Craciunul - Nasterea Domnului
Cel dintai praznic imparatesc cu data fixa, in ordinea
fireasca (cronologica) a vietii Mantuitorului, este Nasterea, numita in popor
si Craciunul, la 25 decembrie, este sarbatoarea anuala a nasterii cu trup a
Domnului nostru Iisus Hristos (vezi Luca II, .1-21). Pare a fi cea dintai
sarbatoare specific crestina, dintre cele ale Mantuitorului, desi nu este tot
atat de veche ca Pastile sau Rusaliile, a caror origine sta in legatura cu
sarbatorile iudaice corespunzatoare.
a) In mentalitatea crestina primitiva, mostenita de la lumea
veche, accentul se punea pe ziua mortii si a invierii divinitatilor adorate,
iar nu pe ziua nasterii lor. De aceea, cultul Mantuitorului in Biserica primara
era concentrat mai tot in jurul mortii si al invierii Sale. Calendarele crestine pastreaza de
asemenea in amintirea posteritatii, nu datele nasterii mucenicilor si ale
Sfintilor, ci datele mortii lor. De aceea, Nasterea Domnului este considerata
in general ca o sarbatoare de origine mai noua decat Pastile. Vechimea ei se
poate urmari retrospectiv in documente pana pe la sfarsitul secolului III, cand
- dupa o traditie consemnata de istoricul bizantin Nichifor Calist - pe timpul
prigoanei lui Diocletian si Maximian, o mare multime de crestini au pierit arsi
de vii intr-o biserica din Nicomidia, in care ei se adunasera sa praznuiasca
ziua Nasterii Domnului.
b) Desi sarbatorita in toata lumea crestina, totusi, la
inceput era deosebire intre crestinii din Apus si cei din Rasarit, in ceea ce
priveste data acestei sarbatori. Astfel, in Apus, cel putin de prin sec. III,
Nasterea Domnului se serba, ca si azi, la 25 decembrie, potrivit unei vechi
traditii, dupa care recensamantul lui Cezar August, in timpul caruia Sf.
evanghelist Luca ne spune ca s-a intamplat Nasterea Domnului (Luca II, 1 ), a
avut loc la 25 decembrie 754 ab Urbe condita (de la fundarea Romei). Dupa Sf.
Ioan Gura de Aur, traditia aceasta este foarte veche la Roma si acolo, spune
el, Nasterea Domnului s-ar fi serbat de la inceput la 25 decembrie. Cam acelasi
lucru afirma, putin mai tarziu, si Fericitul Ieronim, intr-o cuvantare tinuta
de el la Ierusalim, in ziua de 25 decembrie; convingerea ca in aceasta zi S-a
nascut Hristos, spune el, este veche si universala.
De asemenea, dupa Fericitul Augustin, consensul Bisericii
fixeaza ziua nasterii Domnului in ziua a opta a calendelor lui ianuarie (25
decembrie). Dar ceea ce este sigur este ca in Rasarit, pana prin a doua
jumatate a secolului IV, Nasterea Domnului era serbata in aceeasi zi cu Botezul
Domnului, adica la 6 ianuarie; aceasta dubla sarbatoare era numita in general
sarbatoarea Aratarii Domnului. Practica rasariteana se intemeia pe traditia ca
Mantuitorul S-ar fi botezat in aceeasi zi in care S-a nascut, dupa cuvantul
Evangheliei, care spune ca, atunci cand a venit la Iordan sa Se boteze,
Mantuitorul avea ca la 30 ani (Luca III, 23).
De fapt insa, atat in Orient cat si in Occident Nasterea
Domnului a fost serbata de la inceput la aceeasi data, in legatura cu aceea a
solstitiului de iarna, numai ca orientalii au fixat-o, dupa vechiul calcul
egiptean, la 6 ianuarie, pe cand Apusul, in frunte cu Roma, a recalculat-o,
fixand-o in functie de data exacta la care cadea atunci solstitiul, adica la 25
decembrie.
Se considera ca sarbatoarea Nasterii s-a despartit pentru
prima data de cea a Botezului, serbandu-se la 25 decembrie, in Biserica din
Antiohia, in jurul anului 375, apoi la Constantinopol in anul 379, cand Sf.
