Pagini de larg interes! Click here:

luni, 30 septembrie 2013

"Situaţia va deveni GRAVĂ" peste câteva ore! Este Mesajul meteorologilor, făcut în urmă cu puţin timp



Plouă, de peste 20 de ore, în Capitală şi în judeţele din sud-estul ţării, aflate cu toate sud cod galben de ploi puternice. Meteorologii avertizează că situaţia va deveni gravă peste câteva ore, atunci când va intra în vigoare codul portocaliu, iar codul galben va cuprinde toată jumătatea de sud a ţării.



 


Sursa:
Mesajul meteorologilor, făcut în urmă cu puţin timp: "Situaţia va deveni GRAVĂ" ==================
=================================
===========================================



========================
===========================================
==================================================================

Comandament pentru situatii de urgenta la Guvern. COD GALBEN de inundatii si COD PORTOCALIU de ploi

PROTV NEWS transmite LIVE de la ora 10.00 de la Guvern. Mai multe rauri din sud-vestul tarii se afla luni, in intervalul 3.00 - 18.00, sub cod galben de inundatii. Meteorologii au emis si un cod portocaliu de ploi torentiale, valabil de luni dupa-amiaza.
UPDATE 09:32 Membrii comandamentului pentru situatii de urgenta se reunesc la Palatul Victoria, la ora 10.00, avand in vedere avertizarile emise de Administratia Nationala de Meteorologie.
===================================
==============================================
=========================================================


UPDATE  - România este sub vreme extremă, la început de octombrie. Este cod galben de ninsori în nouă judeţe din ţară:  Covasna, Braşov, Harghita, Suceava, Bacău, Vrancea, Neamţ, Buzău şi Prahova.
Două drumuri naţionale sunt închise din cauza zăpezii. DN73, care face legătura între Câmpulung şi Brasov, şi DN 2D, între Vrancea şi Covasna, au fost închise complet.

Covasna a fost sub Cod Galben de ninsori până la această oră, la fel şi judeţele Braşov şi Harghita.

Anul trecut, pe 1 octombrie, temperaturile erau la fel ca în mijlocul verii, maximele fiind de până la 30 de grade celsius.


Circulaţia feroviară, închisă între Braşov şi Predeal

În imaginea trimisă pe adresa de mail site@antena3.ro de utilizatorul nostru Bogdan A. se poate vedea că un strat generos de zăpadă s-a aşternut pe carosabil, în Pasul Oituz, iar maşinilor - care nu sunt dotate cu anvelope de iarnă - le este greu să înainteze în trafic.
Vă reamintim că circulaţia rutieră este îngreunată în judeţul Harghita, marţi dimineaţă, din cauza ninsorii, zăpada ajungând până la cinci centimetri pe carosabil, iar pe DN 13 A, care face accesul în staţiunea Harghita Băi, mai mulţi şoferi au rămas cu maşinile blocate în zăpadă.

În judeţul Harghita a început să ningă marţi dimineaţă, în jurul orei 04.00, carosabilul fiind acoperit cu zăpadă între 1 şi 5 centimetri în pasurile şi trecătorile de pe drumurile naţionale din judeţ.

"Ninge viscolit pe DN13 A Miercurea Ciuc - Odorheiu Secuiesc, în zona Trecătorii Harghita, pe DN 13 B Miercurea Ciuc - Gheorghieni Praid, în Pasul Bucin, pe DN 12 A Miercurea Ciuc - Comăneşti şi pe DN 15 Topliţa - Borsec, la Vârful Creanga. În trecători stratul de zăpadă depus pe carosabil variază între 1 şi 3 centimetri, iar utilajele de deszăpezire sunt deja pe drumurile naţionale şi împrăştie material antiderapant. Acolo unde este cazul intervenim cu pluguri pentru degajarea zăpezii de pe carosabil", a spus Romanescu.

O situaţie specială se înregistrează la Hargita Băi, unde ninge viscolit, iar zăpada adunată pe carosabil depăşeşte cinci centrimetri, în timp ce în afara şoselei s-a depus un strat de peste 10 centimetri de zăpadă.

Salvamontiştii recomandă turiştilor să evite să urce pe munte întrucât riscă să se rătăcească ori să rămână blocaţi pe traseele montane, în condiţiile în care în Masivul Bucegi, la peste 2.000 de metri altitudine, ninge iar vântul bate cu putere spulberând zăpada.

La munte, la altitudini mari, a început să ningă în noaptea de duminică spre luni, iar la peste 2.000 de metri altitudine s-a aşternut un strat de zăpadă care măsoară între 15 şi 20 de centimetri.

În Masivul Bucegi este ceaţă, iar vântul bate cu putere, viscolind zăpada. În aceste condiţii, salvamontiştii le recomandă turiştilor să evite să urce pe munte, întrucât se pot rătăci sau există riscul să rămână blocaţi pe văile montane.

http://www.antena3.ro/romania/cod-galben-de-ninsoare-in-noua-judete-din-tara-doua-drumuri-nationale-blocate-de-zapada-iata-cum-se-circula-in-pasul-oituz-229480.html
==================================================================
==================================================
=================================

duminică, 29 septembrie 2013

Fenomene stranii, intr-un sat din Galati. Specialistii Institutului National de Fizica a Pamantului au sosit la fata locului. Se anunta o toamna fierbinte... România, Grădina Maicii Domnului !?!. UPDATE


Fenomen bizar intr-un sat din Galati.
Satenii sunt disperati, iar autoritatile nu au o explicatie.



Fenomene stranii agita spiritele intr-un sat din judetul Galati. Toata suflarea din localitatea Izvoarele afirma ca, de cateva zile, pamantul parca fierbe si se cutremura sub temeliile caselor.

De cateva ori pe zi, cel putin, se aud bubuituri, urmate de miscari asemanatoare celor seismice, de scurta durata, dar foarte intense.

 Satenii sunt disperati ca zidurile caselor au inceput sa crape, iar autoritatile locale au chemat specialisti de la Institutul de Fizica a Pamantului.

Oamenii sunt foarte speriati si spun ca fenomenul pe care l-au simtit nu seamana cu un cutremur. Cu toate acestea, in urma zdruncinaturilor, peretii caselor lor au inceput sa crape.

 Pana si preotul din sat este ingrozit. Tabloul Arhiepiscopului Dunarii de Jos, pe care il tine in casa parohiala, a cazut, in urma unei astfel de zdruncinaturi.
 
Cei care locuiesc in comunele invecinate spun ca nu au auzit si nu au simtit nimic. Doar cei din satul Izvoarele traiesc cu spaima.

"Poate fi o acumulare de gaze in subteran, dar, cel mai probabil, pot fi alunecari de teren", a declarat purtatorul de cuvant al Prefecturii Galati.

 Prefectul a discutat cu reprezentantii Institutului National de Fizica a Pamantului, care au promis ca in zilele urmatoare vor trimite un specialist in zona, ca sa vada ce se intampla.

Sursa: Pro TVhttp://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/fenomen-bizar-intr-un-sat-din-galati-satenii-sunt-disperati-iar-autoritatile-nu-au-o-explicatie.html
======================================
===============================================
============================================================



Specialistii incearca sa dezlege misterul satului sub care pare ca fierbe pamantul.
O comisie a Institutului National de Fizica a mers la Galati, in localitatea Izvoarele.

Cercetatorii au instalat mai multe dispozitive care vor masura zgomotele stranii din cauza carora oamenii n-au mai inchis un ochi de aproape o saptamana.

Oamenii se vaita ca din pamant se aud niste bubuituri, urmate de un soi de cutremure pe vertical - scurte, dar foarte puternice. De spaima, unii se gandesc sa isi abandoneze casele.

 Unii localnici sunt ingroziti: "Zici ca vrea sa iasa ceva de sub pamant si nu poate!" "Stam aicea sa murim, ce sa facem? Lasam tot…."

Cercetatorii Institutului National de Fizica a Pamantului au montat mai multe echipamete in trei localitati invecinate. Din aceste puncte spera sa depisteze originea ciudatului fenomen.

 Victorin Toader, cercetator Institutul National de Fizica a Pamantului: "Senzorii o sa ii punem pe placa aceasta de beton si va fi conectat la centrul nostru de date din Magurele, de la Institutul National de Fizica a Pamantului."

 Mihai Diaconescu, cercetator fizica pamantului: "Aicea nu vorbim de cutremure, in cazul lor. Ei nu se plang de cutremure. Deci sigur nu sunt cutremure. Nu."

 Totul a inceput luni, cand pamantul s-ar fi miscat de cel putin sapte ori. Expertii confirma ca n-au mai intalnit asa ceva in Romania.
 
