Citeste una tare: Cioflingarul, ca specie politică! UPGRADE. Duminica Mare.Duminica Rusaliilor

 

Dicționarele explică sec sau generos epitetul cu care țăranii îi cadoriseau pe cei care, târâie-brâu fiind, oameni fără căpătâi și ocupație, îmbrăcau straie orășenești, fiind în fapt niște lichele sau secături, sau și una și alta. Am urmărit, aproape fără să vreau, evoluția unor politicieni care-mi par cioflingari, nici mai mult, nici mai puțin decât cioflingari.

 

Cioflingăreala a devenit un mod de viață. Când cioflingarul ajunge mare în politică, și adesea ajunge, epitetului care-mi părea blajin până de curând, îi cresc anexe de câinoșenie, cameleonism și-i apar coarne de îngâmfare. În campanii, cioflingarul politic umblă întruna, vorbește cu oricine-l bagă în seamă, nu se enervează la întrebări și e moale ca o vată medicinală bună de pus pe răni sau oriunde absoarbe o scurgere de suferințe. Cocoțat pe un scaun, prin votul celor pe care i-a dus cioflingărește cu preșul, distanța dintre el și alegători crește direct proporțional cu altitudinea funcției.

 

Dacă ajunge, să zicem, președinte, cioflingarul coboară în mase doar când are un interes de împrospătare a puterii. Altcum, viața președintelui cioflingar se consumă la adăpostul privirilor publicului.  Ce face el acolo? Păi, face, să zicem, averi. Pentru el și pentru ai lui. Urzește intrigi, închipuie scenarii de îngenuncheat inamici sau se distrează. Pur și simplu se distrează. Dacă e bețiv, se distrează în paranghelii bahice. Dacă e afemeiat, se consumă cu muierile care-i plac. Dacă se nimerește, cum se mai întâmplă prin lume, să le aibă pe amândouă, face din ele zaiafet mare, împerechindu-le de câte ori are chef și cioflingarul are mereu chef.

 

     Realizatorii de emisiuni de televiziune se plâng adesea că nu dau de nu știu care politician ajuns, să nu zicem ministru sau prim ministru, ci primar general sau director de tocat bani publici pe stat degeaba. Nu-l găsim, nu răspunde, nu e. Până ieri, când nu era ce e, cioflingarul dădea în brânci să intre în toate emisiunile. Dacă-l chemai, se simțea fericit să prezinte și buletinul meteorologic. Acum răspunde prin secretară, dacă ai noroc, că nu poate, fiind asasinat de îndeletniciri majore. Un asemenea cioflingar a fost identificat pe o coastă azurie, cu, firește, o jună, pe care o califica în îndeletniciri patriotice. Țara îl știa la Strasbourg. Pentru negocieri și ”identificări de oportunități” doctrinare care să facă frecventabil cameleonismul ideologic autohton. Cioflingarul se pitește, sub un titlu mare și pompos, în orice vizuină cu bunătăți. Nu-l mai scoți de acolo patru ani. Pe unii nu-i scoți zece sau mai mulți.

 

    Mă uit la televizorul pe care l-am deschis, în sfârșit, după o lungă perioadă în care-i uitasem făptura de chibrit negru. Vorbește un cioflingar. Cum or fi dat de el? Butonez. Se dau peste cap doi cioflingari din presă. Am uitat să spun că avem și noi cioflingarii noștri. Închid. Trece pe uliță, la Sângeru, un nene. Cară o sapă în spinare. E vremea prașilei la porumb. Salut, așa cum făcea bietul tata, eu primul. Noroc, nea Costică! Noroc, noroc, răspunde cu repetiție omul care, la 70 de ani, tot asta face. Sunt și-n lumea satului destui cioflingari, dar ăsta, prins cu sapa de o viață, n-a avut timp să se facă.

 

http://ampress.ro/editoriale/cioflingarul-ca-specie-politica/

 

==================

================================

===============================================================

Cel mai teribil SECRET, care deja a facut valuri!

 

============================================

=====================

==============================================================

 

Duminica, 23 iunie

=================================

 

 

Duminica a VIII-a dupa Pasti (Duminica Mare) (a Rusaliilor / Cincizecimii);

Pogorarea Sfantului Duh); faptele Sfintilor Apostoli, capitolul  II, 1-11; Sfanta Evanghelie dupa Ioan, capitolul  VII, 37-53; capitolul VIII, 12

Sarbatori fericite!