Grigorie de Nazianz a tinut cu acel prilej celebra predica festiva, care va
servi mai tarziu ca izvor de inspiratie imnografului Cosma de Maiuma la
compunerea canonuluf Nasterii ("Hristos Se naste, slaviti-L! Hristos din
ceruri, intampinati-L !...").
Peste cativa ani, se introducea data de 25 decembrie, pentru
praznuirea Craciunului, si la Antiohia, dupa cum dovedeste Omilia la Nasterea
Domnului, tinuta la Antiohia de Sf. loan Gura de Aur in 386, si amintita mai
inainte. In Constitutiile Apostolice (V, 13), redactate spre sfarsitul,
secolului IV, Nasterea Domnului e numarata ca cea dintai dintre sarbatori,
recomandandu-se serbarea ei la 25 decembrie, iar in alt loc (cart. VIH, cap.
33) e amintita ca o sarbatoare deosebita de cea. a Epifaniei. Cu timpul, si
anume prin prima jumatate a secolului V, ziua de 25 decembrie ca data a
sarbatorii Nasterii a fost introdusa si in Biserica Alexandriei, apoi in cea a
Ierusalimului, generalizandu-se astfel in crestinatatea rasariteana. Numai
armenii serbeaza inca pana astazi Nasterea Domnului tot la 6 ianuarie (odata cu
Botezul Domnului), ca in vechime.
c) La fixarea zilei de 25 decembrie ca data a sarbatorii
Nasterii Domnului, s-a avut in vedere probabil si faptul ca mai toate popoarele
din antichitate aveau unele sarbatori solare care cadeau in jurul solstitiului
de iarna (22 decembrie), sarbatori care erau impreunate cu orgii si. petreceri
desantate si pe coare Craciunul crestin trebuia sa le inlocuiasca. Biserica a
vrut sa contrapuna o sarbatoare crestina mai ales cultului lui Mitra, zeul
soarelui, cult de origine orientala, care prin sec. III facea o serioasa
concurenta crestinismului, indeosebi in randurile armatei romane, si a carui
sarbatoare centrala cadea in jurul solstitiului de iarna (22-23 decembrie), ea
fiind privita ca zi de nastere a zeului Soare, invingator in lupta contra
frigului si a intunericului, si Ziua de nastere a Soarelui nebiruit, pentru ca
de aici inainte zilele incep sa creasca, iar noptile sa scada. Opinia generala
a liturgistilor si istoricilor apuseni este ca ziua de nastere a zeului Mitra
(sarbatoare introdusa la Roma de imparatul Aurelian la 274) ar fi fost astfel
inlocuita cu ziua de nastere a Mantuitorului care fusese numit de prooroci
"Soarele Dreptatii" (Maleahi IV, 2) si "Rasaritul cel de
sus" (comp. Zaharia VI, 12 ; Luca I, 78, 79 si Troparul Nasterii Domnului)
si pe Care batranul Simeon il numise "Lumina spre descoperirea
neamurilor" (Luca II. 32), iar apoi El insusi Se numise pe Sine
"Lumina lumii" (Ioan IX, 5). Este insa posibil ca adevaratul raport
cronologic dintre aceste doua sarbatori sa fie invers, adica va fi existat mai
intai sarbatoarea crestina a Nasterii lui Iisus la 25 decembrie, iar
introducerea de catre Aurelian a sarbatorii pagane a lui Mitra la 274 sa fi
constituit o incercare neizbutita de a inlocui sarbatoarea crestina, mai veche.
Tot in legatura cu fenomenele naturii erau si sarbatorile de
iarna ale romanilor, ca Saturnaliile (sarbatoarea lui Saturn) si Juvenaliile
(sarbatoarea tinerilor sau a copiilor), care cadeau cam in acelasi timp. De
aceste sarbatori ale stramosilor nostri romani erau legate o multime de datini
si obiceiuri vechi, pe care poporul nostru le pastreaza pana azi, dar le-a pus
in legatura cu Nasterea Domnului si le-a imprumutat sens si caracter crestin,
ca de exemplu: colindele, sorcova, plugusorul s.a., la care cu timpul s-au
adaugat si altele, de origine si conceptie pur crestina, ca : Vicleiemul,
Irozii, Steaua s.a., care fac din sarbatoarea Craciunului una dintre cele mai
scumpe si mai populare sarbatori ale Ortodoxiei romanesti.
