Articolul prezintă o
scurtă analiză a situației economice dintre partea central-vestică a României
(Transilvania și Câmpia de Vest) și spațiul extracarpatic (Moldova,
Muntenia și Oltenia), plecând de la o afirmație tranșantă, dar cât se poate de
clară: „Bucureștiul va pierde Ardealul. N-a făcut nimic să-l păstreze. Îl va
pierde pe Facebook” (Ilie Șerbănescu).
Ca profesor de geografie originar din Oltenia, ajuns de curând să predea în Ardeal, pot veni cu o scurtă completare la afirmația lui I. Șerbănescu: „Ardealul este aproape pierdut și rupt parcă de restul țării din toate punctele de vedere, vizibil la suprafață doar rolul polilor economici poziționați de o parte și de alta a Carpaților”.
Pentru orice om deschis la minte care a călătorit prin țară, este mai mult
decât evident faptul că există diferențieri economice majore între Ardeal și
restul României. Voi relata în cele ce urmează câteva aspecte observate ca profesor
”în vest”, sigur nerelevante pentru „vesticii României”, dar șocante poate,
pentru „sudicii și esticii țării noastre”.
Cea mai importantă discrepanță este reprezentată de industrializarea
Ardealului, în contrast puternic cu agricultura primitivă (de subzistență) din Moldova
sau vinderea fabricilor la fier vechi în Oltenia. Acest lucru explică primul
motiv al migrării românilor în străinătate, imediat după ’89, dar mai ales la
începutul anilor 2000.
Favorizat de poziția geografică vestică, Ardealul a atras constant investitori
străini care au angajat forță de muncă locală, dar nu numai. Cu alte cuvinte,
aici șomajul este foarte redus. Deci, numai cine nu vrea nu muncește ! Actorii
economici sunt orașele Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, Arad, Oradea, aflate în
permanentă competiție, cu o populație numeroasă.
La exteriorul arcului carpatic, lipsa locurilor de muncă a dus la depopularea
regiunilor, cu accent pe spațiul rural (exodul rural). Cei mai mulți tineri au
luat calea străinătății, lasând în urmă vârstnici afundați în sărăcie. În timp
ce ardelenii se întorc acum acasă datorită situației înfloritoare a regiunii,
oltenii noștrii se îngrămădesc să plece pe un post de spălat vase în Europa
Vestică. Să fie diferența de mentalitate sau lipsa de perspectivă!? Îmi place
deseori să cred că lipsa de gândire conduce la sclavie, iar sistemele noastre politice
speculează acest lucru, iertați-mi crezămintele !
Un alt aspect care separă Ardealul de restul României, marcând o altă
discrepanță, este lipsa accesibilității căilor de transport. Nu există nicio
autostradă sau drum de mare viteză care să traverseze Carpații și să lege rapid
aceste regiuni ale țării noastre. Transportul de mărfuri, persoane, informații
se face anevoios, pe căi nemodernizate, vulnerabile la prima bătaie de vânt.
În sudul României, singurul pol economic mai important îl constituie
Bucureștiul, oraș capitală care oferă în general puține locuri de muncă, dar în
ciuda acestui fapt, statisticile arată o continuă creștere a populației
nerezidente. De ce oare ? Explicația se rezumă la rolul capitalei de centru
universitar, care atrage anual zeci de mii de studenți pentru a le lua banii,
fără ca ulterior să-i mai insereze pe piața muncii, majoritatea fiind nevoiți
să se întoarcă în locurile de origine.
Nu cu mult timp în urmă, am constatat cum pentru ardeleni, Bucureștiul este
„ceva străin”, nefiind legați cu absolut nimic de acest oraș. Distanța dintre
un oraș vestic precum Aradul, și București este de aprox 700 de km, drum în cea
mai mare parte național, pe mici porțiuni modernizat, care străbate numeroase
localități. Niciun om întreg la minte nu-și dorește să meargă 12 ore pe
”coclauri” până la București, ci se îndreaptă mai degrabă spre Budapesta, Viena
ori Berlin, pe autostrăzi de mare viteză care pleacă fix din centura Aradului
(spre Nădlac și mai departe spre vest). Acesta este motivul pentru care 90 % dintre
arădeni, de exemplu, au fost cel puțin o dată la Viena, iar bucureștenii au auzit
de capitala Austriei doar la orele de geografie.
