Pagini de larg interes! Click here:

sâmbătă, 22 februarie 2014

Mosii de Iarna. Mosii de piftii - o sambata a pomenilor de iarna


Mosii de piftii - o sambata a pomenilor de iarna
-------------------------------

 Moşii de Piftii este o comemorare cunoscuta in traditia populara si drept Mosii de Iarna. Aceasta are loc in ziua de sambata care precede Lasatul Secului de Branza sau Lasatul Secului de Carne, dedicata mortilor, mosilor si stramosilor, se numeste Mosii de Iarna. Impreuna cu Mosii de Samedru formeaza Mosii cei Mari de peste an.

La Mosii de Iarna se impart alimente (placinte, produse lactate, ...piftii) si, uneori, vase umplute cu mancare gatita sau cu apa. Pomenile sau praznicele mortilor sunt mesele care se fac in cin-stea si pomenirea mortilor. Ele sunt ramasite ale vechilor agape sau mese fratesti, cu care era impreunata in vechime slujba inmormantarii.

Prin inmormantarea lor dupa datina crestineasca si prin savarsirea rugaciunilor si slujbelor oranduite de Biserica pentru pomenirea lor. De aceea, trebuie sa pomenim pururea pe raposati si sa ne rugam pentru dansii, atat in rugaciunile noastre personale, de fiecare zi, cat si prin slujbele si randuielile asezate de Biserica pentru aceasta, la soroacele cuvenite.

Termenul de sapte ani, cand se face pentru cea din urma oara datornica pomenire anuala a raposatului, e numar sfant (cele 7 zile ale facerii lumii) si se socoteste ca atunci trupul omului e cu totul desfacut in tarana. De aceea, in randuiala manastirilor, atunci cand se implinesc sapte ani de la ingroparea calugarilor, se face dezgroparea osemintelor si asezarea lor in racla sau osuar, ori in gropnita de obste.

Aceasta zi se tine pentru aparare de ciuma si alte boli, protectia casei, culturilor si animalelor (se poate scarmana lana); Se dau pomana coliva, paine, lumanari;

La biserica se sfiintesc colaci si grau care inpreuna cu aghiasma vor proteja animalele si pasarile. Femeile nu lucreaza “ca sa nu tremure ca piftia”; nu se spala rufe; Se fac pomeni pentru mortii familiei: se dau lumanari, piftii, coliva, colaci la vecini, rude, saraci “sa nu fie mortii flamanzi”; nu se matura gunoiul afara “ca-l dai in gura mortilor”.
==================================================================
 
 
Mosii de iarna
Ziua de sambata care precede Lasatul Secului de Branza sau Lasatul Secului de Carne, dedicata mortilor, mosilor si stramosilor, se numeste Mosii de Iarna. Impreuna cu Mosii de Samedru formeaza Mosii cei Mari de peste an. La Mosii de Iarna se impart alimente (placinte, produse lactate, piftii) si, uneori, vase umplute cu mancare gatita sau cu apa.

Ce sunt pomenile si ce rost au ele?
======================================
 Pomenile sau praznicele mortilor sunt mesele care se fac in cin-stea si pomenirea mortilor. Ele sunt ramasite ale vechilor agape sau mese fratesti, cu care era impreunata in vechime slujba inmormantarii.
Despre ele pomenesc vechile randuieli bisericesti, ca Asezamintele Sfintilor Apostoli (Cartea VIII, cap. 44), si alte scrieri vechi crestine: "Noi ii poftim pe saraci si nevoiasi la ospat, pentru ca astfel serbarea noastra sa devina pomenire pentru odihna sufletului celui adormit, iar pentru noi, mireasma bine placuta lui Dumnezeu" 576 (Talcuire la cartea Iov (atribuita lui Origen), cart. III, Migne, P. G., XVII, col. 517).
Tot pomana se numeste si orice fapta de milostenie facuta pentru pomenirea si folosul mortilor, ca de pilda hainele sau lucrurile care se dau saracilor si care sunt binecuvantate de preot printr-o molitva deosebita.
==============================
 
Prin ce se arata grija noastra fata de cei repausati?
==========================================
 Prin inmormantarea lor dupa datina crestineasca si prin savarsirea rugaciunilor si slujbelor oranduite de Biserica pentru pomenirea lor. De aceea, trebuie sa pomenim pururea pe raposati si sa ne rugam pentru dansii, atat in rugaciunile noastre personale, de fiecare zi, cat si prin slujbele si randuielile asezate de Biserica pentru aceasta, la soroacele cuvenite.
Care sunt soroacele sau termenele pentru pomenirea celor raposati?