Nu mai putin se poate sa fi contribuit la fixarea zilei de
25 decembrie ca data a Nasterii Domnului si o consideratie simbolica, in
legatura cu cursul anului solar. Deoarece Sf. Ioan Botezatorul a spus:
"Aceluia (adica lui Iisus) se cade sa creasca, iar mie sa ma
micsorez" (Ioan III, 30), s-a asezat sarbatoarea Nasterii lui la 24 iunie
(momentul solstitiului de vara, cand zilele incep sa descreasca), iar Nasterea
Mantuitorului la 25 decembrie, adica dupa solstitiul de iarna, cand zilele
incep sa se mareasca.
d) Odata fixata la 25 decembrie, sarbatoarea Nasterii
Domnului a atras dupa sine revizuirea si deplasarea sau fixarea datelor unui
sir intreg de alte sarbatori, in general mai noi, care stau in dependenta
cronologica de ea, si anume : Taierea-imprejur a Domnului, intampinarea
Domnului, Bunavestire si Nasterea Sf. Ioan Botezatorul (vezi mai departe).
Totodata, in legatura cu marele praznic, au luat nastere in calendarul
rasaritean pomenirile unor sfinti mai importanti din Vechiul si din Noul
Testament, grupate inainte si dupa data Nasterii Domnului (ca de ex: cele 2
duminici dinaintea Nasterii si cea de dupa Nastere), a caror vechime e atestata
inca din sec. IV. Sarbatoarea Nasterii a devenit astfel al doilea punct
cardinal al anului bisericesc, dupa Sfintele Pasti. Dupa cum data Pastilor
guverneaza intreg ciclul sarbatorilor cu data variabila (vezi
mai departe la aceasta
sarbatoare), tot asa Craciunul reglementeaza un ciclu important de sarbatori cu
date fixe, presarate in tot cursul anului bisericesc.
e) In ceea ce
priveste modul sarbatoririi, ziua Nasterii Domnului, fiind privita ca una
dintre cele mai mari sarbatori crestine, era praznuita cu mare solemnitate. In
ziua precedenta se ajuna (obicei
existent inca din sec. IV), se facea slujba in cadrul careia se botezau
catehumenii, ca si la Pasti si la Rusalii, si se citeau Ceasurile mari sau
imparatesti, numite asa pentru ca la Bizant luau parte la ele si imparatii, iar
la noi domnitorii cu toata curtea lor. Tot in ajun, slujitorii Bisericii
(preotii si cantaretii) umblau, ca si azi, cu icoana Nasterii pe la casele
credinciosilor, pentru a le vesti maritul praznic de a doua zi. Cu timpul, s-a
instituit si postul Craciunului, ca mijloc de pregatire sufleteasca pentru
intampinarea sarbatorii. Ziua sarbatorii insasi era zi de repaus; pana si
sclavii erau scutiti in aceasta zi de corvezile obisnuite. Erau oprite, prin
legi civile, spectacolele si jocurile de teatru si cele din palestre si
circuri. Era interzisa, de asemenea, plecarea genunchilor, atat in ziua
Nasterii cat si in tot timpul pana in ajunul Bobotezei, regula pe care, in
virtutea traditiei, o pastreaza pana astazi cartile noastre de slujba.
Pr. Prof. Ene Braniste
Cate unele-altele din Ajiunul Creciunului, in istorea blogulu:
RăspundețiȘtergere===================================================================
2010:
Admin 24 decembrie 2010, 22:00
@all,
Steaua care vesteste nasterea Domnului sa va lumineze calea, sa aveti parte numai de bucurii. Craciun fericit si un An Nou cu multe impliniri. Admin
===========================================================
2011:
Admin24 decembrie 2011, 19:18
@lyonlyon57 , @All,
Craciun Fericit!
La Multi Ani, tuturor!
