Dupa ce si-au pierdut busola, romanii cauta la altii explicatii, solutii. Prima lectie, primul exemplu. Revoluţia Islandeză

Revoluţia Islandeză.

Presa europeană şi cea românească au tăcut mâlc!

Am primit pe mail un rezumat al unui articol apărut în Spania, despre veritabila revoluţie din Islanda. La știri bineințeles că nu a ”transpirat” nimic, căci nu se dorește ca modelul islandez să se propage.

Islanda

Islanda este o țară din Europa de Nord, care cuprinde insula Islanda și insulițele sale periferice pe partea nordică a Oceanului Atlantic între restul Europei și Groenlanda. Este cea mai mică țară nordică după populație și cea penultimă după suprafață — are aproximativ 313.000 de locuitori și 103.000 km² de suprafață. Capitala Islandei și cel mai mare oraș al său este Reykjavík.

În Islanda, tara in care guvernul a fost demis in totalitate , marile bănci au fost naţionalizate, s-a decis să nu se plătească datoria creata în Marea Britanie şi Olanda, din cauza politicii lor financiare rău intentionate şi s-a creat un grup popular pentru a rescrie constituţia. Şi toate acestea paşnic!

O revoluţie împotriva puterii care ne-a adus la criza actuală. De ce aceste fapte nu au devenit cunoscute de doi ani?

Ce se întâmplă dacă alţi cetăţeni UE vor lua exemplul lor?

 Iata pe scurt istoria evenimentelor:

Islandia - Accion, represion y Solidaridad - Noviembre 2008
 - 2008. Se nationalizeaza cea mai mare banca din tara . Se prăbuşeşte moneda, bursa isi suspenda activitatea. Ţara este în stare de faliment.

Revolucion Censurada en Islandia 2009

- 2009. Protestele populare din fata parlamentului fac sa fie convocate alegeri anticipate si provoaca demisia primului-ministru şi a membrilor guvernului in bloc.
- Continuă situaţia economica nefavorabila. Printr-o lege se propune rambursarea datoriei catre GB şi Olanda avand de plată suma de 3.500 de milioane de euro, o sumă pe care toate familiile islandeze ar fi urmat sa o plateasca lunar, pentru următorii 15 ani.

- 2010. Oamenii ajung să iasa în stradă şi cer ca aceasta lege sa fie supusa referendumului. În ianuarie 2010, preşedintele refuză să o ratifice şi anunţa că se va consulta poporul. La referendumul organizat în luna martie 93% din voturi au fost impotriva acestei legi.
- Pentru toate acestea, guvernul incepe o anchetă pentru a rezolva responsabilităţile legale ale crizei. Începe arestarea mai multor bancheri seniori şi directori. Interpolul emite un ordin şi toti bancherii implicati pleaca din ţară .
- În acest context de criză, se alege o adunare (un grup de lucru) pentru a elabora o nouă constituţie care să includă lecţiile învăţate în urma crizei şi pentru a o înlocui pe cea curenta, o copie a constituţiei daneze.
- Pentru a face acest lucru, se merge direct la poporul suveran. Se aleg 25 cetăţeni fără afiliere politică, din 522 care si-au depus candidaturile, care era necesar sa fie majori şi sa aiba sprijinul a 30 de persoane. Adunarea constituţională isi începe activitatea în februarie 2011 si prezinta un proiect de constituţie bazată pe recomandările poporului facute in urma a numeroase reuniuni din întreaga ţară .

Noua constitutie trebuie să fie aprobata de către actualul Parlament şi de cel care se va forma după alegerile legislative.

Aceasta este o scurtă istorie a Revoluţiei Islanda:
- demisia guvernului în bloc;
- naţionalizarea băncilor;
- un referendum pentru a permite oamenilor să decidă cu privire la deciziile economice;
- închisoare pentru cei responsabili pentru criza şi rescrierea constituţiei de către cetăţeni.
S-a menţionat acest lucru în mass-media europeană? S-a comentat cu privire la acest lucru in talkshow-urile politice? S-au văzut imaginile de la evenimente la televizor? Bineînţeles că nu ...

Islandezii au fost în măsură să dea o lecţie intregii Europe , să se impotriveasca intregului sistem şi sa ofere o lecţie de democraţie intregii lumi. Dacă are cine să înveţe lecţia.
Sursa: rapcea.ro

Prima Lectie, Primul exemplu!

Cititi si dati mai departe!

Poate ii trimiteti pe e-mail si d-lui Boc.