Sursa: Pro TV
http://stirileprotv.ro/stiri/bizar/misterul-din-localitatea-izvoarele-din-pamant-se-aud-bubuituri-urmate-de-mici-cutremure-puternice.html
==============================
===============================================
=========================================================



01.octombrie 2013
UPDATE. 40 de cutremure in Galati in 7 zile. Explicatia unui fenomen care a scos oamenii in strada de frica

Situatia este tot mai tensionata in judetul Galati. In satul Izvoarele s-au inregistrat 40 de cutremure in mai putin de o saptamana.

7 dintre aceste seisme au avut peste 3 grade pe scara Richter. Miscarile tectonice au aparut in urma inundatiilor de acum doua saptamani, cand au cazut 100 de litri de apa pe metrul patrat. Oamenii sunt innebuniti, mai ales ca au inceput deja sa li se crape casele.
Dupa blestemul apelor, oamenii simt ca traiesc acum blestemul pamantului care se misca incotinuu si parca urla sub picioarele lor. Localnicii din comuna Slobozia Conachi aproape ca au pierdut sirul cutremurelor.

Localnic: "Azi, treizeci, zero noua, la opt si doua minute. Si dupa aia a mai fost unul la noua. Dar a mai fost la opt jumate. Opt treizeci, noua si doua minute, cam asa."
De teama ca va urma un seism si mai mare multi stau in strada si cer ajutor.
Localnic: "Aseara s-a zgaltait rasarit-apus, iar acuma, de dimineata, in sus. S-a saltat pamantul in sus si a venit in jos."
Si la gradinita din sat, educatoarea este pregatita sa ii evacueze pe cei mici in orice clipa.
Iuliana Anghel, educatoare: "Copiii se sperie. Ma intreaba mereu: "Doamna, ce-a fost?" "Uriasul, vine uriasul!" Stam cu usa deschisa. Aici stau cu usa deschisa, imi e frica."

Sambata, specialistii de la Institutul de Fizica a Pamantului au montat in trei puncte din zona echipamente cu ajutorul carora pot monitoriza fenomentul.

Vibratiile in sol si semnalele acustice sunt inregistrate cu ajutorul acestor echipamente si transmise la Institutul National de Fizica a Pamantului, unde cercetatorii isi pot da seama daca este vorba despre un seism sau despre un alt fenomen.

"Roiul" de cutremure ii ingrijoreaza pe fizicieni pentru ca, spun ei, in loc sa scada in intensitate, sunt tot mai serioase si chiar mai dese. 40 au fost in cinci zile iar cel puternic de 3, 8 pe scara Richter.
Zona care le produce este brazdata de falii ce se framanta incontinuu, la ciocnirea a trei placi tectonice de marimea a doua judete. Specialistii sustin ca inundatiile de luna trecuta le-a starnit.
Apa adusa de puhoaie a intrat in pamant cativa kilometri, ingreunand scoarta. In plus a crescut presiunea intre straturile de roci dar si intre placile tectonice, asa ca energia se elibereaza acum sub forma de cutremure.

Mircea Radulian, directorul Institutului National de Fizica a Pamantului: "Sunt la suprafata, intr-adevar, ele sunt la adancimi mici. Aceste cutremure se produceau oricum poate ca asa eventual s-au produs ceva mai repede."

Aceasta zona din judetul Galati este una activa seismic care insa nu s-a mai miscat de un secol.
Sursa: Pro TV
=========================================================

TEROARE IN SATUL IZVOARELE DIN GALATI
============================================================


===============================
=================================================
==========================================================
FOTOGRAFIA ZILEI
==================

vineri, 27 septembrie 2013

Tezaurul Naţional de Timbre in pericol! Cine si de ce nu doreste protejarea acestuia? Curtea de Conturi a constatat in 2009 „nereguli şi abateri grave de la legalitate”! Ce masuri s-au luat? UPDATE. Se pregăteşte unul dintre cele mai mari tunuri din zona de cultură: falimentul Poştei şi dispariţia Tezaurului de timbre


De ce amână Poşta mutarea colecţiei la BNR.
Transferul colecţiei de timbre a României, o miză de 700 milioane de euro.


Legea care ar permite ca întreaga colecţie de mărci poştale să fie transferată de la Poşta Română la BNR este blocată la Camera Deputaţilor. Aparent, toţi factorii de decizie sunt de acord cu transferul. În realitate, Guvernul nu are o opinie clară, iar deputaţii acuză Poşta că nu vrea să cedeze colecţia.
Mai mulţi deputaţi din PSD şi PNL cer ca întreaga colecţie de mărci poştale să fie transferată de la Poşta Română la BNR. Ei au depus la Parlament un proiect de lege în acest sens încă din februarie 2012, în care atrag atenţia că „există riscul ca, prin privatizarea Poştei, colecţia să fie înstrăinată”. „Acest fapt ar fi inacceptabil, acţiunea fiind similară cu privatizarea Arhivelor Naţionale ale României”, adaugă semnatarii proiectului.

„Există indicii care îndreptăţesc îngrijorările privind înstrăinarea colecţiei de timbre, cum ar fi faptul că mărcile poştale sunt subevaluate. Faţă de valoarea reală estimată la 700 milioane de euro, valoarea contabilă înregistrată la Poşta Română este de aproximativ 1 milion de euro”, exemplifică deputaţii USL. În plus, din acelaşi document reiese că „Poşta Română nu recunoaşte că mărcile poştale pe care le deţine aparţin patrimoniului public al statului şi consideră că acestea aparţin patrimoniului privat al companiei, fapt ce i-ar permite să privatizeze colecţia de timbre la pachet cu activele instituţiei”.

Legea a fost aprobată de Senat, dar este blocată la Camera Deputaţilor
Proiectul de lege propus de USL a fost adoptat de Senat în luna octombrie 2012 şi prevede că „întreaga colecţie de timbre a României, deţinută în prezent de Compania Naţională Poşta Română, trece la Banca Naţională a României”. Senatul a aprobat transferul argumentând că „dificultăţile economice cu care se confruntă compania afectează în mod serios conservarea şi dezvoltarea colecţiei, iar prin privatizarea sau restructurarea Poştei există un risc major privind înstrăinarea colecţiei de timbre”.

La Camera Deputaţilor, proiectul a fost plimbat între comisii şi Plen de mai multe ori. Motivul retrimiterii la comisii: „Sunt două-trei chestiuni de reglementat între Ministerul Finanţelor şi Ministerul Comunicaţiilor, ambele ministere ştiind procedura prin care le vor depăşi”, explica liberalul Victor Paul Dobre, în data de 2 septembrie 2013.

Marţi, 24 septembrie, comisiile reunite de buget şi juridică au amânat din nou luarea unei decizii. Atât deputaţii USL, cât şi cei din opoziţie le-au reproşat reprezentanţilor celor două ministere că au venit nepregătiţi la şedinţă şi că nu au reuşit să aibă un punct de vedere comun pe acest subiect. „Vă rog să trataţi cu seriozitate această problemă”, i-a atenţionat deputatul Nicolae Nica (PSD). Din partea opoziţiei, Constantin Dascălu (PDL) a cerut Guvernului să vină cu un punct de vedere clar pe acest subiect.

Ministerele nu s-au pus încă de acord asupra modului în care să fie realizat transferul şi dacă va despăgubi sau nu Poşta. Deputaţii propun ca patrimoniul Muzeului Naţional Filatelic să fie transferat, fără plată, în custodia BNR, Poşta urmând să fie despăgubită pentru ce a cumpărat după 1998. „Valoarea colecţiei filatelice constituite după anul 1998 prin achiziţii ale CN Poşta Română S.A., aflată în proprietatea privată a acesteia, se compensează o parte din datoria acesteia către bugetul de stat”, adaugă deputaţii.

Fondul Proprietatea este împotrivă şi acuză tendinţa de naţionalizare
Fondul Proprietatea, care deţine 25% din capitalul social al Poştei Române, a transmis Parlamentului o adresă prin care solicită respingerea propunerii legislative, motivat de faptul că transmiterea cu titlul gratuit a unor active din patrimoniul Companiei Naţionale Poşta Română SA în patrimoniul BNR constituie „o naţionalizare a unei părţi din activele deţinute”.

Curtea de Conturi a constatat „nereguli şi abateri grave de la legalitate”.
Curtea de Conturi a constatat „nereguli grave” în modul în care Poşta Română gestionează tezaurul Naţional de Timbre. În urma unui control efectuat în anul 2009, reprezentanţii Curţii au constatat „o serie de nereguli şi abateri grave de la legalitate, în legătură cu evidenţierea, înregistrarea, gestionarea şi păstrarea unor bunuri de o valoare excepţională, semnificative în plan naţional pentru filatelie, aparţinând patrimoniului public al statului”.

De exemplu, s-a constatat „deţinerea, în mod nelegal, fără a fi înregistrate, a unor cantităţi mari de mărci poştale româneşti, respectiv un număr de timbre de 882.380 în valoare de 18.199.598 lei”, echivalentul a 4 milioane euro. După activitatea de inventariere s-a contatat că din colecţia de bază fac parte peste 8,9 milioane de timbre, 12.511 de emisiuni poştale(serii) şi 1.511 pagini de evidenţă, în valoare totală de 198.080.190 lei.