Vasile Burcu
P.S.: Va multumesc TUTUROR pentru urarile pe care mi le-ati transmis, adresat pe diferite cai! Reamintesc, sunt un bun coleg si raman alaturi de toti colegii mei! Barca noastra este comuna! Difera doar carmaciul! Al meu, sunt EU! Am si calificarea necesara! In tinerete, am fost COMANDANT de nava! Asta e, de aici mi se trage! Inca o data, din toata inima,
SARBATORI FERICITE!
Admin
=============================================================
2012:
PMT 24 decembrie 2012, 16:31
Buna ziua, domnu cu administratia !
Asi avia, totusi, o intrebare, indiscreta, mai lord !
Daca zici ca:
"Bucuria vine din lucruri marunte...
Linistea vine din suflet...
Caldura sarbatorilor vine din inimile noastre.",
asea cum ne urezi niatali mai sus,
ATUNCI, sfanta MUYE de unde "VINE" ?
============
DE NILA PREPELEC 24 decembrie 2012, 21:46
La Mulţ Ani dragi băitani!!! Fie ca Spiritul acestei sărbători sâ vâ aducâ în sufliti tăt ci-i bun pentru voi şî fameliile voastri. Nu uitaţ câ aici-şa ne-am întîlnit prima datâ mai amu vro trii ani di zîli...Îmi pari nespus di ghini câ mi-s sînteţ sănătoş şî voioş, iarâ unii din voi şî la pungâ groş. Dragii niei pretini-câ tăţ îm sîntiţ pi suflit, s-aveţ parti numa di ci-i bun în anu di vini.
Şî ca sâ nu uit...multâ sanatati şî puteri di muncâ lu domn comisar şăf Burcu şî la tăţ ai lui, cari s-o înhamat saracu-fărâ sâ ştii în cari din cururili noastri zaci dracu-la aşa o muncâ pacătoasâ.
Hai câ pi tăţ, ca un adivarat părinti pi frunti vă pup!
2013:
ȘtergereDecembrie framantat. Pe 11 se pune parul la usa, se stinge lumina si suntem bagati in staza.
Admin, Romania Megalitica 11 decembrie 2013, 18:16
Din acest MOMENT... am inchis definitiv posibilitatea COMENTARIILOR unor DEZAXATI!
Sa asteptati... sa le citesc eu PRIMUL si sa "APROB" pe cele care merita!
Asa ca... UNOR NEISPRAVITI, le spun: ADIO!
Nu MERITATI increderea mea!
Răspundeți
Admin, Romania Megalitica 11 decembrie 2013, 18:23
Cine poate face comentarii?
Numai membrii acestui blog !!!
Vrei sa comentezi?
Te conformezi!
===============================
Insaaaaa....pe 24 cade zidul, se rup lanturile !
DANILA 24 decembrie 2013, 22:15
Seara bunâ la tătâ lumea! Crăciun fericit şî mulţămim domnului com.şăf Burcu, că o ridischîs vestitul Club Zoo + 9, după ci l-o renovat ş-o scapat di carcalaci şî alti goangi! Uăi, da" tăţ mă-ntrebau de-o fi fro broblemâ cu bloaga, câ vor sî-nregistrezî la HOSIM brandu/marca...A dracu baragladinili! Iote că nu s-o-nchis. Merem tăt înainti!
Îmi cer scuzî la cinstita gazdî c-am încerct sâ ţîn feştila spiritului celor ci-or fost ş-or comentat ici-şa, da sî sîmţa nevoia tratamentilor pacienţîlor cronici şî a altor lighioane! Oricum, n-o pre făcem io cu pre multâ tragiri di inimâ. Am treabâ multă şî căprili + Stelicâ nu pre ştiu ei di ci nu mai îs serviţ la orili fixî din program. Hai sâ trăiascâ tătă lumea, numa noi sâ nu murim şî un "Crăciun fericit tuturor"!!!
MPT 25 decembrie 2013, 08:17
Uai, da ci va spusei eo ca blogu ista nu poate hi inchis, suprimat, anulat or transformat, ca veceul ala public din gara Dolhasca alu PULAno icx !