În încheiere, putem afirma cu tărie că în condițiile amplificării
discrepanțelor economice dintre partea de vest și restul României, țara noastră
va pierde Ardealul în liniște, pe Facebook.
de Velcu Gabriel
24 sept 2015
- See more at:
http://geografilia.blogspot.ro/2015/09/discrepanta-economica-dintre-ardeal-si.html#sthash.6rPF3Ozb.dpuf
---------------------------------------------
Articolul prezintă o scurtă analiză a situației economice dintre partea
central-vestică a României (Transilvania și Câmpia de Vest) și spațiul
extracarpatic (Moldova, Muntenia și Oltenia), plecând de la o afirmație
tranșantă, dar cât se poate de clară: „Bucureștiul va pierde Ardealul. N-a făcut nimic să-l păstreze. Îl va pierde pe Facebook” (Ilie Șerbănescu).
Foto1. Vedere panoramică asupra Aradului
Ca profesor de geografie originar din Oltenia, ajuns de curând
să predea în Ardeal, pot veni cu o scurtă completare la afirmația lui
I. Șerbănescu: „Ardealul este aproape pierdut și rupt parcă de restul
țării din toate punctele de vedere, vizibil la suprafață doar rolul
polilor economici poziționați de o parte și de alta a Carpaților”.
Pentru orice om deschis la minte care a călătorit prin țară,
este mai mult decât evident faptul că există diferențieri economice
majore între Ardeal și restul României. Voi relata în cele ce urmează
câteva aspecte observate ca profesor ”în vest”, sigur nerelevante pentru
„vesticii României”, dar șocante poate, pentru „sudicii și esticii
țării noastre”.
Cea mai importantă discrepanță este reprezentată de
industrializarea Ardealului, în contrast puternic cu agricultura
primitivă (de subzistență) din Moldova sau vinderea fabricilor la fier
vechi în Oltenia. Acest lucru explică primul motiv al migrării românilor
în străinătate, imediat după ’89, dar mai ales la începutul anilor
2000.
Favorizat de poziția geografică vestică, Ardealul a atras
constant investitori străini care au angajat forță de muncă locală, dar
nu numai. Cu alte cuvinte, aici șomajul este foarte redus. Deci, numai
cine nu vrea nu muncește ! Actorii economici sunt orașele Cluj-Napoca,
Sibiu, Timișoara, Arad, Oradea, aflate în permanentă competiție, cu o
populație numeroasă.
La exteriorul arcului carpatic, lipsa locurilor de muncă a dus
la depopularea regiunilor, cu accent pe spațiul rural (exodul rural).
Cei mai mulți tineri au luat calea străinătății, lasând în urmă
vârstnici afundați în sărăcie. În timp ce ardelenii se întorc acum acasă
datorită situației înfloritoare a regiunii, oltenii noștrii se
îngrămădesc să plece pe un post de spălat vase în Europa Vestică. Să fie
diferența de mentalitate sau lipsa de perspectivă!? Îmi place deseori
să cred că lipsa de gândire conduce la sclavie, iar sistemele noastre
politice speculează acest lucru, iertați-mi crezămintele !
Un alt aspect care separă Ardealul de restul României, marcând
o altă discrepanță, este lipsa accesibilității căilor de transport. Nu
există nicio autostradă sau drum de mare viteză care să traverseze
Carpații și să lege rapid aceste regiuni ale țării noastre. Transportul
de mărfuri, persoane, informații se face anevoios, pe căi nemodernizate,
vulnerabile la prima bătaie de vânt.
În sudul României, singurul pol economic mai important îl
constituie Bucureștiul, oraș capitală care oferă în general puține
locuri de muncă, dar în ciuda acestui fapt, statisticile arată o
continuă creștere a populației nerezidente. De ce oare ? Explicația se
rezumă la rolul capitalei de centru universitar, care atrage anual zeci
de mii de studenți pentru a le lua banii, fără ca ulterior să-i mai
insereze pe piața muncii, majoritatea fiind nevoiți să se întoarcă în
locurile de origine.
Nu cu mult timp în urmă, am constatat cum pentru ardeleni,
Bucureștiul este „ceva străin”, nefiind legați cu absolut nimic de acest
oraș. Distanța dintre un oraș vestic precum Aradul, și București este
de aprox 700 de km, drum în cea mai mare parte național, pe mici
porțiuni modernizat, care străbate numeroase localități. Niciun om
întreg la minte nu-și dorește să meargă 12 ore pe ”coclauri” până la
București, ci se îndreaptă mai degrabă spre Budapesta, Viena ori Berlin,
pe autostrăzi de mare viteză care pleacă fix din centura Aradului (spre
Nădlac și mai departe spre vest). Acesta este motivul pentru care 90 %
dintre arădeni, de exemplu, au fost cel puțin o dată la Viena, iar
bucureștenii au auzit de capitala Austriei doar la orele de geografie.