Ziua a treia, a noua si a patruzecea dupa moarte; la trei, sase si noua luni si la un an dupa moarte; apoi in fiecare an pana la sapte ani dupa moarte.
 
De ce se face pomenirea la aceste soroace?
=========================================
Se face la trei zile, in cinstea Sfintei Treimi, intru Care ne mantuim si in amintirea invierii celei de a treia zi a Domnului, Care, sculandu-Se din morti, S-a facut parga sau incepatura si chip al invierii celor adormiti; la noua zile, pentru ca raposatul sa se invredniceasca de partasia cu cele noua cete ingeresti si in amintirea orei a noua in care Domnul, inainte de a muri pe Cruce, a fagaduit talharului Raiul, pe care ne rugam sa-l mosteneasca si raposatii nostri; la patruzeci de zile (sase saptamani), in amintirea inaltarii la cer a Domnului care a avut loc la patruzeci de zile dupa inviere, pentru ca sufletul celui raposat sa se inalte si el la cer; la trei luni, la sase luni, la noua luni si la un an, in cinstea si slava Sfintei Treimi, dupa pilda crestinilor din primele veacuri, care praznuiau in fiecare an ziua mortii mucenicilor si a sfintilor, ca zi de nastere a lor pentru viata de dincolo580 (Vezi Asezamintele Sf. Apostoli, cart. VIII, cap. 42; Sf. Simion al Tesalonicului, Despre sfarsitul nostru, cap. 372, p. 250, comp. si Mitrofan, op. cit., p. 169-172).

Termenul de sapte ani, cand se face pentru cea din urma oara datornica pomenire anuala a raposatului, e numar sfant (cele 7 zile ale facerii lumii) si se socoteste ca atunci trupul omului e cu totul desfacut in tarana. De aceea, in randuiala manastirilor, atunci cand se implinesc sapte ani de la ingroparea calugarilor, se face dezgroparea osemintelor si asezarea lor in racla sau osuar, ori in gropnita de obste.
Cum se numeste slujba care se face la aceste soroace, pentru pomenirea repausatilor?

In cartile de slujba se numeste panihida (panahida), dar in popor poarta de obicei numirea de parastas, de la cuvantul grecesc Paristimi a se infatisa inaintea cuiva, a mijloci, deci rugaciune de mijlocire pentru raposati.

Parastasul nu e altceva decat o prescurtare a slujbei inmormantarii. Partea de capetenie o alcatuiesc rugaciunile de dezlegare si iertare, rostite de preot la sfarsitul slujbei, urmate, ca si la inmormantare, de "Vesnica pomenire". Se savarseste in biserica, dupa Liturghie, iar cand e cu putinta, si la mormant. La parastas se aduc intru pomenirea celui raposat coliva, paine si vin din care se toarna jos peste mormantul celui raposat.
 
Se pot face parastase in tot timpul anului?
==============================================
Nu se pot face parastase in urmatoarele zile si rastimpuri din cursul anului:
a) Duminicile de peste an, pentru ca Duminica, amintind ziua invierii Domnului, e zi de bucurie, iar nu de intristare.

b) In cele douasprezece zile dintre Nasterea si Botezul Domnului. Chiar daca in unele biserici se fac parastase Duminica, cel putin in Duminicile Penticostarului, adica in cele dintre Pasti si Rusalii, nu se cuvine nicidecum sa se faca parastase, pentru a nu se intuneca bucuria Praznicului cel Mare al invierii.

c) De la lasatul secului de carne pana la sambata intaia din Postul Mare, sambata Sf. Teodor.

d) Din sambata Floriilor pana in Duminica Tomii.

e) La praznicele imparatesti sau sarbatori mari.

In timpul Postului Mare, nu se face parastas in zilele de rand (luni, marti, miercuri, joi si vineri), deoarece in aceste zile nu se face Liturghie obisnuita sau deplina (can. 49 Laodiceea).
Ce este si ce inchipuie coliva, care se face la inmormantari si parastase?