Sursa:
http://www.cotidianul.ro/transferul-colectiei-de-timbre-a-romaniei-o-miza-de-700-milioane-de-euro-223283/
==========================================
===================================================
=============================================================

Se pregăteşte unul dintre cele mai mari tunuri din zona de cultură: falimentul Poştei şi dispariţia Tezaurului de timbre

51620000188_02
Social Share Toolbar

În urmă cu aproape un an de zile ridicam problema că Muzeul Filatelic din România nu este acreditat, ca majoritatea timbrelor nu sunt clasate in patrimoniul cultural mobil, ca nu există o evidentă a valorii fiecarui timbru care se găseste in acest Tezaur Naţional de Timbre şi ca în cazul în care Posta va intra in faliment va fi un jaf de proportii.

Atunci sugeram ca o măsură de precauţie fie trecerea în patrimoniul BNR a tezaurului, fie în posesia Ministerului Culturii. Multi binevoitori interesati de subiect sau “experţi” în valorificarea bunurilor patrimoniale în interesul propriu, au găsit acel material drept o amenintare si l-au discreditat cat de mult au putut.

Surpriză însă! Ştire mare la jumătatea lui iunie 2012
Comisia pentru administraţie publică din Senat a adoptat, marţi, un raport de admitere la propunerea legislativă care prevede trecerea colecţiei de timbre a României, estimată la 700 milioane de euro (atenţie estimarea este după ureche făcută de experţi care au văzut doar aşa pe deasupra tot n.r.) , din patrimoniul Companiei Naţionale Poşta Română în cel al BNR.

Iniţiatorii proiectului de lege consideră că această colecţie nu ar trebui să fie în patrimoniul Poştei Române, întrucât aceasta este o companie de stat cu caracter comercial.



“Ca urmare a acestui fapt, administrarea colecţiei are de suferit, fiind în mod obiectiv considerată o chestiune secundară şi, în consecinţă, neglijată. De altfel, dificultăţile economice cu care se confruntă compania în prezent afectează în mod serios conservarea şi dezvoltarea colecţiei, iar faptul că aspectele culturale nu pot fi luate în considerare de managementul instituţiei a făcut să nu existe, în mod practic, personal de specialitate pentru conservarea şi valorificarea ştiinţifică a colecţiei”, susţin deputaţii iniţiatori.

Ei atrag atenţia cu privire la “riscul ca, prin privatizarea sau restucturarea Poştei Române, colecţia de timbre să fie înstrăinată”, fapt inacceptabil, acţiunea fiind similară cu privatizarea Arhivelor Naţionale ale României.

“Este cea mai mare şi cea mai importantă colecţie de mărci poştale româneşti din toate timpurile, depăşind cu mult chiar faimoasa colecţie a regelui Carol al II-lea, considerată la vremea ei a treia colecţie de timbre din lume. Peste 3.000 de piese din colecţie sunt unicate. Colecţia aparţine, fără nici o îndoială, patrimoniului cultural naţional şi poate fi denumită Colecţia de timbre a României”, arată iniţiatorii legii.

Iniţiatorii mai precizează că, în 1990, din cele 8.155.719 timbre predate Poştei Române, 3.890.477 aparţineau Băncii Naţionale.

Poşta Română deţine, în prezent, o colecţie de peste 15 milioane de mărci poştale româneşti şi străine, precum şi alte piese filatelice importante – machete originale, unele executate de artişti cunoscuţi, matriţele cu care s-au imprimat timbrele româneşti (inclusiv clişeele mărcilor Cap de Bour), eseuri, precum şi probe de tipar, potrivit expunerii de motive la proiectul de lege.

Poşta subevaluează de 700 de ori valoarea colecţiei
“Există indicii care îndreptăţesc îngrijorările privind înstrăinarea colecţiei de timbre, cum ar fi faptul că mărcile poştale nu sunt înregistrate în conturile bilanţiere ale companiei şi, mai ales, subevaluarea lor. Faţă de o valoare reală estimată la 700 milioane de euro, valoarea contabilă la Poşta Română este de aproximativ 1 milion de euro. Poşta Română nu recunoaşte că mărcile poştale pe care le deţine aparţin patrimoniului public al statului şi consideră că aceastea aparţin patrimoniului privat al companiei, fapt ce i-ar permite să privatizeze colecţia de timbre la pachet cu activele instituţiei sau să folosească patrimoniul filatelic în diverse operaţiuni comerciale (ipoteci, asoieri în participaţiune, etc.)”, se mai arată în expunerea de motive.

În document se mai arată că, în anul 1967, colecţia de timbre a Băncii Naţionale a fost transferată Poştei Române, iar în anul 1985, colecţia oficială de timbre a României a revenit la BNR, unde a stat până în februarie 1990, când, în baza unui Decret al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, a trecut din nou în administrarea Poştei Române.

“Prestigiul de care se bucură Banca Naţională a României, sub toate aspectele, face să fie singura instituţie potrivită pentru a deţine aceste timbre. Marca poştală este considerată, alături de imn, drapel şi monedă, un simbol naţional”, mai susţin iniţiatorii.

Proiectul de lege are un caracter ordinar, iar Senatul este prima Cameră sesizată, forul decizional fiind Camera Deputaţilor.

În Octombrie 2011 am reusit sa iau un interviu doamnei director Lia Galic de la Muzeu Filatelic. Atunci aminteam de problemele legate de tezaurul naţional de timbre. Iată materialul cu pricina

Tezaurul românesc ameninţat: Uite timbrul, nu e timbrul…

(articol publicat în revista Historia, Octobrie 2011)
Exista o modă, în vremea copilăriei mele, a micului colecţionar de timbre. Bătrânii filatelişti, pentru care manifestam un respect aproape egal cu veneraţia, îmi certificau faptul că această pasiune nu era deloc nouă. Poate doar metoda de a agăţa fete folosind celebra replică, „Nu vii pe la mine, să îţi arăt colecţia de timbre?”, era în sine un scop pentru tinerii filatelişti amatori.

Lăsând deoparte nostalgia unei epoci, trebuie spus că obiectele filatelice au reprezentat dintotdeauna o valoare cu mult mai mare decât ne-am putea imagina. Pasiunea pentru filatelie a unora dintre români a făcut ca, în acest moment, statul român să deţină un tezaur, a cărui valoare valoare îl aşază, probabil, între primele cinci din lume. Spunem probabil pentru că nu se cunoaşte exact nici numărul, şi nici valoarea pieselor aflate în evidenţa actualului Muzeul Naţional Filatelic (MNF), înfiinţat în 2004, ca sucursală a Poştei Române.

Potrivit directorului Muzeului Naţional Filatelic, doamna Lia Galic, în administraţia instituţiei pe care o conduce se găsesc în acest moment „în jur de 14 milioane de piese, reprezentând atât timbre, cât şi matriţe, plicuri prima zi, efecte poştale, machete şi alte obiecte”. Specialişti în domeniu estimează valoarea totală a pieselor filatelice din patrimoniul muzeului în jurul sumei de 500 de milioane de euro, dat fiind că aproximativ 5.000 de piese sunt unicate. La acestea se adaugă cele care sunt în sine documente istorice, prin semnăturile de aprobare date de diverse personalităţi politice sau culturale. Întrebată despre valoarea efectivă a tezaurului MNF, Lia Galic ne-a răspuns uşor evaziv: „Este foarte greu de estimat pentru că valoarea pieselor o dă piaţa şi ar trebui studiate toate licitaţiile… Nu vă pot spune cu exactitate.”

DOCUMENTUL CU PRIVIRE LA GESTIONAREA SI EVIDENTA PIESELOR FILATELICE INCLUSE IN CONSERVATORUL DE TIMBRE, RESPECTIV MUZEUL NATIONAL FILATELIC, AFLATE IN ADMINISTRAREA C.N. POSTA ROMANA S.A.
INVENTARUL TIMBRELOR ROMANESTI AFLATE IN GESTIUNEA MUZEULUI NATIONAL FILATELIC

Traseul sinuos al timbrelor româneşti
Înainte de a prezenta situaţia actuală a timbrelor de la Muzeul Naţional Filatelic, se cuvine să povestim cum s-a ajuns ca într-o ţară cu un tezaur filatelic imens să nu existe un muzeu până atât de târziu în istorie. Prima menţiune despre o colecţie filatelică a Poştei Române datează din 1891, când colonelul Augustin Gorjan, directorul de atunci al Poştei, anunţa iminenta deschidere a unui muzeu poştal. Cert e că obiectele poştale şi colecţia de timbre nu au fost nicicând accesibile vizitatorilor, având doar un caracter închis. Colecţia, denumită Conservatorul de timbre, a avut o existenţă agitată, trecând prin mâna mai multor administratori: Poşta Română, Banca Naţională sau Imprimeria Statului. Ca urmare a unor sesizări privind posibilele sustrageri de timbre, în 1984, Nicolae Ceauşescu – încercând să limiteze accesul la acestea – mută cea mai mare parte a timbrelor la BNR, sub denumirea de Tezaurul Naţional de Timbre al României. După Revoluţie, colecţia revine la Poşta Română şi intră într-un con de umbră.