În încheiere, putem afirma cu tărie că în condițiile
amplificării discrepanțelor economice dintre partea de vest și restul
României, țara noastră va pierde Ardealul în liniște, pe Facebook.
de Velcu Gabriel
24 sept 2015
S-ar putea să îţi placă şi:
Articolul prezintă o scurtă analiză a situației economice dintre partea
central-vestică a României (Transilvania și Câmpia de Vest) și spațiul
extracarpatic (Moldova, Muntenia și Oltenia), plecând de la o afirmație
tranșantă, dar cât se poate de clară: „Bucureștiul va pierde Ardealul. N-a făcut nimic să-l păstreze. Îl va pierde pe Facebook” (Ilie Șerbănescu).
Foto1. Vedere panoramică asupra Aradului
Ca profesor de geografie originar din Oltenia, ajuns de curând
să predea în Ardeal, pot veni cu o scurtă completare la afirmația lui
I. Șerbănescu: „Ardealul este aproape pierdut și rupt parcă de restul
țării din toate punctele de vedere, vizibil la suprafață doar rolul
polilor economici poziționați de o parte și de alta a Carpaților”.
Pentru orice om deschis la minte care a călătorit prin țară,
este mai mult decât evident faptul că există diferențieri economice
majore între Ardeal și restul României. Voi relata în cele ce urmează
câteva aspecte observate ca profesor ”în vest”, sigur nerelevante pentru
„vesticii României”, dar șocante poate, pentru „sudicii și esticii
țării noastre”.
Cea mai importantă discrepanță este reprezentată de
industrializarea Ardealului, în contrast puternic cu agricultura
primitivă (de subzistență) din Moldova sau vinderea fabricilor la fier
vechi în Oltenia. Acest lucru explică primul motiv al migrării românilor
în străinătate, imediat după ’89, dar mai ales la începutul anilor
2000.
Favorizat de poziția geografică vestică, Ardealul a atras
constant investitori străini care au angajat forță de muncă locală, dar
nu numai. Cu alte cuvinte, aici șomajul este foarte redus. Deci, numai
cine nu vrea nu muncește ! Actorii economici sunt orașele Cluj-Napoca,
Sibiu, Timișoara, Arad, Oradea, aflate în permanentă competiție, cu o
populație numeroasă.
La exteriorul arcului carpatic, lipsa locurilor de muncă a dus
la depopularea regiunilor, cu accent pe spațiul rural (exodul rural).
Cei mai mulți tineri au luat calea străinătății, lasând în urmă
vârstnici afundați în sărăcie. În timp ce ardelenii se întorc acum acasă
datorită situației înfloritoare a regiunii, oltenii noștrii se
îngrămădesc să plece pe un post de spălat vase în Europa Vestică. Să fie
diferența de mentalitate sau lipsa de perspectivă!? Îmi place deseori
să cred că lipsa de gândire conduce la sclavie, iar sistemele noastre
politice speculează acest lucru, iertați-mi crezămintele !
Un alt aspect care separă Ardealul de restul României, marcând
o altă discrepanță, este lipsa accesibilității căilor de transport. Nu
există nicio autostradă sau drum de mare viteză care să traverseze
Carpații și să lege rapid aceste regiuni ale țării noastre. Transportul
de mărfuri, persoane, informații se face anevoios, pe căi nemodernizate,
vulnerabile la prima bătaie de vânt.
În sudul României, singurul pol economic mai important îl
constituie Bucureștiul, oraș capitală care oferă în general puține
locuri de muncă, dar în ciuda acestui fapt, statisticile arată o
continuă creștere a populației nerezidente. De ce oare ? Explicația se
rezumă la rolul capitalei de centru universitar, care atrage anual zeci
de mii de studenți pentru a le lua banii, fără ca ulterior să-i mai
insereze pe piața muncii, majoritatea fiind nevoiți să se întoarcă în
locurile de origine.
Nu cu mult timp în urmă, am constatat cum pentru ardeleni,
Bucureștiul este „ceva străin”, nefiind legați cu absolut nimic de acest
oraș. Distanța dintre un oraș vestic precum Aradul, și București este
de aprox 700 de km, drum în cea mai mare parte național, pe mici
porțiuni modernizat, care străbate numeroase localități. Niciun om
întreg la minte nu-și dorește să meargă 12 ore pe ”coclauri” până la
București, ci se îndreaptă mai degrabă spre Budapesta, Viena ori Berlin,
pe autostrăzi de mare viteză care pleacă fix din centura Aradului (spre
Nădlac și mai departe spre vest). Acesta este motivul pentru care 90 %
dintre arădeni, de exemplu, au fost cel puțin o dată la Viena, iar
bucureștenii au auzit de capitala Austriei doar la orele de geografie.