Am vazut ca este receptiv, bucuros ca 85% il aproba, lauda!

P.S.: Doamne, vino Doamne, sa vezi ce-a mai ramas din noi!

Urmeaza Lectia nr.2.

Admin

______________________

Cine doreste mai multe, recomand:

Revolución en Islandia

La revolución silenciada

2008–2011 Icelandic financial crisis

2009 Icelandic financial crisis protests

New age of rebellion and riot stalks Europe

Lege nr. 53/2011. Legea 53/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Legea 53/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Lege nr. 53/2011

 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 290 din 26 aprilie 2011

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. I
Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 6, dupa alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 2, cu urmatorul cuprins:
"Cadrele militare prevazute la art. 2 alin. 2 paragraful C lit. c) si alin. 2^1 paragraful B lit. c) au rangul de demnitari ai statului roman in exercitarea functiilor prevazute cu grad de general/similar, fara a beneficia de drepturi suplimentare conferite de aceasta calitate."

2. La articolul 8, dupa alineatul 1 se introduc doua noi alineate, alineatele 2 si 3, cu urmatorul cuprins:
"Cadrele militare in activitate au obligatia sa participe la misiuni in afara teritoriului statului roman, in functie de cerintele Ministerului Apararii Nationale, pentru indeplinirea obligatiilor asumate de Romania prin conventii si tratate internationale.

Poate face exceptie, la cerere, de la prevederile alin. 2 cadrul militar care intampina greutati familiale deosebite si se incadreaza in una dintre urmatoarele situatii:

a) formeaza o familie monoparentala;
b) este intretinator unic de familie, al copilului/fratelui/ parintelui;
c) unul sau ambii parinti sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de varsta, si nu mai are alti frati sau surori majori, apti de munca, ori mai are frati sau surori, dar acestia nu pot contribui la intretinerea parintilor deoarece sunt elevi sau studenti la institutiile militare de invatamant ori sunt invalizi de gradul I sau II ori acestia executa o pedeapsa privativa de libertate;
d) sotul este grav bolnav, incadrat in gradul I sau II de invaliditate;
e) ambii soti sau frati ar urma sa participe la misiune in aceeasi perioada si nu isi exprima acordul in acest sens;
f) in caz de calamitati naturale."

3. La articolul 9, dupa litera d) se introduce o noua litera, litera e), cu urmatorul cuprins:
"e) suportarea de catre Ministerul Apararii Nationale a sumelor necesare pentru asigurarea asistentei juridice a cadrelor militare pentru fapte savarsite de catre acestea in exercitarea, potrivit legii, a atributiilor de serviciu, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale."

4. Dupa articolul 14 se introduce un nou articol, articolul 14^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 14^1
In timp de pace, cadrele militare in activitate au dreptul la concedii fara plata, pe o durata de cel mult 4 ani, in urmatoarele situatii:

a) solicita sa isi urmeze sotia sau sotul trimis in strainatate de catre Ministerul Afacerilor Externe, de alte ministere, autoritati administrative autonome, organe ori alte institutii de specialitate ale administratiei publice centrale, pentru indeplinirea unei misiuni permanente in strainatate la misiunile diplomatice, la oficiile consulare sau la alte reprezentante nationale, structuri si comandamente din cadrul organizatiilor internationale din care Romania face parte, pentru o perioada mai mare de 6 luni;

b) au fost selectate pentru a ocupa posturi de expert cu statut de angajat temporar in structurile din cadrul organizatiilor internationale din care Romania face parte, in baza aprobarii ministrului apararii nationale.

Pentru alte cazuri, temeinic motivate, cadrele militare in activitate au dreptul la concedii fara plata, pe durata determinata, de cel mult un an.

Concediile fara plata prevazute la alin. 1 si 2 se aproba de catre ministrul apararii nationale sau de catre comandantii stabiliti de acesta.

Ministrul apararii nationale poate prelungi durata concediilor fara plata prevazute la alin. 1 si 2 cu cel mult un an.

In perioada concediului fara plata, acordat potrivit prevederilor alin. 1 sau 2, cadrele militare sunt suspendate din functie si nu beneficiaza de niciun drept din partea Ministerului Apararii Nationale, cu exceptia celui privind folosirea locuintei de serviciu, in cazul cand se dispune de aceasta.

Perioada concediului fara plata nu constituie vechime in serviciu pentru stabilirea pensiei, vechime in activitate pentru acordarea Semnului onorific In Serviciul Patriei si/sau pentru acordarea gradatiei urmatoare in conditiile legii.