Coliva inchipuie insusi trupul mortului si este totodata un semn vazut al credintei noastre in inviere si nemurire, deoarece este facuta din boabe de grau, pe care insusi Domnul le-a infatisat ca purtand in ele icoana sau asemanarea invierii trupurilor: dupa cum bobul de grau, ca sa incolteasca si sa aduca roada trebuie sa se ingroape mai intai in pamant si apoi sa putrezeasca, tot asa si trupul omenesc mai intai se ingroapa si putrezeste, pentru ca sa invieze apoi intru nestricaciune (Ioan 12, 24; 1 Cor. 15, 36 s.u.)575 (Sf. Simion al Tesalonicului, Despre sfarsitul nostru, cap. 371, p. 249, comp. si Mitrofan, op. cit., pag. 172, 173).

De aceea, la binecuvantarea colivei de catre preot, si anume, cand se canta "Vesnica pomenire", rudele si prietenii mortului ridica tava (farfuria) cu coliva, leganand-o pe maini, in semn de comuniune sau legatura cu raposatul. Acelasi lucru inchipuie si gustarea din coliva, dupa binecuvantarea ei.

Acelasi rost il are si coliva simpla, neinsotita de vin, adusa de cei vii in biserica la ziua numelui lor, spre cinstea si pomenirea praznicului sau Sfintilor sarbatoriti in acea zi sau spre pomenirea mortilor care poarta numele acelor sfinti. Ea se binecuvanteaza de catre preoti fie seara, la sfarsitul vecerniei, fie (mai des) ziua, la sfarsitul Liturghiei, dupa rugaciunea Amvonului, printr-o rugaciune deosebita: Doamne, Cela ce ai produs toate cu cuvantul Tau...

Ce sunt "sarindarele"?
=============================
Cuvantul "sarindar", de la cuvantul grecesc sarantafia, inseamna pomenirea unui raposat sau a unui pomelnic intreg de raposati la 40 de Liturghii in sir, mai ales in primele 40 de zile de la moartea cuiva, precum ne indeamna sa facem Sf. Simion al Tesalonicului581 (Despre sfarsitul nostru, cap. 269-370, p. 248-249). Sarindarele se dau de obicei la Sfintirea unei biserici sau a unei fantani, cand vine preot nou in sat. Ele se numesc de obste, cand pomenirea se face la 40 de Liturghii, una dupa alta, si particulare, cand pomenirea se face la 40 de Liturghii razlete. La sfarsitul celor 40 de Liturghii se face parastas si se pomenesc raposatii tuturor credinciosilor care au dat pomelnice, ceea ce se numeste dezlegarea sau slobozirea sarindarelor.

In unele parti, se mai obisnuieste a se face pomenirea neintrerupta a raposatilor, adica la toate Liturghiile de peste an. Lucrul acesta se face mai ales in manastirile unde Sfanta Liturghie se savarseste neintrerupt, in fiecare zi. Pomelnicul cu numele viilor si raposatilor de pomenit, care se da in acest caz, se numeste pomelnic anual.
 
Cand si cum pomeneste Biserica pe cei repausati?
=======================================
In afara de pomenirile facute de rudele si urmasii raposatului, la soroacele aratate pana acum, Biserica face si ea insasi pomenirea raposatilor si se roaga pentru ei zilnic, mai in toate slujbele sale, ca de pilda la Litie si Miezonoptica, dar mai ales la Liturghie. Aici pomenirea se face de mai multe ori, dar indeosebi la Proscomidie, la iesirea cu cinstitele Daruri si dupa Sfintirea Darurilor, in cursul rugaciunii de mijlocire generala pentru vii si morti, cand preotul pomeneste in taina pe toti repausatii, cu cuvintele «Pomeneste, Doamne, pe toti cei adormiti intru nadejdea invierii si a vietii celei de veci si-i odihneste pe dansii, Dumnezeul nostru, unde straluceste lumina fetei Tale»582 (Liturghierul, ed. 1987, p. 154). Nimic altceva nu este mai de folos pentru cei adormiti decat a aduce pentru dansii Jertfa cea fara de sange sau a fi pomeniti in timpul savarsirii ei. Lucrul acesta le pricinuieste multa usurare si bucurie583 (Vezi de pilda Asezamintele Sfintilor Apostoli, cart. VI, cap. 30 (trad. rom. cit., p. 179); Sf. Chiril al Ierusalimului, Cateheza V mistagogica, cap. 9-10 (trad. D. Fecioru, p. 570-571); Sf. Simion al Tesalonicului, Despre sfarsitul nostru, cap. 373, p. 250, cap. 369-370, p. 248-249; Nicolae Cabasila, Talcuirea dumnezeiestii Liturghii, cap. 42-47, trad. rom. p. 94-103 s.u.). De aceea, pe langa parastasele cu Liturghie, pe care le facem anume pentru raposati, e bine sa aducem prescura si pomelnic cu numele lor, pentru a fi pomeniti de catre preot la fiecare Liturghie.

