonstra – o ampla strategie de luptă împotriva libertăţii presei.

Totul pornind, desigur, de la necesitatea protejării „interesului naţional”.

 

După ce Traian Băsescu şi-a asumat oficial lupta împotriva investigaţiilor de presă, lansând Strategia Naţională de Apărare care cataloghează demersurile jurnalistice drept „vulnerabilităţi” ale siguranţei naţionale, echipei prezidenţiale i s-a alăturat un personaj deosebit de controversat:

Luminiţa Doina Szabo Kohalmi.

La departamentul Siguranţă naţională, evident.

 

Apărare şi dezvoltare, spre dezvoltarea apărării

Consilier personal cu competenţe în problematica siguranţei naţionale – dar şi cu o suspectă apetenţă pentru re-specializare continuă -, Luminiţa Kohalmi şi-a început urcuşul politic dintr-o functie deloc instituţională, respectiv asociată (în SC Oxygene SRL din Alba Iulia) a soţiei fostului ministru al Apărării Naţionale, liberalul Teodor Atanasiu. În 2005, chemată la minister în calitate de consilier de imagine, doamna Kohalmi a devenit rapid singurul civil care a ocupat vreodată funcţia de director al Direcţiei de Relaţii Publice din MapN. Într-un final, colaborarea cu Atanasiu a avut un final contondent, dar Kohalmi i-a supravieţuit în minister liberalului şi sub Frunzăverde, Meleşcanu, Stănişoară sau Gabriel Oprea. Atuul adaptabilităţii.

 

Abia în mai 2010, Luminiţa Kohalmi părăseşte Apărarea pentru a prelua funcţia de consilier personal al ministrului Turismului şi Dezvoltării Regionale, Elena Udrea. Ei bine, această perioadă interesantă a activităţii sale ministeriale se află în strânsă legătură cu proiectul (eşuat) Romania Online. „Site-ul de 15 milioane de euro”, aşa cum a fost denumit de presa epocii. Şi, pentru ca un proiect de anvergură nu vine niciodată singur, tot în 2010, prin soţul său (Iosif Szabo Kohalmi), doamna consilier personal preia de la Romtelecom o staţiune de patru stele administrată anterior de MApN (o simplă coincidenţă, desigur). Previzibil, sub managementul privat al familiei Kohalmi, staţiunea devine deopotrivă profitabilă şi invizibilă în declaraţiile de avere.

 

În fond, o simplă extensie a doamnei Udrea, venirea la minister a lui Cristian Petrescu nu afectează  traiectul profesional al Luminiţei Kohalmi, dar implică şi sarcini suplimentare, de partid. Deşi angajată a ministerului, nu a politicianului democrat-liberal, o regăsim pe Kohalmi în cohorta personală a Elenei Udrea, atunci când aceasta se deplaseză în teritoriu sau peste hotare.

 

Elena Udrea si consiliera Luminita Kohalmi

 

Învestirea Guvernului Ponta (I) a implicat şi despărţirea Luminiţei Kohalmi de Executiv şi, asemeni altor acoliţi PDL, migrarea naturală către ultimul bastion prezidenţial:

 Palatul Cotroceni.

 

Consiliera consilierului şi teoretizarea luptei împotriva presei

 

În prezent, Kohalmi ocupă funcţia de consilier personal la cabinetul Consilierului Prezidenţial pentru probleme de securitate naţională Iulian Fota. Şi, simultan, ocupă (abuziv, cum altfel?!) şi o locuinţă RA-APPS. Funcţia – cutremurător de importantă prin domeniul vizat – solicită şi certe competenţe specifice pe care Facultatea de Fizică (absolvită la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj) nu i le-ar fi putut conferi.

 

Deci, iată motivul pentru care – angrenată deja în chestiunile serioase ale apărarii naţionale – doamna Kohalmi şi-a desăvârşit studiile în 2008, obţinând titlul de doctor al Universităţii Naţionale de Apărare «Carol I» cu o teză în domeniul Securitate şi apărare/Comunicare strategică.

Teza de doctorat – şi acum închidem arcul peste trecutul profesional al distinsei doamne consilier şi revenim la strategia Cotroceniului – a fost elaborată sub atenta îndrumare a prof. univ. dr. gl. bg. (r) Lucian Culda. Cunoscut în lumea militară drept unul dintre teoreticienii «ameninţărilor atipice», generalul Culda a publicat o serie de studii referitoare la pericolul reprezentat de presă direct (prin «dezinformare şi manipulare»; vă sună cunoscut, nu?) sau indirect (prin preluarea şi accentuarea, ca vectori de comunicare, a «ameninţărilor atipice»).

 

Spre exemplu, în studiul „Posibilităţi de scientizare a concepţiilor de securitate“ publicat in Noua Revistă Română, nr. 1-2/1997, generalul Culda – parintele academic al doamnei Kohalmi în ştiinţele militare -, referindu-se la ameninţările atipice, îi indică pe lucrătorii din mass media drept vectorii cei mai obişnuiţi ai acestor ameninţări şi îi ironizează pentru că se fac vinovaţi de accentuarea respectivelor ameninţări.

 

Mult mai tranşant, în lucrarea Agresiune şi apărare psihologică, generalul abordează ca tematică una dintre acuzaţiile preferate ale preşedintelui Băsescu împotriva mass-media, respectiv manipularea şi, în subsidiar, formele adiacente ale acesteia: dezinformarea, dezorientarea, denigrarea şi confuzia.

,,Procedurile de dezinformare şi manipulare au devenit atât de subtile şi de eficace, încâta gresiunile ascunse pot fi preferate.’’ susţine Lucian Culda în Agresiune şi apărare psihologică.

Conform generalului Culda – şi vom regăsi aceste idei, într-o formă incipientă, mult involuată ştiinţific, şi în Strategia Naţională de Apărare (SNAp) a CSAT – există o multitudine de factori care au favorizat evoluţia fenomenului negativ al dezinformării, iar unul din cei mai importanţi este mass media. În lucrările sale, arată astfel cum presa scrisă şi cea televizată reprezintă mediul prielnic pentru diversele „tehnici de manipulare şi dezinformare”, prin «ştirile lipsite de obiectivitate» sau «emisiunile cu caracter confuz», acestea fiind considerate doar câteva dintre instrumente de manipulare a cetăţenilor utilizate de mass media.

 

În oglindă, un extras din  SNAp, capitolul Vulnerabilităţi, pare a rezuma învăţăturile profesorului-general:

«Principalele vulnerablitati ale Romaniei sunt (…) fenomenul campaniilor de presa la comanda cu scopul de a denigra institutii ale statului, prin raspandirea de informatii false despre activitatea acestora; presiunile exercitate de trusturile de presa asupra deciziei politice in vederea obtinerii de avantaje de natura politica sau in relatia cu institutiile statului.»

 

Iată tezele ştiinţifice sub auspiciile cărora, la Cotroceni, în departamentul Siguranţă Naţională, un consilier îşi desfăşoara activitatea, punând în aplicare cunoştinţele teoretice dobândite sub îndrumarea generalului Culda, teoretician al ideii de „presă, ca ameninţare atipică”. Şi, nu în ultimul rând, iată cum, din nou, realitatea se prezintă sensibil diferită faţă de premizele discursului public din 3 mai, despre libertatea presei.

http://www.ghimpele.ro/2013/05/de-la-ministerul-apararii-la-cotroceni-via-elena-udrea-presedintia-e-consiliata-de-un-discipol-al-luptei-impotriva-presei/

 

 

========================================

==============================

==================