In situatia prevazuta la alin. 1 lit. a) si alin. 2, la stabilirea stagiului in gradul pe care il au cadrele militare se ia in calcul o perioada egala cu 3 patrimi din durata concediului fara plata.

In situatia prevazuta la alin. 1 lit. b), la stabilirea stagiului in gradul pe care il au cadrele militare se ia in calcul intreaga durata a concediului fara plata.

La incetarea concediului fara plata, institutia are obligatia de a numi cadrul militar pe o functie vacanta sau sa il puna la dispozitie in vederea incadrarii."

5. La articolul 15, alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
"Cadrele militare in activitate, femei si barbati, au dreptul la concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 7 ani, in conditiile prevazute de dispozitiile legale in vigoare."

6. La articolul 19, alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 19
La declararea starii de razboi sau a mobilizarii, precum si in situatii deosebite stabilite de ministrul apararii nationale, concediile de odihna, fara plata, de studii, vacantele si permisiile se suspenda, cadrele militare in activitate fiind obligate sa se prezinte la unitatile militare de care apartin, in cel mai scurt timp posibil."

7. Articolul 27 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 27
La trecerea in rezerva sau direct in retragere, cadrelor militare care au cel putin 20 de ani de serviciu militar si s-au distins prin activitatea desfasurata, precum si celor care au adus patriei servicii deosebite, chiar daca nu au o vechime de 20 de ani de serviciu militar, li se poate acorda dreptul de a purta uniforma militara.

Criteriile de acordare si de retragere a acestui drept, precum si situatiile in care cadrele militare prevazute la alin. 1 pot purta uniforma militara se stabilesc prin regulamente militare."

8. Articolul 33 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 33
Pentru abateri de la disciplina militara, neindeplinirea indatoririlor, incalcarea normelor de conduita militara, a regulilor de convietuire sociala, ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor li se pot aplica urmatoarele sanctiuni disciplinare: avertisment; mustrare scrisa; retrogradare in functie; amanarea inaintarii in gradul urmator pe timp de 1�2 ani."

9. La articolul 41^1, alineatele 6 si 7 vor avea urmatorul cuprins:
"In situatia in care inainte de expirarea duratei stabilite cadrele militare reziliaza contractul potrivit art. 85 alin. 1 lit. h), acestea sunt obligate sa anunte Ministerul Apararii Nationale cu cel putin 30 de zile inainte, iar in cazul primului contract cadrele militare sunt obligate si sa restituie cheltuielile de intretinere si de instruire pe timpul scolarizarii, proportional cu perioada de contract ramasa neexecutata.

Aceeasi obligatie de restituire a cheltuielilor de intretinere si de instruire pe timpul scolarizarii revine cadrelor militare, daca sunt trecute in rezerva de catre Ministerul Apararii Nationale, potrivit art. 85 alin. 1 lit. i)�l), art. 87 si 88, inainte de expirarea primului contract."

10. La articolul 41^1, dupa alineatul 9 se introduc doua noi alineate, alineatele 10 si 11, cu urmatorul cuprins: "Prin exceptie de la prevederile alin. 1, personalul navigant de aviatie incheie cu Ministerul Apararii Nationale contracte cu durata de 12 ani de la numirea lor in prima functie.

Normele de restituire a cheltuielilor de intretinere si de instruire pe timpul scolarizarii prevazute la alin. 6 si 7 vor fi aprobate prin ordin al ministrului apararii nationale."

11. La articolul 42, litera a) va avea urmatorul cuprins:
"a) ofiteri in activitate sau in rezerva, precum si maistri militari si subofiteri in rezerva, care au depasit limita de varsta in grad pentru clasa a III-a in rezerva prevazuta la art. 86 alin. 4;".

12. La articolul 52, dupa alineatul 1 se introduc doua noi alineate, alineatele 2 si 3, cu urmatorul cuprins:
"In Ministerul Administratiei si Internelor, persoanelor prevazute la art. 36 alin. 1 lit. e), g) si h) li se acorda gradul de sublocotenent.

Prin exceptie de la prevederile alin. 2, gradele se pot acorda in functie de vechimea in specialitate corespunzatoare studiilor absolvite, raportat la atributiile din fisa postului."

13. La articolul 53, dupa alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 4, cu urmatorul cuprins:
"Pe parcursul intregii cariere militare, cadrele militare in activitate pot beneficia de cel mult doua inaintari in grad inainte de termen si/sau in mod exceptional, cu exceptia celor care executa misiuni speciale sau in afara teritoriului national."