Dar in afara de pomenirea zilnica a raposatilor, Biserica are in cursul anului bisericesc si zile anume oranduite sau inchinate pomenirii generale a tuturor celor raposati, din toate vremurile si din toate locurile.
 
Care sunt aceste zile si care e temeiul asezarii lor?
=======================================
Mai intai Biserica pomeneste pe raposati in toate sambetele de peste an. Sambata e ziua din cursul saptamanii inchinata amintirii tuturor Sfintilor si raposatilor, pentru ca cuvantul Sambata (adica Sabat) inseamna odihna; e ziua in care Dumnezeu S-a odihnit dupa zidirea lumii si in care, deci, cerem si noi odihna celor raposati, dupa ostenelile si alergarea din aceasta viata584 (Sinaxarul la Sambata lasatului sec de carne, in "Triod") si pentru ca Sambata e ziua in care Mantuitorul a stat in mormant cu trupul, iar sufletul s-a pogorat la iad, ca sa elibereze din el pe toti dreptii cei din veac adormiti. Lucrul acesta ni-l amintesc si cantarile (stihirile) de la slujba Vecerniei si Utreniei sambetelor din Octoih, in care marim pe sfinti si ne rugam pentru raposati. De aceea, parastasele se fac de regula sambata. Parastasele care se fac duminica, mai ales in orase, nu sunt potrivite cu bucuria invierii, pe care o praznuim in aceasta zi.

Dar mai cu osebire face Biserica pomenirea de obste a tuturor repausatilor in anumite sambete din cursul anului, numite sambetele mortilor, si anume:

a) Sambata Rusaliilor (numita si Mosn de vara, adica ziua de pomenire a mosilor si stramosilor nostri), pentru ca pogorarea Sfantului Duh, care se va serba a doua zi, sa se faca si asupra celor adormiti, izbavindu-i din stricaciune si din pedeapsa. Se aduc la biserica si se impart la morminte mancaruri, fructe, haine si vase (oale si strachini).

b) Sambata lasatului sec de carne (numita Mosii de iarna), deoarece Duminica urmatoare fiind inchinata pomenirii infricosatei Judecati, facem rugaciune pentru raposati, ca Dumnezeu sa Se indure de ei la Judecata de apoi585 (Ibidem).

Se mai obisnuieste, de asemenea, a se face parastase mai cu osebire in Sambata a doua, a treia si a patra din Postul cel Mare, pentru ca in celelalte zile din acest timp al Postului nu se savarseste Liturghie si deci nu se pot face nici parastase pentru cei raposati; de asemenea, in Sambata lui Lazar, dinaintea Floriilor, cand praznuim amintirea invierii lui Lazar de catre Domnul, rugandu-ne ca Domnul sa invieze si pe raposatii nostri, la vremea cuvenita. De altfel e ultima data cand se mai pot face parastase pana la Duminica Tomii.
In ce alt chip mai putem arata grija fata de raposati in afara de pomenirea lor in rugaciuni si slujbe?

Cinstirea celor raposati se arata nu numai prin rugaciunile sau slujbele si milosteniile ce le facem pentru ei, ci si prin purtarea de grija a mormintelor lor. Se cade sa ne aducem aminte de mormintele raposatilor nostri, veghind intai de toate ca de la capataiul lor sa nu lipseasca niciodata Sfanta Cruce. Sa le ingrijim si sa le impodobim, ingradindu-le, semanand pe ele sau imprejurul lor iarba si flori. Sa le cercetam cat mai des, iar in zilele de sarbatoare, sa aprindem la morminte candele si lumanari sau vase cu tamaie, in cinstea raposatilor, asa cum ne indeamna Sf. Parinti si invatatori ai Bisericii, ca Sf. Atanasie cel Mare si Simion al Tesalonicului586 (Vezi Sf. Simion al Tesalonicului, Despre sfarsitul nostru, cap. 287, p. 186-187). Numai asa vom avea dreptul sa pretindem urmasilor nostri ca si ei sa faca la fel cu mormintele noastre, dupa ce ne vom fi mutat de pe pamant.
 