Abia în decembrie 2003 ia naştere Muzeul Filatelic, dar nu ca o instituţie juridică de sine stătătoare, ci ca o sucursală a Poştei, care se obligă să respecte legislaţia în vigoare privind colecţiile muzeale (311/2003) şi protejarea patrimoniului cultural naţional mobil (legea 182/2000, respectiv 488/2006). Anul următor, instituţia primeşte, printr-o hotărâre de guvern, titulatura de muzeu de importanţă naţională. Totuşi, faptul că patrimoniul acestui muzeu, şi muzeul ca atare, se află sub o altă administraţie creează unele inconveniente privind modalitatea de a controla corecta sa valorificare şi conservare. În primul rând, cei care sunt îndreptăţiţi să controleze nu vin din zona de cultură. Apoi, cei care administrează acest patrimoniu se află undeva la mijloc între legislaţia culturală în vigoare şi cea privind proprietatea privată; de aceea, ce este obligatoriu la celelalte muzee ale ţării aici poate purta titlul de opţional.

Spre exemplu, Muzeul Naţional Filatelic nu este acreditat. Directorul instituţiei se apără spunând: „Probleme nu sunt. Acreditarea unui muzeu este o operaţiune destul de complicată şi chiar n-aş şti să vă spun o cifră, dar nu cred că mai mult de 25% din muzeele din ţară sunt acreditate”. De asemenea, nici speranţe de acreditare n-ar fi prea curând, spune Lia Galic. „Păi, din 2004 până în 2011 nu s-a reuşit acreditarea muzeului şi probabil că nu va fi, pentru că nu îndeplinim toate condiţiile pentru acreditare. Legea este destul de severă şi sunt nişte condiţii pe care, efectiv, nu le vom putea îndeplini. E vorba în primul rând de spaţiu. Noi avem un spaţiu concesionat de la Muzeul de Istorie.

Sunt trei săli, iar tezaurul de timbre nu se află aici (acesta se găseşte într-un depozit de pe Calea Griviţei – n.a.), decât ceea ce e expus în săli; practic, materialele noastre filatelice se află în altă parte. Apoi, una dintre cele mai grele condiţii legale pe care nu le putem îndeplini, care îmi vine acum în minte, este faptul că am avea nevoie de un laborator de restaurare, de un restaurator. Specialişti avem, dar restauratori nu. Deşi mai puţine piese din colecţiile noastre pot fi restaurate, timbrele niciodată, eventual matriţele şi machetele ar avea nevoie… Dar vă spun că este una din condiţiile pe care nu le vom putea îndeplini, pentru că n-avem spaţiu să facem şi laborator de restaurare. Specialişti avem şi, în continuare, îi şcolarizăm pe cei existenţi”. Poate că dacă muzeul ar fi aparţinut direct de Ministerul Culturii, lucrurile ar fi stat puţin diferit şi vina s-ar fi împărţit…

Numeroase nereguli, semnalate într-un raport al Curţii de Conturi, în 2009
În anul 2004, odată cu apariţia Muzeului Naţional Filatelic, a început şi inventarierea timbrelor şi a obiectelor filatelice. Patru ani mai târziu, MNF confirma încheierea acestui inventar. Totuşi, în 2009, când se efectuează un control de la Curtea de Conturi, lucrurile nu mai sunt aşa de clare cât priveşte finalizarea inventarierii. Acesta, în primul rând, pentru că aproape 900.000 de timbre erau neînregistrate.

La acel moment, Curtea de Conturi a emis un document prin care sugera ca patrimoniul Muzeului Naţional Filatelic să fie transferat la Banca Naţională, menţionând o serie de grave nereguli şi ilegalităţi, din care amintim: aproape toate timbrele nu erau înregistrate şi clasate ca bunuri aparţinând patrimoniului public al statului (doar 8 piese din aproape 9 milioane de timbre fuseseră clasate!), nesemnalarea şi neexpertizarea unui număr de 875 de timbre Cap de Bour (emisiunile I şi II), asupra cărora planează suspiciunea de fals, trimiterea a 6.373 de mărci poştale valoroase (estimate la 400.000 RON) la expoziţii fără să se verifice dacă au revenit, existenţa a aproape 900.000 de timbre neînregistrate nicăieri şi diverse alte minusuri.

Cerând doamnei director să comenteze aceste lucruri prevăzute de raportul Curţii de Conturi din 2009, aceasta ne-a declarat că are cunoştinţă de acel control, dar că nu era în funcţie la momentul respectiv (Lia Galic este director al MNF din ianuarie 2010 – n.a). „Da, ştiu despre controlul acela, dar Curtea de Conturi îşi face datoria, găseşte, mă rog, ei spun la toate neregularităţi şi abateri de la lege. Nu e nimic grav decât faptul că nu s-a încheiat încă inventarierea timbrelor. Acesta e un proces de foarte lungă durată, care a început în 2004. Într-adevăr, în patrimoniul cultural naţional au fost clasate doar 8 obiecte până acum, cele care au fost considerate cele mai importante”.

La întrebarea privind situaţia celor aproape 900.000 de timbre neînregistrate, doamna Galic ne-a asigurat: „Sunt tot atât de multe, în sensul că nu au dispărut, n-a dispărut nici unul. În plus, s-au rezolvat aproape complet. În maximum 5 săptămâni, ele vor fi înregistrate. Acum ele sunt evaluate pentru că nu sunt toate piese care să merite a fi înregistrate în colecţiile muzeului. Ele vor fi păstrate, chiar dacă sunt timbre rupte de pe scrisori, deci nu sunt piese filatelice de valoare. Acestea au fost pur şi simplu nişte saci cu timbre depozitate în Conservator”.



Ce s-a întâmplat cu aproape 90.000 de timbre în intervalul mai 2009-iunie 2010?
Totuşi, într-un inventar făcut în iunie 2010 chiar de MNF, numărul de 882.380 de timbre neînregistrate – prezent în documentul Curţii de Conturi din mai 2009 – scăzuse la doar 881.883. Există probabilitatea ca procesul de contestare în instanţă a raportul Curţii de Conturi, deschis de Poşta Română, să fi fost interpretat ca o măsură ce nu mai obligă muzeul să continue înregistrarea timbrelor.

Alarmant este faptul că acelaşi inventar al Muzeului Naţional Filatelic menţionează mai multe lipsuri fără explicaţie decât în 2009 (1.582, faţă de 1.002) şi mult mai puţine timbre înregistrate în colecţia de bază a MNF (8.834.397 de timbre în 2010, faţă de 8.924.541 în 2009). Ce s-a întâmplat cu aproape 90.000 de timbre în intervalul mai 2009-iunie 2010? Cu privire la acest lucru directorul muzeului ne-a precizat: „Timbrele sunt tot atâtea câte s-au numărat. Deci, ele au fost numărate bucată cu bucată şi verificate bucată cu bucată. În procesul verbal din care citează Curtea de Conturi s-au făcut nişte erori de redactare, sunt nişte listinguri făcute pe calculator. Au fost, efectiv, adiţionări greşite, deci timbrele nu s-au mişcat, n-au dispărut, sunt tot atâtea câte a numărat Comisia. În privinţa lipsurilor amintite de raport, cele 1.002, trebuie spus că în Conservator se află şi foarte multe documente şi s-a lucrat, paralel cu inventarierea, şi la verificarea documentelor, găsindu-se astfel explicaţii. Au fost timbre trimise de Ceauşescu la diverse expoziţii.

Deci, există explicaţii pentru lipsa lor. Au fost trimise la expoziţie, au fost donate Şahului Iranului. Cele 6.000 de timbre trimise la expoziţii cu o simplă menţiune, «trimis la expoziţie», fără actele necesare, s-au găsit, ele au fost căzute la momentul respectiv, dar n-aveam toate documentele. Deci, practic, ce aţi găsit în documentul Curţii de Conturi sunt citate din procesul verbal încheiat de comisia de inventariere. Oamenii au făcut inventarierea timbrelor, au scris tot ce-au găsit la faţa locului, inclusiv aceste lipsuri. Între timp, s-au mai găsit dosare, documente, registre şi ele au fost scăzute de conducerea Poştei şi a Ministerului din anii ’60, ’70. Dar, în 2009, când s-a încheiat acest proces, n-am avut acces la aceste acte, care erau unele în Arhiva Poştei, altele la Minister. Deci e o muncă destul de laborioasă”.