14. La articolul 54, alineatul 2 se abroga.

15. Articolul 57 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 57
Profilurile corespunzatoare studiilor universitare de licenta din institutiile civile de invatamant superior care dau dreptul ofiterilor absolventi ai acestor institutii sa fie inaintati in gradele prevazute la art. 56 alin. 1 paragrafele B si C se stabilesc in raport cu specialitatile militare ale ofiterilor sau cu functiile pe care le indeplinesc, prin ordin al ministrului apararii nationale."

16. Articolul 75 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 75
Cadrele militare se numesc in functii prevazute in statele de organizare cu grade egale sau mai mari fata de cele pe care le au. Competentele de numire se stabilesc prin ordin al ministrului apararii nationale."

17. La articolul 75^1, alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 75^1
Selectionarea cadrelor militare din Ministerul Apararii Nationale pentru numirea in functii prevazute in statele de organizare cu grad superior celui pe care il au se face de catre comisiile de selectie constituite in acest scop, potrivit Ghidului carierei militare, iar in situatii care impun adoptarea de masuri urgente, cadrele militare pot fi numite in functii similare celor detinute sau superioare acestora prin ordin al ministrului apararii nationale."

18. Dupa articolul 77 se introduce un nou articol, articolul 77^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 77^1
Cadrele militare in activitate din Ministerul Apararii Nationale pot indeplini, temporar, prin imputernicire, atributiile unei alte functii vacante sau al carei titular lipseste o perioada mai mare de o luna, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale, pentru o perioada de pana la 6 luni, interval care poate fi prelungit cu aprobarea ministrului apararii nationale pana la cel mult un an.

Pe timpul exercitarii atributiilor functiilor in care au fost imputernicite, cadrele militare au obligatiile si drepturile corespunzatoare functiilor respective."

19. La articolul 78, dupa alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 3, cu urmatorul cuprins:
"Imputernicirea sau incetarea imputernicirii cadrelor militare in activitate din Ministerul Apararii Nationale se efectueaza conform competentelor stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale."

20. La articolul 85 alineatul 1, litera a) va avea urmatorul cuprins:
"a) la implinirea varstei standard de pensionare pentru limita de varsta;".

21. La articolul 85 alineatul 1, dupa litera l) se introduc doua noi litere, literele m) si n), cu urmatorul cuprins:
"m) in cazul neavizarii in vederea acordarii autorizatiei de acces la informatii clasificate sau certificatului de securitate, la retragere ori in cazul in care aceste documente nu sunt revalidate, din motive imputabile cadrului militar in conditiile legii;

n) dupa punerea la dispozitie, potrivit legii, ca urmare a limitarii nivelului de acces la informatii clasificate, atunci cand nu se identifica o functie corespunzatoare gradului detinut cu o prevedere a nivelului de acces la informatii clasificate inscrisa in fisa postului, la nivelul acordat dupa limitare."

22. La articolul 85, alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
"Trecerea in rezerva sau direct in retragere se face din oficiu, in conditiile prevazute la alin. 1 lit. a), b), d), e), f), l), m) si n), la propunerea consiliilor de judecata, in conditiile prevazute la alin. 1 lit. i) si j), iar in celelalte conditii, la propunerea comandantilor unitatilor din care fac parte, inaintata ierarhic."

23. La articolul 85, alineatul 5 va avea urmatorul cuprins:
"Ofiterii in activitate care au implinit limita de varsta in grad pentru clasa a III-a in rezerva, prevazuta la art. 86 alin. 4, precum si cadrele militare care au fost clasate medical �inapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidenta� se trec direct in retragere, prin aplicarea uneia dintre prevederile alin. 1, in raport cu motivele care determina schimbarea situatiei militare."

24. La articolul 85, dupa alineatul 5 se introduce un nou alineat, alineatul 6, cu urmatorul cuprins:
"Cadrele militare nu pot fi trecute in rezerva ca urmare a prezentarii demisiei pe timpul executarii misiunilor prevazute la art. 2 din Legea nr. 42/2004 privind participarea fortelor armate la misiuni in afara teritoriului statului roman, cu modificarile ulterioare, precum si pe timpul executarii altor misiuni in strainatate."

25. Articolul 86 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 86
Limitele de varsta in grad pana la care cadrele militare pot fi mentinute in activitate sunt varstele standard de pensionare pentru limita de varsta prevazute de legislatia asigurarilor sociale si pensiilor care reglementeaza sistemul public de pensii pentru institutiile din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale.