Gospodinele din Fundu Moldovei obisnuiesc sa faca placinte si pampuste care sunt date de pomana, impreuna cu o ulcica sau cana de sticla de sufletul mortilor. Cu acest prilej se utilizeaza expresia: "Cine da lui isi da."

Coliva
Coliva este o ofranda adusa de credinciosi la biserica spre sfintire, in cinstea sfantului zilei, in ziua onomastica a cuiva sau pentru usurarea sufletelor celor raposati, de pacate si scoaterea lor din osanda vesnica.
 
Coliva este elementul principal, absolut necesar pentru pomenirea mortilor. La toate soroacele de pomenirea mortilor, crestinul se ingrijeste sa faca o coliva care s-o aduca la biserica impreuna cu o sticla cu vin, pentru a fi sfintite.

Reteta coliva===============================
Ingrediente:
500 g grau decorticat sau arpacas, 375 g zahar, aproximativ 250 g nuci curatate, vanilie, coaja rasa de lamaie (optional), o cana si jumatate pesmet din paine alba sau biscuiti daca nu o pregatim in zile de post, zahar pudra, ca sa se acopere bine coliva, 1 lingurita rasa cu sare si eventual, putina cacao, bomboane, pentru ornat coliva.
Instructiuni :
1. Eliminam de toate corpurile straine din grau, apoi spalam in mai multe ape ( de regula sapte).
2. Punem graul intr-o oala mai mare, peste care turnam apa, ca sa acopere boabele de grau cam de un lat de palma si se fierbe cel putin o ora. Trebuie sa amestecam din cand in cand, ca sa nu se prinda.
3. Dam oala jos de pe foc si o acoperim cu un servet curat, apoi o invelim cu o patura, sau ceva gros, ca sa-si mentina caldura cat mai mult.
4. Dupa 4-5 ore, adaugam zaharul si fierbem din nou, pana se leaga. Acum trebuie sa amestecam cu o lingura curata din lemn, ca sa nu se lipeasca de fundul vasului, dand gust neplacut colivei.
5. Dupa ce s-a legat, luam vasul de pe foc si il lasam descoperit, pana ce compozitia s-a racit si o tinem acoperita in frigider pana cand dorim sa finisam coliva.
6. Inlaturam coaja care s-a format, adaugam sarea, vanilia, coaja rasa de lamaie si nucile taiate fin cu cutitul, pisate sau rasnite dupa preferinta. (Se recomanda sa le taiem cu cutitul).
7. In continuare, amestecam usor toate ingredientele, pana se omogenizeaza.
8. Compozitia o aseazam pe un platou curat, ceva mai mare decat o coala de hartie si o modelam uniform pe platou, ca sa capete o forma frumoasa.
9. Deasupra cernem pesmetul, pe care il presam putin cu un carton ca sa fie mai dens si neted, apoi cernem un stat uniform de zahar pudra, gros de cel putin 1 mm (oricum sa acopere bine pesmetul), pe care il presam, ca si pe pesmet.
10. Pentru ornat, putem folosi un sablon facut din carton, care sa reprezinte o cruce, peste care cernem putina cacao. De asemenea, putem folosi diverse bomboane, ca: drajeuri, migdale trase in zahar si altele, dupa preferinta si inspiratia noastra.
11. Curatam bine marginile platoului de pesmetul si de zaharul cazut la cernut.
Coliva este bine s-o pregatim in ajunul zilei cand vrem s-o folosim.
Lumanarea pe care o infigem in coliva, trebuie sa aiba un disc de hartie, pentru a nu se scurge ceara pe coliva.)
 
Sursa:
========================================
================================================
=====================================================================

27 de comentarii:

  1. Ai the pula me, ear e sambata !
    Bine macar ca nu mai dadui cu muea-n freza alor 2 idioti, de se jimbau ca proasta la pula !