„Mă îndoiesc că se puteau sustrage”
Dacă în privinţa existenţei unui microclimat – conform standardelor, temperatură constantă între 18-22 de grade şi umiditate cuprinsă între 50-60% – care ar fi putut să explice deteriorarea unor piese doamna director nu ne lămureşte, aceasta ne asigură însă că nu există nicio suspiciune de furt asupra personalului muzeului: „Timbrele au microclimat, dar înainte de 1990 vorbim despre nişte ani în care se făceau confiscări multe. Sunt timbre care provin din confiscări, din donaţii. Iar când se confiscau timbre de către Miliţia lui Ceauşescu, chiar nu se uita nimeni dacă au valoare sau nu. Erau pur şi simplu aduse în saci, în plicuri. Cele de valoare au fost înregistrate, dar probabil că la momentul respectiv n-au fost considerate importante, de-aia au fost lăsate…

Cum, de altfel, nici nu sunt valoroase. Cât priveşte suspiciunea ca cineva să fi sustras ceva, fie şi dintre exemplarele neînregistrate, nu am cunoştinţă de aşa ceva. Mă îndoiesc că se puteau sustrage. Deci, ele au fost acolo şi există documente. Deci, ele au mai fost inventariate în 1984. S-a făcut o inventariere. Există o lege care spune că inventarierea se face la 15 ani, deci asta nu înseamnă că n-au fost înregistrate. Doar cele rupte, de care pomeneam mai devreme. Ele n-au fost scăzute, există în continuare şi sunt evaluate; şi care merită să fie păstrate în colecţii vor fi păstrate în colecţii, restul nu ştiu, va hotărî conducerea Poştei, ministerul, vom face nişte propuneri să le depozităm undeva“.

În privinţa contractării unei poliţe de asigurare pentru obiectele filatelice, cele mai multe uşor perisabile, doamna director ne-a spus că este la curent cu situaţia, dar preferă să nu ne răspundă. În schimb, şi-a manifestat speranţa ca poate într-o bună zi va fi şi în România „un Muzeu al Poştei mare şi frumos, aşa cum sunt în alte ţări“, măcar pe jumătate din cât este proaspăt relansatul Muzeul „Antipa”.

Dincolo de cele menţionate de Raportul Curţii de Conturi din 2009, de inventarul Muzeului Naţional Filatelic din 2010, de lipsa acreditării, de lipsurile cu sau fără explicaţii, de inexistenţa unei asigurări a bunurilor sau de posibilitatea de a folosi obiectele filatelice într-un scop turistic mai larg, rămâne o întrebare: ce s-ar întâmpla cu patrimoniul unei sucursale a Poştei dacă această instituţie ar da, ipotetic, faliment, în condiţiile în care doar 8 piese filatelice sunt clasate în patrimoniul naţional cultural mobil, colecţia nefiind în patrimoniu public, ci în cel privat? Cine ar putea revendica aceste piese unicat şi documentele de care aminteam mai sus? Cel mai probabil… nimeni, iar un tezaur naţional estimat de specialişti la aproape 500 de milioane de euro ar dispărea.

Nici acuarela lui Joan Miro nu e clasată în patrimoniul naţional
Prezentam în paginile revistei noastre, în numărul din luna iulie a anului trecut, una dintre cele mai importante piese al Muzeului Naţional Filatelic, acuarela celebrului pictor catalan Joan Miro, donată statului român după inundaţiile devastatoare din 1970. Cunoscând adulaţia catalanilor pentru acest pictor – catalanii au un mozaic reprezentând una dintre picturile lui Miro, la intrarea pe principala arteră turistică a Barcelonei, Rambla, şi au încercat să claseze în patrimoniu UNESCO toate lucrările sale – am întrebat-o pe doamna director dacă această piesă pe care o deţine Muzeul Naţional Filatelic a fost clasată în patrimoniul cultural naţional. Răspunsul este dezamăgitor: „Nu s-a ocupat nimeni.

Deci până acum mai puţin de un an nici nu s-a dat mare importanţă acestui tablou. Acum l-am pus în valoare şi am avut şi un eveniment legat de el, în decembrie anul trecut. Deci chiar să zic că din decembrie 2010 a început să se dea importanţă acestui tablou. Aşa că urmează să facem demersurile”

Sursa:
http://www.turismistoric.ro/2012/06/se-pregateste-unul-dintre-cele-mai-mari-tunuri-din-zona-de-cultura-falimentul-postei-si-tezaurul-de-timbre/
============================
==============================================
=================================================================

joi, 26 septembrie 2013

Niels Schnecker. Un CV impresionant! Cat adevar? Cata minciuna? Este ales Şeful de campanie al lui Crin Antonescu!









Identitatea pierdută a lui Schnecker. Cum au dispărut din CV-ul strategului lui Crin Antonescu colaborarea cu Reagan, licenţa de pilot militar şi alte „amănunte“.

Şeful de campanie al lui Crin Antonescu, omul de afaceri Niels Schnecker (53 de ani), şi-a publicat pe site-ul personal un CV impresionant, dar „a uitat“ să treacă şi anii în care a absolvit studiile înalte sau perioada în care a profesat. O căutare atentă arată că datele din CV se contrazic cu informaţiile oficiale.

 În plină vară, la sfârşitul lunii iunie 2013, Crin Antonescu anunţa, cu surle şi trâmbiţe, că omul de afaceri Niels Schnecker se va ocupa de campania sa prezidenţială. „Avem nevoie de viziunea sa occidentală, de experienţa şi succesele sale, mai puţin ştiute publicului larg, înregistrate în cadrul campaniilor electorale din SUA“, a motivat Antonescu alegerea lui Schnecker.

Cu o nouă titulatură în buzunar, Schnecker şi-a actualizat CV-ul într-o manieră inedită: a eliminat perioadele de timp aferente fiecărei etape din traseul său academic şi profesional. L-am contactat pe Niels Schnecker pentru a afla de ce CV-ul său nu respectă tiparul obişnuit, în care se menţionează datele.

„Dacă vă referiţi la prezentarea de pe site, a fost făcută de o firmă de PR, nu am făcut-o eu. Aşa au ales să o facă colegii mei de la PR“, a declarat el. Răsfoind internetul, am dat peste un CV din 2011 al prosperului om de afaceri, care găzduia însă şi repere temporale. Mai mult, datele din vechiul CV se suprapun perfect cu datele din prezentarea sa oficială. L-am mai întrebat pe Schnecker de ce a eliminat din CV anii în care a lucrat sau a studiat la fiecare instituţie în parte. „Nu mă angajaţi dumneavoastră, să îmi cereţi CV-ul. Dacă îmi faceţi o ofertă, comentez“, a răspuns, iritat, proaspătul consilier, după care a adăugat: „Ce facem, ne împrietenim acum?“.

CONSILIER FICTIV LA CASA ALBĂ
Potrivit CV-ului său oficial, primul contact al lui Niels Schnecker (foto dreapta) cu elita politică americană a avut loc pe când acesta avea numai 27 de ani. Mai precis, directorul de campanie al lui Crin Antonescu susţine că a fost numit consilier special la Casa Albă în 1987, perioadă în care preşedinte era Ronald Reagan, dar documentele aflate în arhiva de la Casa Albă, publicate online, îl contrazic.

Numele lui Niels Schnecker nu figurează între consilierii lui Ronald Reagan, nu doar în 1987, ci pe parcursul ambelor mandate ale acestuia. În schimb, arhiva documentelor din timpul administraţiei Reagan arată că fostul şef de stat a numit-o în funcţia de consilier special pe Mary F. Wieseman. Conform vechiului CV, în aceeaşi perioadă, respectiv în 1987, omul de afaceri se afla în Colorado, unde a deţinut funcţia de CEO al International Investment Bankers Group Inc. În acelaşi an, obţine şi un MBA în cadrul National Center for Business Studies din Washington D.C. Însă ultimele două instituţii nu pot fi găsite de motoarele de căutare şi nici nu există nicio referire la ele.

Numele său nu apare, ulterior, nici printre membrii echipelor de campanie ale lui George Bush Sr., George W. Bush, Rudolph Giuliani, deşi CV-ul său pretinde că  ar fi fost consilier al candidaţilor la campaniile prezidenţiale derulate în perioada 1984 - 2008.

Şi nici în Comitetul Naţional Republican, din care acesta susţine că face parte, nu figurează. Singura legătură dintre numele lui Niels Schnecker şi republicani poate fi identificată pe lista sponsorilor. Într-adevăr, Schnecker a avut donaţii modice, în două rânduri, 250 şi 1.550 de dolari, pentru cauza republicanilor, potrivit unui document al Comisiei Electorale Federale din SUA.

Discutabile sunt şi distincţiile pe care acesta le menţionează pe site. De pildă, Niels Schnecker susţine că este Sovereign Ambassador al Ordinului Ambasadorilor Americani. Distincţia este oferită de American Biographical Institute, instituţie asupra căreia planează îndoieli serioase. De exemplu, mai mulţi oameni politici australieni s-au sesizat, în 2004, după ce parlamentarul Tony Robinson a primit ”oferta” de a plăti 195 de dolari pentru a figura în ultima lor “enciclopedie”, nominalizat la categoria “Man of the Year”.

