"Nu regret, nu mă jelesc, nu strig" ! Să-ți dau insignele 'napoi și ordinele și gradele, să vi le dau pe toate!

 

Să-ți dau insignele 'napoi și ordinele și gradele, să vi le dau pe toate!

---------------------------

Nu am cerut nimic de la statul român, dar statul când mi-a cerut am fost la datorie. Pentru cei care amestecă lucrurile, am să le spun că am ieșit la pensie pe legea contributivității, în 2011, iar ieșirea mea timpurie la pensie, la 50 de ani, a fost cauzată de reorganizarea MAI, atunci când ministrul Igaș a dus la îndeplinire așa zisa reorganizare prin care trebuiau să plece din sistem 10.000 lucrători. Ca șef de inspectorat județean al poliției de frontieră am preferat să plec decât să-mi pun semnătura pe dispozițiile care lăsau fără locuri de muncă 83 de polițiști de frontieră gălățeni. Aveam deja 25 de ani lucrați ca ofițer iar ca să aplic niște ordine aberante nu puteam, în plus așa zisa noua reorganizare care îi determina pe unii să stea cu căciula în mână pe la șefii de la eșaloane, ca să obțină vreo funcție, nu mi se potrivea și mie, așa că am trecut în rezervă. Pensia calculată pe principiul contributivității, pe care o vedeți pe fluturașul de mai jos, am primt-o 6 ani, cu indexări privind rata inflației în fiecare an, dar odată cu intrarea în vigoare a Legii 223/2015, pensia mi-a fost recalculată, dar nu putea fi numită specială, pentru că de fapt e pensie de serviciu, însă după unii tot nesimțită e. Nu a trecut mult de la recalculare că s-a dispus de fosta guvernare înghețarea din 2017 până în 2021, iar mai nou ce era înghețat nu doar că rămâne înghețat, dar se spune că se taie și fireasca, absolut normala indexare cu rata inflației de către noua guvernare. Mai nou circulă un alt proiect de lege al pensiilor militare, așa că alte zbateri și alt zbucium. De ce se întâmplă toate acestea? Ei bine, pentru că se poate, pentru că guvernele care se perindă la conducerea țării fac și desfac legi după bunul plac. Suntem în UE și NATO dar la noi se poate modifica legea prin ordonanță de urgență, iar asta chiar între Crăciun și Anul Nou.

Legislativul nu este capabil să facă un act normativ care să reglementeze o dată pentru totdeauna legea pensiilor militare (o lege pe care Alexandru Ioan Cuza a elaborat-o prima dată), iar executivul nu aplică ceea ce era dat prin lege, pe motiv că nu-i ies calculele la buget. Suntem recunoscuți drept plagiatori, dar nu reușim să plagiem o lege făcută de alții: germani, francezi sau americani, și s-o aplicăm proporțional cu posibilitățile noastre. Dacă un colonel pensionar din altă țară, una bogată, are 6000 euro, de ce la noi nu e fixată pentru același grad, aceeași vechime și aceeași funcție, să zicem una de 6000 lei? De ce aceeași lege a pensionării magistraților nu e copiată după una din altă țară, de s-a ajuns ca judecătorii de la noi să analizeze, pentru ei înșiși, actele emise de legislativ referitoare la impozitarea propriilor pensii? Paradoxal, pensionarii militari de la noi se află în coada clasamentului european, în timp ce magistrații sunt în fruntea aceluiași clasament din punctul de vedere al veniturilor. Știu că unii vor spune că eu nu am dreptul să mă plâng, că aș avea o pensie mai mare, dar trebuie menționat că eu în timp am contribuit cu sume mai mari la sistemul de pensii, corespunzător funcțiilor îndeplinite. Nu cei 3,8 % care nu s-ar mai acorda mă deranjează, ci brambureala asta care se manifestă de zeci de ani, umilința la care sunt supuși pensionarii, de parcă ar cerși ceva. Vreau să reamintesc unor atotștiutori faptul că eu nu mi-am pierdut vremea în unitate și nici nu am obținut gradele mergând la munci agricole, pentru că pe timpul pregătirii României pentru aderarea la Uniunea Europeană, Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Galați a fost cel mai "călcat" de comisiile europene care veneau la evaluare. Doar eu și câțiva colaboratori știm ce însemna să îndeplinești ceea ce era în programul comisiilor, dar mai ales în afara programului. Nu am avut niciodată bani de protocol, dar a trebuit să particip la zeci de protocoale pe care le organizam pentru tot felul de europeni membri ai comisiilor de evaluare. Primeam recomandări să mergem cu austriecii, francezii, belgienii, germanii, olandezii, etc. la restaurante bune, să fim atenți cu ei, să fim ospitalieri, așa că după ce aceștia o făceau pe zbirii prin punctele de trecere frontieră și își manifestau nemulțumirea, deodată le revenea zâmbetul după o masă tradițională, plătită din banii șefului de inspectorat și a adjuncților acestuia. Unii vor spune că aveam un salariu mai mare, așa că aveam de unde da, dar să asiști la toate ifosele lor, chiar nu era ușor. Am amintit asta pentru că indivizi ajunși la conducerea ministerelor habar nu au cât de greu a fost cu aderarea la Uniunea Europeană, dar care acum profită din plin de avantaje, în timp ce greul cade tot pe cei mulți, militarii și polițiștii fiind pionii de sacrificiu. Faptul că am amintit de muncile agricole la care erau trimiși militarii în altă epocă, trebuie înțeles ca expresie a faptului că pe vremea aceea ordinul comandantului era lege pentru subordonați, dar aceiași militari au construit și Transfăgărășanul și Canalul Dunăre Marea Neagră, dar și Casa Poporului, așa că nu trebuie judecați că ar avea pensii nesimțite. Paradoxal, tocmai cei care au fost la datorie "zi lumină și noaptea la bec" au pensiile cele mai mici, dar asta nu vrea nimeni să observe și dintr-un calcul meschin se amestecă magistrații militari, care au pensii de lux, cu militarii care au pensii mici, tocmai pentru a denatura lucrurile.