    RăspundețiȘtergere
  2. Abea m-am adunat si eo, ca m-a futut hoscaita cu tava pe scara bloculu, cand sus, cand jios !
    Cu noaptea-n cap s-o infiintat cu cosiul la biserica, de s-or speriat dreaca si potaile maidaneze !
    Ioi !
    Cel mai fain e acolea la Fundu Moldovei, unde se dau de pomana placinte si PAMPUSTE ! De fapt, cam in toata zona Campulungului, pe la Sadova, Pojorata si ce mai ie p-acolea, este obiceiul asta cu PAMPUSTE !
    Uai, is asea de bune, de-as manca si-o galeata ! De cate ori merg in zona, nu scap ocazea sa crep in mine ceva placinte cu branza, ori tocinei, sau ceva pampuste !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Aciulea la mitici o rezolvi rapid, cu cateva pateuri de ficat, cu ceva branza topita, niste eugenie, ceva pulpe de cichen gata preparate, fro doua chifle si un pahar de coliva, c-o lumanare stramba si...ura si la gara !
      Aaaa, si-o cutie de bere ursus-pretinii stiu de ce !

      Ștergere
  3. Uai, azi is pios si plin de evlavie !
    Ca asea se cade ! Plus ca-ncepe si nush ce post, parche !
    Deci e timpul de dat la buci, ca dupa ce incepe postu, nu mai vedem gaozu !
    Ioi !

    RăspundețiȘtergere
  4. Eo astept sa vina babele de primavara, ca-i mai cul decat cu mosii ! Acolea tre sa-ti alegi baba...chestii-trestii, e mai fain.
    Daca ar hi sa ne alegem si mosii, eo pe Curdileu Muci Mereu l-asi alege ! Iar cam dupe cum e vremea azi p-aciulea, in sectorul 5, cred ca ear e muci !
    Ca-i posomorata vremea, sta a ploaie, ie asea un fel de
    Ploo, ploo, ploo,
    Vreme de betie
    Sa-ti fut una-n mue
    Ce melancolie !

    Cum zicea maestrul Bacovea, in Plumb !

    RăspundețiȘtergere
  5. Uai, deranj mare la Kiev !
    Poate ar dori gospodarii nostrii vecini ukraineni sa vina oleaca si prin peata Prostitutiei de la noi, ca sa-i arate lu Kiorete cum arata o lovitura la stat adevarata, nu cum urla el ca un scapete, la referend, ca a fost lovit la stat !
    Ca daca tot a fugit Ianucovici si nu mai au obectul muncei, ar potea sa ea trenul spre Bucuresti !
    Ca tot facura incalzirea !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cam pute a nashpa prin Europa si mUE !
      Cam tot asea putea si prin anii '37-38, pe timpul marilor crize interne, cand popoarele o luau razna, unul dupe altul ! Doar un pas mai treboia facut...
      Doamne feri !
      Ce bine ca nu mai sunt in planurilii de mob ! Ca, cine stie ce fonctie imi dadea Izmanarul, ca sa se razbune pe mine ca nu m-am inscris in unepere !

      Ștergere
  6. MPT, mei muoldovene fost-ai azi la Soci-trage-m-ai de floci, ori fusesi de Mosii Mici la Neacasu de mincatu-i-ai arpacsu?

    RăspundețiȘtergere
  7. Mei, oare ce-or mai face Tigri2 si Cezar maimuca, saruta-ne-ar buca?

    RăspundețiȘtergere
  8. Avem probleme; ne maninca, ne maninca?!

    RăspundețiȘtergere
  9. Uai, hai si-un hop, hop, hop,
    S-o loati la ceoc !

    Se duse dreaca si ziua de 22-sa ma scarchinati la coi si nu mai veni, nici de data asta, apocalipticu !
    O umplura de fecale si vichinjii, ca ei or prevestit sfarsitul lumei cel mai adevarat !
    Statui, toata ziua, cu bagajilii pregatite, la use, ca sa plec dincolo, cu tot ce-mi trebo...
    Si doar ne-o spus zbarcita asta a me sa stau linistit !

    RăspundețiȘtergere
  10. Abea astept sa vina lunea, ca sa vad ce guvern strong o sa avem !
    Pfai de mine...simtesc eo asea, in adeneul meu, ca de la 1 marte incepe programul guvernamental "Dreptate pana la cap " sezonul 2 ! Cu Mareana la Munca, organizand referend nateonal pentru penziile militare, cu Izmanutza la Afaceri, incepand antrenamentele pentru numararea voturilor in paralel si cu Gigel de la Cultura zugravind Poarta Stranutului cu lavabila de la AplaLucs !