Site-ul ABI ridică, de asemenea, semne de întrebare. Deşi se spune că există o comisie care stabileşte nominalizările la fiecare categorie, membrii comisiei nu sunt listaţi pe site, iar setul de criterii care trebuie îndeplinite pentru a obţine o astfel de distincţie lipseşte cu desăvârşire.

În Europa, Schnecker susţine că a fost consilier al unui membru al Parlamentului European, italianul Antonello Antinoro, în cadrul Sky and Space Intergroup. În luna iulie a acestui an, Antinoro a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru că ar fi fraudat voturi şi ar fi avut legături cu membrii Cosa Nostra.

ABSOLVENT DE SORBONA: FACULTATE INEXISTENTĂ
Niels Schnecker susţine că a absolvit cursurile Universităţii Sorbona, în cadrul Faculté de la Romande. Facultatea respectivă nu există, însă, iar în ce priveşte situaţia absolvenţilor, prestigioasa universitate pune la dispoziţie, pe site-ul propriu, un anuar în care se regăsesc numele studenţilor actuali, dar şi ale foştilor studenţi. Totodată, Schencker susţine că este doctor în filosofie economică, diplomă obţinută, de asemenea, în cadrul Universităţii Sorbona. Cu toate acestea, numele său nu se regăseşte printre foştii studenţi.

„CA PILOT, NORMAL, ÎMI PLACE F16“
Niels Schnecker s-a lăudat cu statutul său de colonel în rezervă la US Air Force. Deşi funcţia nu apare în prezentarea actuală de pe site, într-un interviu din 2010, Schnecker rememora vremea în care pilota avioane. „Am avut norocul să zbor pe F15, F16 şi A10. Ultimul e avion antitanc şi e poreclit Warthog, după un porc mistreţ sud-african, aşa de urât e. Dar e un avion subsonic excepţional. Ca pilot, normal, îmi place F16, dar cu A10 ştii că nu cazi“, a povestit el. Pe site-ul oficial al US Air Force nu este menţionat numele lui Niels Schnecker.

Consilier la privatizarea flotei?
Niels Schnecker a sosit în România în 1994, potrivit unui interviu acordat în 2010. „Eram avocat în Johannesburg, Africa de Sud, şi m-a convins să mă întorc (n.r. - în România) răposatul ambasador Mihai Botez, Dumnezeu să-l ierte!“, povestea Schnecker pentru „Evenimentul zilei“. Cu toate acestea, într-un articol publicat de acelaşi cotidian în 1993, Niels Schnecker figura pe lista de experţi mandataţi de Guvernul României. „În 1993 nu eram consilier la Navrom“, a comentat, scurt, Schnecker.

Sursa:
http://adevarul.ro/news/politica/crin-antonescu-1_5241c60dc7b855ff56bedf61/index.html
===========
===================================
==========================================================

 
Clic here:

1. TOP NEWS. Evreul Mason Niels Schnecker va fi directorul de campanie electorală al lui Crin Antonescu, pentru alegerile prezidenţiale din 2014

2. Sa traiti, Domnule Colonel! Doar o vorba sa va spun! In tara orbilor, chioru' e imparat!

============================================================
========================================
==========================

miercuri, 25 septembrie 2013

In ultimii ani ai regimului Ceausescu, UNII au facut TOT ce le-a stat in putinta pentru a scoate... populatia in strada! Azi, METODELE si TEHNICILE revin! Aloo... pricepe cine trebuie? UPDATE. Clauzele abuzive din contractele bancare vor putea fi denunţate de la 1 octombrie

 
Încă un motiv de a ieși în stradă?
Cine nu vrea eliminarea clauzelor abuzive din contractele de credit?

Peste patru milioane de români sunt la un pas să fie înşelaţi cu un miliard de euro. Este vorba despre toţi cei care au credite, iar jaful constă în neacordarea dreptului la un contract corect de creditare. Câştigătoare sunt băncile, care la sfârşit de an raportează profituri de sute de milioane de euro.

Bancherii din România au obţinut iniţial un răgaz până în iulie şi apoi o prelungire până în octombrie, prin amânarea repetată a intrării în vigoare a unor prevederi din legea de aplicare a Codului de Procedură Civilă, care facilita eliminarea clauzelor abuzive din contractele de credit.

Ca o paranteză, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor susţine totuşi că riscul să apară noi taxe şi comisioane abuzive nu va fi exclus în acest fel. Lucru demonstrat de altfel de bănci, care au redenumit anumite comisioane pe care au fost obligate să le excludă din contracte, doar pentru a-şi păstra veniturile. Consumatorul, cel care a făcut creditul, pare să nu aibă nici o şansă la un contract corect, aşa că aproape 10.000 de români au făcut deja plângeri în instanţă, reclamând clauze bancare abuzive. Chiar dacă multe procese au fost câştigate de clienţi, Banca Naţională a României susţine că vina aparţine de fapt tot acestora, pentru că aceia care semnează contracte ar trebui să îşi asume prevederile din aceste documente.

„Discuţii cu privire la clauze contractuale trebuie să aibă loc la semnarea contractelor, nu după semnarea acestuia, la ani de zile”, susţine Alexandru Păunescu, director la Direcţia Juridică a BNR.

Miza proceselor colective împotriva băncilor este mare – chiar foarte mare. Prevederile ce ar trebui să intre în vigoare peste o săptămână vor obliga băncile să modifice, în toate contractele de creditare, dispoziţiile care ar fi considerate abuzive de instanţe. Cei care au reclamat băncile vor să scape de clauzele privind comisionul de risc, cel de administrare a garanţiilor ori de monitorizare a poliţei de asigurare.

„Nu există clauze abuzive acceptabile. Orice clauză abuzivă trebuie eliminată de îndată din orice contract”, afirmă Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR.

Dar aplicarea legii nu garantează rezolvarea problemelor pentru clienţii băncilor. „Întotdeauna inventivitatea unui comerciant va fi mai puternică decât capacitatea statului de a verifica aceste lucruri. Există acest risc de apariţie a unor clauze abuzive”, spune Bogdan Nica, preşedintele ANPC.

La solicitarea Fondului Monetar Internaţional, Guvernul s-a angajat ca procesele împotriva băncilor să se judece la Înalta Curte, dar Ministerul Justiţiei pare să nu fie de acord cu această variantă.

„Evident că nu vom putea, aşa cum în modul extrem ni s-a solicitat, ca aceste litigii să fie soluţionate în prima şi în ultimă instanţă de Înalta Curte, pentru că pentru asta ar trebui să schimbăm şi Constituţia”, afirmă Florin Moţiu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei. De fapt, avocaţii spun că mutarea tuturor proceselor la Înalta Curte ar avea ca scop lipsirea celor care se simt înşelaţi de bănci de posibilitatea unor normale căi de atac împotriva unor sentinţe nefavorabile. Însă când singura instanţă care poate judeca o cauză este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu mai rămâne nici o cale de atac – deci un proces pierdut va rămâne pierdut, fără posibilitatea unui recurs sau a unui apel.

În cazul în care totuşi schimbările din Codul de Procedură Civilă vor avea loc, pierderile băncilor s-ar putea ridica la un miliard de euro, reiese dintr-un studiu de impact al BNR. Cu alte cuvinte, asta înseamnă dobânzi mai mari practicate de bancheri pentru creditele acordate populaţiei. Sau, mai direct, cu un miliard de euro sunt înşelaţi românii care au credite de către bănci.

Momentul în care ne aflăm este unul incert. Nu s-a stabilit nici instanţa care va judeca litigiile, deşi mai este o săptămână până la 1 octombrie, data la care acestea ar trebui eliminate. Prevederile legislative privind eliminarea clauzelor abuzive din contractele de credite ar putea băga în buzunarele clienţilor sute de milioane de euro din returnarea comisioanelor încasate abuziv de bănci.

Noul cod de procedură civilă prevede ca, în cazul în care instanţa stabileşte prin decizie definitivă, că o clauză dintr-un anumit contract este abuzivă, atunci şi ceilalţi clienţi care au în contracte respectiva clauză trebuie despăgubiţi, chiar dacă nu au apelat la justiţie.

În ultimele 18 luni, peste 400 de filiale bancare au fost amendate de Protecţia Consumatorilor cu aproape 4 milioane de lei. Inspectorii au primit peste 6.000 de reclamaţii din partea celor care au împrumuturi. Majoritatea vizează comisioanele de risc, clauzele abuzive şi modificarea datei scadente a ratei fără să trimită înştiinţare.

Cele mai multe dintre amenzile date de Protecţia Consumatorilor vizează neaplicarea unei legi din 2010, care cere eliminarea clauzelor abuzive din contractele de împrumut.