În încheiere, putem afirma cu tărie că în condițiile
amplificării discrepanțelor economice dintre partea de vest și restul
României, țara noastră va pierde Ardealul în liniște, pe Facebook.
de Velcu Gabriel
24 sept 2015
S-ar putea să îţi placă şi:
Intentie de vot:
RăspundețiȘtergereCum s-ar descurca UNPR la alegeri separat de PSD - sondaj INSCOP.
-----------------------------------
PNL se situeaza pe primul loc in preferintele electoratului in vederea alegerilor parlamentare, fiind urmat de PSD, UNPR si UDMR, conform Barometrului INSCOP - Adevarul despre Romania, realizat in perioada 10 - 15 septembrie.
"Noul PNL conduce in intentia de vot a romanilor cu 42% (fata de 44,5% in iulie si 44,7% in aprilie). Pe locul al doilea se situeaza PSD cu 35% dintre optiuni (37,1% in iulie si 39,1% in aprilie).
Pe pozitia a treia se claseaza UNPR cu 5,1% intentie de vot, formatiunea progresista fiind pentru prima data masurata separat de PSD. Pozitia a patra este ocupata de UDMR cu 5% din intentiile de vot (5,1% in iulie si 5,2% in aprilie) ", se arata intr-un comunicat al INSCOP.
Sursa citata precizeaza ca UDMR este urmata de ALDE cu 2,6% (fata de 3% in iulie si 2,2% in aprilie), PMP cu 2,5% (fata de 2,4% in iulie si 2,8% in aprilie) si PSRO, care este cotat cu 2% din intentiile de vot.
In clasament urmeaza partidul M10 cu 2% (fata de 2,3% in iulie), PRM cu 1,3% (fata de 2,1% in iulie si 2% in aprilie), PNTCD cu 1% si PRU tot cu 1%. 0,5% din cei care si-au exprimat o optiune de vot au indicat alt partid. Procentul indecisilor este de 23,6%, 9,3% dintre respondenti declara ca nu merg la vot, iar 4,5% reprezinta non-raspunsuri.
http://www.ziare.com/alegeri/sondaj/intentie-de-vot-cum-s-ar-descurca-unpr-la-alegeri-separat-de-psd-sondaj-inscop-1384021
Am vorghit si eri de NOUL Penele. Ala de s-a asociat cu pedelicii basisti si care, odinioara, pe la '907, tragea cu tunul dupe taranii infometati !
ȘtergereTraiasca rejele !
Abia am scapat de pitipoanca aia de Nutzi Spaima Putzii de Plescoi, de dadea "cadouri" la taranii cu picerele crepate pantofi cu toc cui, ca sa-i ia locul alta patzakina, cu okelari si cu muci uscati la nas !
Hai liberare !
Absolut normal. Hardealul halitorilor de clisa si jumari este puternic marcat de influentele Imperiului Austrohungar ! Adica ale unor civilizatii mult superioare. Cu exceptia nordului Bukovinei, pana la Burdujeni, aflata si ea sub dominatia haostriaca o buna bucata de timp, in rest se vede cu okiul liber cum s-au "modelat" regiunile noastre: Sholdova si Dobrogea, dupa apucaturile mujicilor colhoznici si ale turcaletilor rataciti prin porturile dunarene, iar sudul s-a modelat dupa amalgamul de fanarioti si sarantoci, de toate neamurile, care s-au tot "straduit"sa puna ordine p-aciulea.
RăspundețiȘtergereBine, ar mai hi o ecsceptie, si anume Hurziceniul lui Tigrul2 cu-n coi, care poate fi conparat ceva cu Bonbey...vecinii nostri indieni din Reahova si Felentari, sau ceva de jenul asta ! O alta cultura, un alt nivel !
Si, prego, la 15 fix, toata comunitatea MH onlain, sa ma ea de pix ! Inclusiv aia fro 4 sute de visitors de eri, de pe tot mapamondul, din Tanga Nika si pana la Saftica !
RăspundețiȘtergerepoate va intereseaza sa vedeti documentarul "europa ultima reduta" dupa 4 ani de studii, difuzat pe B1 la ora 22:00
RăspundețiȘtergere.....dar numai daca se trezeste adminu' inainte de ora aia