Aista-i bun mondial, intrat deja in patrimoniul UNESCO si supt supraveghere OTAN, alaturi de Monastirea Voronet si Bolohanii de la Stonehengi !
Uai, pana si in piesa de la National, Apus de Soare alu Dinsprevrancea, s-o modificat textu cu testamentul lu Fane Babanu, de-i zice acum maestrul Beligan ca „MH blog onlain n-a fost al stramosilor mei, n-a fost al meu si nu e al vostru, ci al urmasilor urmasilor vostri, in veacul vecilor, uai, AMIN !"
==============================================
2014:
PARPANGHEL 24 decembrie 2014, 13:29
Crăciun fericit tuturor membrilor Clubului Zoo + 9 şi pace vouă! De la cei cu barba sură - Admin, Moş Klicu, pîn" la cei cu ţîţa-n gură - Mîţu din Urziceni şi desigur Cezar muci pe faţă.
PARPANGHEL 24 decembrie 2014, 13:30
PS. Bă, nu mîncaţi gras şi beţi rece, ca să nu vi se aplece!
PMT25 decembrie 2014, 23:01
Sarbatori fericite Nenea Bozile !
Sarbatori fericite tutulor, din toata lumea, care citesc acest bleog ! Incluziv baseilor pedelici !
Sus paharul !
O tanembaum, iolarioooo !
Ioi !
================================================
2015:
joi, 24 decembrie 2015 admin
Locul Naşterii Pruncului Iisus Hristos. Un loc... controversat. Iisus Hristos S-a nascut intr-o "iesle" in Pestera din Betleem sau... intr-un "staul"? In pestera cea sfanta din Betleem... este un Craciun continuu!
Niciun comentariu
==================================================================
2016:
Vezi urmatorul comentariu
Ajun 2016:
RăspundețiȘtergereCraciun Fericit, Bozile !
Sarbatori fericite tutulor, buni si rai !
La Multi Ani !
Craciun fericit! La Multi Ani, prieteni!
RăspundețiȘtergereLa multi ani, multi ani cu sanatate!
Si un pic mai bine, in casele voastre!
Craciun Fericit !
RăspundețiȘtergereHristos s-a născut!
RăspundețiȘtergereSărbători fericite !
La mulți ani !
La Multi Ani Stefan !
RăspundețiȘtergereLa Multi Ani Stefania !
27 decembrie - Ziua Centrului de Operaţii Psihologice
RăspundețiȘtergere========================
La molti ani celor din arma specialitatii Psaiho-Coco la Balcon !
Mare paranghelie in deal la Cotrocesti, cu lautari !
RăspundețiȘtergereOare cine canta, cu noaptea-n cap, "La Chilia-n port", de rasuna prin toata Gradina Botanica ?
Sa hie oare Elena, care-si serbeaza zioa de nastere ?
Cum care Elena, bre ! Aia de se baga la tavaleala cu noi, pe ici sea, acu cativa ani, de zborau mucii in toate derectiile !
Cine vra s-o felicite o gaseste la K5-T13, intrarea pe la Leu !
LA MOLTI ANI ILEANO !
MPT29 decembrie 2013, 12:04
RăspundețiȘtergereUai, LA MULTI ANI si lu Elena Cobuz !
Pi buni, ca-i ziua ei de nastere !
Anonim29 decembrie 2013, 13:38
La Mulţi Ani, dragă Ilenuţă Cobuz!
Admin, Romania Megalitica29 decembrie 2013, 14:09
LA MULTI ANI, Elena Cobuz !
Multa sanatate, bucurii si impliniri, alaturi de cei dragi!
ELENA3 ianuarie 2014, 13:27
Multumesc mult pentru urari. Va doresc multa sanatate si ... tot binele din lume!
Cu mare drag,
Elena
30 DECEMBRIE- Traiasca Republica Populara Romana !
RăspundețiȘtergereJos labele, jigodiilor, de pe republica, de pe popor !
La 30 Decembrie regele tradator a abdicat ! Tradatorul a fugit ca un las, dupa ce si-a vandut tara rusilor !
TRAIASCA REPUBLICA !