Nereguli descoperite de ANPC:
- nerespectarea clauzelor contractuale
- existenţa clauzelor abuzive
- perceperea comisionului de risc
- lipsa unei copii a contractului
- modificarea scadenţei pentru plata ratelor
- neacceptarea monedelor la plata facturii la ghişeu

Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între consumatori şi profesionişti, o implementare a Directivei 93/13/CEE, şi hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene spun că o clauză abuzivă nu se modifică, ci se elimină. Sunt cunoscute mai multe decizii luate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Într-unul dintre cazuri, din Slovacia, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat că instanţa are dreptul de a aplica din oficiu eliminarea dobânzii dintr-un contract unde nu este menţionată dobânda anuală efectivă.

În altă situaţie, de această dată din Spania, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat pe un caz în care o dobândă a fost modificată de către instanţă, deşi Directiva 93/13/CEE nu îi dădea acest drept, ci doar obliga judecătorul să o elimine.

De-a lungul timpului, BNR, chiar prin vocea guvernatorului Mugur Isărescu, a spus că nu ţine partea băncilor în problema clauzelor abuzive. De la 1 octombrie ar trebui să intre în vigoare două noi articole la Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. Potrivit acestor modificări, o clauză dovedită ca fiind abuzivă într-un contract va fi eliminată din toate contractele care o conţin ale acelui profesionist (acelei bănci).

Aplicarea celor două texte este obligatorie pentru România, dat fiind faptul că fac parte dintr-o directivă europeană ce trebuia implementată complet încă de la 1 ianuarie 2007. Deşi trebuiau să intre în vigoare cu restul noului Cod de Procedură Civilă, la 15 februarie, modificările au fost amânate de două ori şi o nouă amânare este posibilă.

Sursa:
http://www.cotidianul.ro/cine-nu-vrea-eliminarea-clauzelor-abuzive-din-contractele-de-credit-223116/
===================================
====================================================
==================================================================

Ilie Bâtcă
Am avut dreptate!
„Rezerviştii aflaţi în planurile de mobilizare vor fi chemaţi la unităţile militare, între 24 şi 27 septembrie, pentru activităţi de pregătire şi pentru actualizarea datelor de evidenţă militară, a anunţat marţi Prefectura Capitalei.” (mass-media)
Ce spuneam eu cândva, aici şi pe alte reţele de socializare, că va veni o vreme când iubiţii noştri conducători, cei care ne-au tăiat ...pensiile şi ne-au umilit, îşi vor aminti de noi? Iată că am avut dreptate! Ei şi-au adus aminte de noi acum. Eu îmi amintesc de ei în fiecare zi. Drept pentru care le-am închinat aceste versuri:

Conducătorilor noştri
Priviţi în ochii noştri trişti,
de-aveţi curajul să priviţi,
ne spuneţi, astăzi, REZERVIŞTI
şi ne furaţi, şi ne minţiţi!

Priviţi-ne în ochi, c-am fost
la datorie, neclintiţi,
în timp ce voi, la adăpost,
strângeaţi averi de nesimţiţi!

Priviţi-ne în ochi, măcar,
voi, ce-n huzur vă lăfăiţi,
priviţi-ne o clipă, doar,
şi-aveţi curajul să roşiţi!
Colonel (r.) Ilie Bâtcă
=============================================
========================================================
====================================================================


  UPDATE.
Clauzele abuzive din contractele bancare vor putea fi denunţate de la 1 octombrie

Guvernul a decis să nu să nu mai amâne posibilitatea denunţării clauzelor abuzive din contractele de de prestări servicii, inclusiv credite bancare. Clauzele abuzive vor putea fi denunţate de la 1 octombrie.

Potrivit unor surse oficiale ale Mediafax, decizia a fost luată în urma unei discuţii cu caracter inclusiv politic în şedinţa de guvern.


http://www.mediafax.ro/economic/clauzele-abuzive-din-contracte-de-prestari-servicii-inclusiv-in-credite-denuntate-din-octombrie-ponta-confirma-nu-mai-amanam-deloc-11394431
============================================
====================================
===========================

marți, 24 septembrie 2013

Violenţa psihică la locul de muncă are consecinte... deosebit de grave


Nouă din zece angajaţi români spun că sunt afectaţi de violenţa psihică la locul de muncă.

Un procent de 90% dintre angajaţii români consideră că managerii lor îşi agresează psihic subalternii, motiv pentru care cei mai mulţi dintre salariaţi se simt umiliţi la locul de muncă, suprasolicitaţi sau confuzi cu privire la sarcinile pe care le au de îndeplinit, arată un sondaj online efectuat pe un eşantion de 1.180 de respondenţi.
În plus, unu din cinci angajaţi este de părere că violenţa psihică de la locul de muncă este generată de conflictele apărute între colegi, arată un studiu realizat de platforma www.costelgilca.ro.


„Perioada prelungită de criză, pre­siunea tot mai mare pusă de management pentru obţinerea de rezultate şi  teama angajaţilor de a fi concediaţi au avut efecte semnificative asupra stării psihice a salariaţilor. Tot mai mulţi angajaţi sunt umiliţi de către şefi sau de către colegi, iar acest lucru se transpune imediat în scăderea productivităţii acestora şi, cel mai grav, le afectează sănătatea”, este de părere avocatul specializat în dreptul muncii Costel Gîlcă, administrator al platformei care a desfăşurat studiul „Există violenţă psihică la locul de muncă?” în perioada ianuarie-iulie 2013.

Pe de altă parte, rezultatele cercetării arată că unu din zece respondenţi a avut un atac de panică în urma unui conflict cu şeful (atunci când a fost certat în faţa colegilor), iar un sfert dintre angajaţii care s-au confruntat cu o astfel de situaţie au manifestat stări de anxietate. Mai mult, 41% dintre cei  care au asistat la astfel de scene spun că s-au simţit lipsiţi de energie, în timp ce pentru 11% o astfel de situaţie a determinat stări de somnolenţă la serviciu sau insomnie. „Tensiunea cauzată de efectele crizei a anulat aproape orice formă de diplomaţie în ceea ce priveşte modul în care se face comunicarea dintre angajaţi, astfel că o mare parte dintre respondenţi notează că au asistat la dispute între colegi sau că unii colegi de serviciu încearcă să îi pună într-o lumină proastă în faţa altor angajaţi”, mai spune Costel Gîlcă, un avocat specializat pe dreptul muncii.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.09.2013
==============================================================
==================================================
==================================

sâmbătă, 21 septembrie 2013

O predictie apocaliptica! Facebook se îndreaptă cu paşi mici dar siguri către dispariţie!?! Facebook va avea soarta reţelelor anterioare lui respectiv IRC sau hi5?

 
Nu cu mult timp în urmă circula o vorbă potrivit căreia "dacă nu eşti pe Facebook, nu exişti". Acum, milioane de oameni şi-au închis conturile de Facebook. Au avut dreptate cei care au spus că Facebook va avea soarta reţelelor anterioare lui respectiv IRC sau hi5?
 
Milioane de utilizatori din SUA şi Marea Britanie au renunţat la serviciile reţelei sociale Facebook şi şi-au şters paginile, în urma dezvăluirilor făcute de fostul asistent tehnic al CIA, Edward Snowden, şi portalul WikiLeaks privind supravegherea electronică la scară largă dusă de serviciile secrete din SUA, în colaborare cu alte ţări occidentale.

Astfel, aproximativ 9 milioane de persoane în SUA şi circa 2 milioane în Marea Britanie şi-au eliminat conturile de pe Facebook.

"Oamenii devin mai precauţi cu privire la viaţa lor privată în spaţiul cibernetic din cauza unor istorii intens mediatizate precum informaţiile recente privind spionajul Agenţiei Naţionale de Securitate din SUA", declară editorul revistei Cyberpsychology, Behaviour and Social Networking, Brenda Wiederhold.

Sortit dispariţiei?

Karsten Gerloff, preşedintele Fundaţiei Europene a Software-ului Liber (FSFE), a criticat marile companii multinaţionale, asigurând că "unele corporaţii fură" informaţii de la useri şi "alimentează, fără avertisment prealabil, serviciile secrete", notează ziarul ABC.

 "Dacă Google vrea să supravieţuiască pe termen lung va trebui să se reinventeze. Microsoft nu a făcut acest lucru, de aceea cred că va dispărea în cinci sau zece ani". Şi mai spune el, atunci când Facebook "o va lua în jos, o va face destul de repede".

"Dau Facebook-ului doi sau trei ani. Este o lege matematică. S-a întâmplat cu MySpace şi se va repeta acelaşi lucru", a asigurat preşedintele FSFE. Scopul fundaţiei sale este ca "oamenii să fie conştienţi că pot decide care va fi tehnologia de mâine şi în ce lume vor să trăiască". De aceea, expertul german a subliniat că "trebuie să fim mereu în alertă şi să ne ţinem sub observaţie sistemele". "Trebuie să ne întrebăm: Cine ne controlează?"