Admin

Multumesc, Maria!

===============

=====================================

==============================================================

Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh, sărbătoare închinată spiritelor morţilor

============================================

 

Sărbătoarea Rusaliilor sau Pogorârea Sfântului Duh este celebrată în aceeaşi zi cu aceea a Cinzecimii. Este o sărbătoare populară, cu dată mobilă, la 50 de zile după Sfintele Paşte, şi este dedicată îndeosebi spiritelor morţilor.

 

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locaşurile lor subpământene şi încep să facă rele oamenilor. Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: Iele, Zâne, Frumoasele ş.a. Aceste spirite locuiesc pe lângă izvoare, fiind în stare, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor, să-i îmbolnăvească.

Ielele apar vara
Spre deosebire de strigoii care apar şi le provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, Ielele sunt prezente numai pe timpul verii. Acestea se spune că-i pedepsesc pe oamenii răi, pe cei care nu le respectă zilele, care dorm noaptea sub cerul liber etc. În credinţa populară, în Bărăgan se respect anumite obiceiuri şi ceremonii: se împodobesc locuinţele şi porţile cu ramuri de tei, plop, stejar şi se fac descântece împotriva Ielelor.

Zile nelucrătoare
Începând cu anul 2008, prima şi a doua zi de Rusalii au fost declarate ca fiind zile libere în ţara noastră. Lunea Rusaliilor este zi nelucrătoare în România, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Luxemburg, Ţările de Jos, în unele cantoane din Elveţia, Madagascar, Norvegia, Portugalia, Senegal, Ungaria, Togo.

Descoperă de ce n-ai voie să te superi de Rusalii, care sunt efectele ramurilor de tei în credinţa populară şi de ce-i important cântecul cucului în această zi, pentru ţărani.

====================================

 

1. În ziua de Rusalii, creştinii pun la geamuri şi pe uşi ramuri sfinţite de nuc, de tei sau de mure, pe care apoi le utilizează sub formă de leacuri. Puterea lor curativă este limitată, însă, până de Sânziene;

2. Tinerii care se căsătoresc împletesc în această zi coroniţe din flori de câmp şi spice de grâu, pe care le poartă în ziua nunţii;
3. Duminica Pogorârii Sfântului Duh mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Duminica Cincizecimii, fiindcă a avut loc la 50 de zile de la Învierea lui Hristos. Prin sate, de îndată ce s-a sfârşit slujba religioasă, preotul merge pe câmp împreună cu alaiul de credincioşi şi sfinţeşte apa utilizată la udarea semănăturilor. Tot astăzi oamenii ornează mormintele cu flori şi frunze verzi;
4. În credinţa populară Rusaliile mai sunt cunoscute şi sub numele de iele, zâne, doamne, şoimane, împărătesele văzduhului sau ursoaice. Deşi respectate, acestea nu sunt iubite de creştini fiindcă persistă credinţa că sunt aducătoare de boli;
5. Bătrânii spun că ielele răpesc un tânăr chipeş pe care-l dansează în toată ziua de Rusalii. După ce este eliberat, acesta nu are voie să le dezvăluie semenilor lui cântecele ielelor sau ce a văzut. Altfel ar risca să fie pedepsit cu moartea sau să rămână paralizat.
6. În mediul rural persistă credinţa conform căreia ramurile de tei protejează gospodăriile contra fulgerelor şi a grindinei;
7. Rusaliile mai sunt cunoscute şi sub numele de sărbătoarea pelinului. În această zii tineri care se întâlnesc se lovesc cu ramuri din această plantă;
8. O vorbă veche din popor spune că aceia care se supără în ziua de Rusalii vor fi supăraţi tot anul şi totul le va merge prost în gospodărie;
9. Rusaliile mai sunt considerate în credinţa populară şi zâne ale apelor. Din acest motiv se spune că-i mai bine să nu ne scăldăm în iazuri şi-n râuri, pentru că riscăm să ne înecăm;
10. Bătrânii spun că dacă în ziua de Rusalii nu cântă cucul, e semn că vara va fi una secetoasă.

http://adevarul.ro/moldova/actualitate/10-credinte-obiceiuri-populare-nu-stiai-rusalii-1_51c6a9a1c7b855ff56ba498f/index.html
===================================
===========================
=============