În sfârșit, am să mă opresc aici cu opiniile, sugestiile și amintirile mele, dar cum titlul postării face referire la insigne, ordine și grade, fără a lua numaidecât o decizie la nervi, probabil că am să trimit toate cele menționate la Ministerul Afacerilor Interne și respectiv la Președintele României, ca un gest de revoltă față de bătaia asta de joc la adresa pensionarilor militari. Acționez în nume personal, nu am niciun interes să discreditez pe un demnitar anume, nici măcar vreo formațiune politică, nu doresc nici măcar un plus de popularitate, gestul meu trebuie interpretat ca venind din partea unui ofițer care nu a stat plecat în fața nimănui, fie că aceștia au fost șefi profesionali sau politicieni. Menționez că însemnele "În Serviciul Patriei" mi-au fost acordate de MAI pentru rezultate foarte bune obținute în activitate, iar Ordinul "Bărbăție și Credință" mi-a fost acordat de Președintele României pentru modul cum a acționat inspectoratul pe care l-am condus la inundațiile din anii 2005 - 2006, atunci când ambarcațiunile Poliției de Frontieră salvau oameni în Cosmești vale, navigând în apele revărsate ale Siretului pe ulițele din sat. Cu referire la insigne și atestatele "În serviciul Patriei", cei avizați cunosc că toate aceste însemne, medalii și ordine primite în activitate nu mai valorează nimic în concepția celor care gestionează resursele financiare, așa că dacă nu mai reprezintă nimic pentru ei, pot renunța la ele și să le trimit celor care mi le-au acordat. Și pentru că, prin ordin al ministrului am dreptul la portul ținutei de serviciu, chiar la ținută gratuită, pe care s-o îmbrac la evenimente, am să renunț și la acest drept, după cum, încă de pe acum, țin să precizez că la trecerea mea la cele veșnice nu doresc funeralii militare. Prea s-a înmulțit numărul civililor care sunt înmormântați cu "onoruri militare", așa că nici nu mai contează dacă un fost ofițer e condus pe ultimul drum fără un astfel de cortegiu militar. Ar merita să le arunc însemnele, medaliile și ordinele în ușa Ministerului Afacerilor Interne și în poarta Palatului Cotroceni, dar vreau să fiu elegant, așa că am răbdare până la 10 ianuarie, iar dacă voi constata că se continuă bătaia de joc, le voi trimite prin curier, să facă ce vor cu ele. Sper să nu politizeze nimeni gestul meu, pentru că nu am fost, nu sunt și nu voi fi vreodată membru la vreo formațiune politică. Nici asociațiile pe care le conduc ("Frontiera Gălățeană" și "Costești - comuna mea dragă"), dar și cele la care sunt membru (ACMRR-SRI și "Galați, orașul meu") nu trebuie implicate, gestul e unul care mă privește, așa că scopul și obiectul de activitate al respectivelor organizații apolitice, non-guvernamentale și non-profit nu au de suferit ca urmare a demersului meu. Voi continua să promovez personalitățile care au realizat lucruri pentru țară în trecut dacă prezentul este atât de nesigur iar viitorul incert. 

"Nu regret, nu mă jelesc, nu strig", ca să citez din Esenin, dar am să închei parafrazând-l pe marele poet rus la situația mea.

Nu regret, nu mă jelesc, nu strig

Toate trec ca floarea spulberată.

Resemnat în al meu iernii frig,

N-am să vă mai deranjez vreodată

N-am să mai zvâcnesc ca pân-acum

La a voastră neghiobie

Așa că am să-mi văd de al meu drum,

Lăsându-vă să zaceți în prostie

Și în dorinți am devenit zgârcit

Nu mă încântă să păstrez medalii sau chiar grade

Pentru că simt că am fost folosit

De niște caractere retrograde

Totul e vremelnic pentru veci,

Chiar și însemnele militare

Binecuvântat să fie deci

Că trăiesc şi că mai am onoare.

Sursa: https://m.facebook.com/.../permalink/1101485386964490/