    RăspundețiȘtergere
  11. Ai the pula me, ear e duminica !
    Si ce pios am fo eri !

    RăspundețiȘtergere
  12. Azinoapte o fo pe ceas 877777, insa scaparam trinu !
    Lasa ca-l loam la 888888 si poate ne da, asta cu blogu de la Trompeta, fro cupa de chele !

    RăspundețiȘtergere
  13. O-nceput spectacolul de sunet si mirosuri la biserica, aciulea langa Prosper, ca ear urla defuzuarilii ca la concertu cu Metalica de pe Neseonal Aruina !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred ca baga hoscaita me la cruci cu o viteza de peste 1200 de rotatii/minut, ca masina de spalat Gorenje, cand stoarce la max !

      Ștergere
  14. Hop si hop
    S-o loati la ceoc !

    Si ce fromos este la Sochi
    Sa ma trageti tonti de Flochi !

    RăspundețiȘtergere
  15. Fug cu potaia la caca-pisu, ca acusica apare zbarcita de la biserica si incepe a vorbi cu stropi, de zici ca ori o prizat pe-o nara ceva praf, ori o bagat ceva etnobotanice la foale !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Du-te la Soci, iar cind vii sa ne tragi de floci!

      Ștergere
  16. Crin Antonescu: Klaus Iohannis va fi premier, iar Victor Ponta va rămâne la Palatul Victoria cel mult până la toamnă, dacă USL se rupe
    ================================
    Iavol, iavol !
    Si isi va forma superechipa cu Pambuccian Aragazian Lighean, Ottilo Hun, Raed Yaserr pe Affet, Nils Steker Beker, Varujean-valjean Broscanian Strujean, Kellymen Horror, Edy Helvygg-Mamalig, Hassotty-Casalotti, etc !

    RăspundețiȘtergere
  17. SI HOP, HOP, HOP, PMT O VRAI LA CIOK IN LOCUL LUI CEZAR CEL NAPIRSTOK?

    OATE, MEI CE ZICE KKRAU ACIULEA DESPRE TONTA:

    "Antonescu: Unii miniştri PNL se comportau ca executanţi ai ordinelor premierului, i-am schimbat"

    http://www.mediafax.ro/politic/antonescu-unii-ministri-pnl-se-comportau-ca-executanti-ai-ordinelor-premierului-i-am-schimbat-12134581?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+mediafax%2FQddx+%28Mediafax_ALL%29

    RăspundețiȘtergere
  18. Uai, s-or terminat si giocurilii de la Sochi, sa m-a scarmanati la Flochi !
    Pana in 2018, la alea din PeyonCianga, sa ma mangaiati la mandra-langa !
    Dac-oi mai apoca, d-aciulea de la suprafata si, doamne feri, nu cumva din locul cu verdeata, iar hoscaita sa-mi faca pomeni de Mosii astia cu Piftia !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multamim si domnului din Trombeta Turu Sobelim pentru celeritatea cu care ne-a informat, constant, despre aceasta mare manifestare cultural sportiva a lumii civilizate, lasand la o parte, pe perioada jocurilor, maruntisuri de doi bani snopul, precum Dottore-plagiatore, Cacarau, clanul Basoilor si alte figuri de astea luminate, ce ne umplu, zilnic, inimile si muianele de lumina si fericire !

      Ștergere
  19. Pacat ca nu mai e Ileana din Plescoi, ca aveam toate sansele sa organizam JO din 2022 ! Telegondola avem, piscina noua la Ploiesti avem, ca s-o facem patinuar, cateva terenuri de futbol in panta avem, ca sa le facem tramboline...oleaca numa trebuie date cu lavabila si gata !

    RăspundețiȘtergere
  20. Hop, si hop
    S-o loati la ceoc !
    Pe ritmul simfoniei a doua in sol majior "Dreptate pana la capat", de Kakarau-Dottore !

    RăspundețiȘtergere

Liber... la comentarii! Responsabilitatea continutului, revine fiecaruia.
Comentariile injurioase, obscene, atacurile suburbane la persoana, nu vor fi publicate! Nu doresc sa creez 'probleme'... unora sau altora! Admin!