=============================================
Zdrobite cătușe în urmă rămân
În frunte-i mereu muncitorul,
Prin lupte și jertfe o treaptă urcăm,
Stăpân pe destin e poporul
Trăiască, trăiască Republica noastră,
În marș de năvalnic șuvoi;
Muncitori și țărani, cărturari și ostași
Zidim România Republicii noi.
În lături cu putredul vechi stăvilar
E ceasul de sfântă’ncordare
Unirea și pacea și munca-i stegar’
Republicii noi populare.
Spre țelul victoriei mari ne îndreptăm
E ceas de izbânzi viitoare
Credință îm muncă și luptă jurăm
Republicii noi populare.
Habemus papam !
RăspundețiȘtergerePMT 31 decembrie 2012, 16:10
RăspundețiȘtergereAho, ahoooo !
Ia-n mai stati asea un pic
C-am ceva sa va mai zic,
La cativa de pe aciulea
Care mi-ati cam botit muya !
Eu as vrea ca sa va ur,
Cu talanga. De la cur !
Far’ d-eroi si far de sfinti,
Simplu, ca pe Mehedinti !
Eote bai ! Hai, hai !
================
Cascavale ! Nu fii rau,
Am gresit si-mi pare rau !
Dac-am derapat prea tare,
Eote: eu imi cer iertare !
Nea Marine, tute-n dinti,
Hai'napoi pe Mehedinti !
Hai, hai ! Muye bai !
=======================
Buey, ghiortzani cu clontzu’ mare
Ce va luati de Curdeleu ,
Eu v-o dau la-mbucatoare ,
C-asta este frate-meu !
La multi ani, buey Al Capone
Si sa fii aici mereu !
Lasa dreaq “Saniutza”
Si gara Bartolomeu !
Hai, hai ! Muye bai !
===========================
CEZARILA infanteru’,
Sa traiasca la multi ani !
Iara pe contributzeala,
El sa ia cu sacul bani !
La multi ani si pensie multa
Maimutoi de Timisoara,
Uite, stie toata tara,
Cat o ai niata de “lunga” !
Ia mai dati o muye, buey, sa se-auda peste vai !
Hai !
============================
Chiar de-as vrea acum sa tac
Zau, nu pot si tot m-apuca,
Pe LUPUS de Intercrac,
Ca sa-l musc o tzar de buca !
Buey domn king de PLANO zece,
La multi ani si lasa ura !
N-are cine te intrece,
Deci, sa-ti bagi in cur cenzura !
Hai si ho si hai, flacai !
==============================
Mos Alecu, vivat frate ,
Ca esti mare analist !
La multi ani, cu sanatate,
Eo te rog sa nu fii trist !
Sa traiesti, buey bosorogea
Pan’ ramai fara de dinti,
Nu uita, ca num-aciulea
Esti liber . Pe Mehedinti !
======================
Eote ce ma doare osu’,
Da nu plec, mai stau un pic !
LA MULTI ANI- PALINCAROSU’
Si sa ne traiesti BOS-BIG !
========================
SNIPER ONE, SNIPER ONE,
LA MULTI ANI si viata lunga!
Bani sa ai dragutza, tone
Sanatatea sa-ti ajunga !
==========================
Buey Lindik-Mik,
LA MULTI ANI !
De la un mitik ,
Si-o traista de bani !
===========================
Iar pe cine am uitat,
Jur sa “ma razbun”,
Cand v-om face un stufat
La Drobeta-n Turn !
=====================
Nea Vasile, nu uita:
Ce-ai facut aici niata,
Pe niciunde n-ai sa vezi !
Oricat vrai tu sa “forezi” !
Muya-i liberalizata
Fara taxe si-alte biruri !
Si-au aflat cum este-n lume,
Sa dai “biuze”, fara chinuri !
=======================================
Buey ELENA, LA MULTI ANI !
Nu te lua dupa golani !
Botosaniu-i cel mai tare,
Chiar de n-are parcare !
Antipa si cu Enescu ,
Plus Iorga si Eminescu !
Bancila si Luchian,
Ciocu’ mic si LA MULTI ANI !
==========================================
LA MULTI ANI tutulor, buni si rai !
Un Burculion cu sanatate !