Pentru Facebook "suntem produse, nu clienţi"

Preşedintele FSFE care a dezvăluit că, "pentru Google şi Facebook suntem produse, nu clienţi". "Nu le dăm doar date, ci şi încrederea noastră, deoarece credem că ne protejează intimitatea", a subliniat el. Datele tale sunt produsul pe care îl vinde Google", a avertizat el.

Revista Cyberpsychology a publicat rezultatele unui studiu realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Viena cu privire la cauzele pentru care oamenii părăsesc Facebook. Oamenii de ştiinţă au stabilit în urma analizei răspunsurilor date de aproximativ 600 de intervievaţi că cea mai frecventă cauză - 48,3% - este preocuparea pentru confidenţialitatea vieţii private pe Internet. Pe locul doi - 13,5% - se situează nemulţumirea generală faţă de serviciile Facebook.

Printre alte motive - refuzul de a purta discuţii sterile şi teama de a deveni dependent de reţeaua socială. Unii dintre cei chestionaţi au răspuns că au obosit de obligaţia 'socială' de a adăuga mereu noi prieteni.

De asemenea, studiul a constatat că printre cei care au părăsit preponderent Facebook se numără persoanele în vârstă şi bărbaţii.

Sursa:
Devine evident: Facebook se îndreaptă cu paşi mici dar siguri către dispariţie
http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/186776.html
=========================================
========================================================
======================================================================

vineri, 20 septembrie 2013

Nebunie totală în Justiţia Română. Mafia retrocedărilor a ajuns la demenţă. 1.200 de oameni din Nadăş, din nou iobagi!


Nimic pare că nu mai stă în calea jefuitorilor. Cadastrul, notariate, avocaţi, comisii locale şi judeţene, judecători mituiţi şi/sau complet idioţi, prin falsuri grosolane sau decizii aberante, au consfinţit astăzi prin respingerea ultimei căi de atac la tribunal trecerea unui sat întreg în mâinile unei familii aşa-zis moştenitoare.

Judecătorul din Arad care trebuia să dea sentinţa s-a dat la o parte, lăsând o duduie în robă, care-şi spune judecătoare, să facă jocurile. Până şi un analfabet pus în robă ar fi remarcat falsurile evidente din acest dosar pe care cotidianul.ro vi l-a prezentat în cadrul campaniei ”Transilvania furată”.

În pofida tuturor evidenţelor, familia Colţeu, care a cerut un procent dintr-o societate care administra 4.700 de hectare din sat, a primit 8.700 de hectare, adică întreg satul. Familia Colţeu a mai revendicat un apartament în centrul Aradului şi a primit întreaga vilă, şi nu sunt singurele bunuri primite.

Dar iată şi evidenţele:

- Aşa-zisa moştenitoare a unui grof ce deţinea câteva acţiuni la Forestiera Nadăş a decedat în Israel, după ce a vândut tot ce mai avea prin România.

- Martorii de la notariatul care a emis certificat de moştenitor pentru soţii Colţeu - fără indicarea CNP-ului, conform legii - care au declarat că o cunosc pe moştenitoare au minţit şi se poate dovedi faptul că ei s-au născut exact când „moştenitoarea” plecase în Israel.

- Chiar şi în cazul în care familia Colţeu avea dreptul legal la vreo moştenire, ar fi dobândit acţiuni la Fondul Proprietatea, societatea Forestiera Nadăş fiind doar administrator al unor suprafeţe în zona Nadăş.

- Sătenii au acte de proprietate şi plătesc impozite pe terenurile lor dobândite din moşi-strămoşi.

- Orice procuror de bun-simţ care studiază acest dosar poate trece urgent la arestări.

N.R. Procurorul General al României, DNA, DIICOT şi CSM pot trece de urgenţă la fapte, într-un caz ce poate deveni un precedent periculos pentru Siguranţa Naţională.


Sursa:
http://www.cotidianul.ro/mafia-retrocedarilor-a-ajuns-la-dementa-1200-de-oameni-din-nadas-din-nou-iobagi-222780/
==================
========================================
=================================================================

miercuri, 18 septembrie 2013

Circula pe net. Dezvăluire incredibilă! Află care este COMOARA NEŞTIUTĂ care zace la ROŞIA MONTANĂ


Este vorba despre elementul chimic numit telur, un metal rar, sau un semimetal, folosit în tehnologia de vârf, de la bombe atomice la celule fotovoltaice care alimentează navele spaţiale. A fost descoperit cu 250 de ani în urmă în… Apuseni. Este preţuit mai mult decât aurul, iar ca zăcământ, România este pe locul doi în lume. Adică, Dumnezeu ne-a dat..
.
De două săptămâni, România fierbe în jurul afacerii Roşia Montană: ce facem cu cele 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint? Le exploatăm împreună cu firma canadiană sau le exploatăm singuri? Mergem pe 25% cotă de participare a statului român şi 6% redevenţă, cum spune proiectul de lege care urmează să fie dezbătut în Parlament, sau renunţăm deocamdată la orice fel de exploatare?

În fine, s-a pus problema metalelor rare care se găsesc acolo, alături de aur şi argint, şi despre modul în care acestea ar trebui menţionate explicit în contract - adică să nu le dăm degeaba. În fine, minereurile rare evidenţiate la Roşia Montană, despre care s-a vorbit, sunt germanium, arseniu, titan, molibden, vanadiu, nichel, crom, cobalt şi galiu.

Există însă un minereu foarte valoros despre care nu s-a spus nimic: telurul. Acest element a intrat în atenţia oamenilor de ştiinţă de mai mult timp, dar în ultimii 10 ani a luat un avânt deosebit. Astfel, în anul 2005, Statele Unite au dezvoltat o tehnologie pentru fabricarea bateriilor fotovoltaice pe bază de telur.

Ulterior, s-a ajuns la concluzia că dezvoltarea tehnologică viitoare a omenirii, în foarte multe domenii, în special cele spaţiale, va trebui să se ţină cont de zăcămintele de telur din lume.

Este considerat noul «aur» al omenirii

Mai mult, la întrebarea care va fi “aurul” din 2012 încolo, fizicianul Robert Jaffe, de la Massachusetts Institute of Technology, citat de publicaţia New Scientist, a spus: “Telurul ar trebuie să fie privit ca fiind mai preţios decât aurul”.

În România, prof. dr. geolog Gheorghe Popescu a studiat timp de doi ani acest metal rar, de fapt un semimetal, şi a ajuns la concluzia că, măcar din acest punct de vedere, suntem foarte bogaţi.
“Ca rezerve în lume, putem spune că suntem un pol al telurului. Celălalt este în China. Diferenţa este că ei au zăcământul la sute de metri sub pământ şi trebuie scos, pe când noi îl avem la suprafaţă, în toate zonele în care s-a extras aur, inclusiv Roşia Montană. De ce? Zăcămintele de telur le însoţesc pe cele de aur şi de argint. Toate minele care au scos aur, la separare au aruncat telurul în halde, pentru că nu prezenta interes tehnologic la acea vreme, era un rebut. Acum este la îndemână pentru exploatare, e la suprafaţă, nu trebuie să săpăm după el. Am depus studiul meu la Agenţia Naţională pentru Resurse Naturale în ideea de a demara exploatarea. Mi s-a spus că nu se poate deocamdată. Procesul de separare în cazul telurului este hidrometalurgic, prin electroliză”, ne-a spus profesor dr. Gheorghe Popescu (foto).


«Băieţelul» a ucis 200.000 de oameni



La 6 august 1945, americanii aruncau bomba atomică, de 4.400 de kilograme, cunoscută ca “Little boy” (n.r. - “Băieţelul”) deasupra oraşului japonez Hiroshima. Peste 200.000 de oameni au fost ucişi atunci şi în anii ce au urmat. După trei zile, o bombă similară, “Grasul” (“Fat Man”) a explodat la Nagasaki, omorând alte câteva zeci de mii de persoane. Efectul celor două deflagraţii nucleare a fost imediat: Japonia s-a predat aliaţilor din al Doilea Război Mondial.

Minerii vor exploatarea, strada este împotrivă



În timp ce 33 de mineri de la Roşia Montană au părăsit subteranul după cinci zile, în urma vizitei de ieri a premierului Victor Ponta, câteva mii de oameni care se opun proiectului au ieşit în stradă, aseară, în Piaţa Universităţii, a cincisprezecea zi consecutiv. În timp ce ortacii susţin în continuare că sunt hotărâţi să facă totul pentru deschiderea mineritului, ecologiştii au declarat că vor continua protestele până la abandonarea proiectului.

Sursa: http://www.libertatea.ro/detalii/articol/Dezvaluire-incredibila-Afla-care-este-COMOARA-NEsTIUTa-zace-ROsIA-MONTANa-463503.html#ixzz2fHI5emaC
=====================================================
===========================================================
=================================================================