Generalii si amiralii sunt mentinuti in activitate dupa implinirea varstei standard de pensionare pana la varsta de 60 de ani sau sunt trecuti in rezerva, la cerere, in conditiile prevederilor legale in vigoare.

In raport cu nevoile de incadrare, cadrele militare, altele decat cele prevazute la alin. 2, pot fi mentinute in activitate dupa implinirea varstei standard de pensionare pana la varsta de 60 de ani, cu aprobarea anuala a conducatorului institutiei.

Limitele de varsta in grad pana la care cadrele militare in rezerva pot fi mentinute in evidenta sunt de 55 de ani pentru clasa I, 60 de ani pentru clasa a II-a si 63 de ani pentru clasa a III-a."

26. La articolul 87, dupa alineatul 1 se introduc doua noi alineate, alineatele 2 si 3, cu urmatorul cuprins:
"Cadrele militare in activitate condamnate prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva la pedeapsa inchisorii cu executarea acesteia se trec in rezerva sau direct in retragere din oficiu.

Cadrele militare in activitate din Ministerul Apararii Nationale condamnate pentru infractiuni savarsite cu intentie la pedeapsa amenzii penale sau cu inchisoare, cu suspendarea executarii ori gratiate inainte de inceperea executarii pedepsei, pot fi trecute in rezerva sau direct in retragere ori pot fi mentinute in activitate, pe baza propunerilor inaintate ierarhic comandantilor/sefilor care au stabilite competente in acest sens, prin ordin al ministrului apararii nationale."

27. Articolul 89 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 89
Hotararea privind mentinerea in activitate a cadrelor militare trimise in judecata pentru savarsirea de infractiuni se ia dupa solutionarea definitiva a cauzei. Cadrele militare in activitate din Ministerul Apararii Nationale se suspenda din functie pe perioada in care, fiind in stare de arest preventiv, sunt urmarite penal, trimise in judecata ori sunt judecate de catre instantele judecatoresti. Pe perioada suspendarii din functie, ofiterii, maistrii militari si subofiterii nu beneficiaza de niciun drept din partea Ministerului Apararii Nationale.

Prin exceptie de la prevederile alin. 2, cadrele militare, pe perioada suspendarii din functie, pot beneficia de dreptul prevazut la art. 9 lit. e) si de dreptul de folosinta a locuintei de serviciu.

Cadrele militare in activitate din Ministerul Administratiei si Internelor, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Protectie si Paza se pun la dispozitie cand sunt trimise in judecata sau sunt judecate de catre instantele judecatoresti in stare de libertate pentru fapte in legatura cu exercitarea atributiilor functiilor in care sunt incadrate.

In Ministerul Apararii Nationale, cadrele militare in activitate se pun la dispozitie cand sunt trimise in judecata sau sunt judecate de catre instantele judecatoresti in stare de libertate pentru fapte in legatura cu exercitarea atributiilor functiilor in care sunt incadrate, numai la propunerea consiliilor de judecata si a comandantilor de unitati.

Cadrele militare puse la dispozitie in conditiile prevazute la alin. 4 si 5 indeplinesc atributiile stabilite, in scris, de comandantii unitatilor din care fac parte si beneficiaza de drepturile banesti corespunzatoare gradului pe care il au, la minimum, precum si de celelalte drepturi stabilite cadrelor militare in activitate conform dispozitiilor legale.

In cazul in care s-a dispus achitarea, precum si in cazul scoaterii de sub urmarire penala, al incetarii urmaririi penale ori a procesului penal, cadrele militare care au fost suspendate din functie in conditiile alin. 2 si care s-au aflat la dispozitie in conditiile alin. 4 si 5 sunt repuse in drepturile avute la data suspendarii din functie sau la data punerii la dispozitie, dupa caz, inclusiv in functia detinuta anterior sau in una echivalenta, si vor primi toate drepturile ce li s-ar fi acordat in perioada cat s-au aflat suspendate, respectiv puse la dispozitie, potrivit normelor legale in vigoare la data reincadrarii in functie.

Cadrele militare condamnate prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva la o pedeapsa privativa de libertate cu executarea acesteia care anterior au fost suspendate din functii se trec in rezerva incepand cu data suspendarii.

Cadrelor militare care au comis fapte pentru care s-a inceput urmarirea penala sau pentru care au fost trimise in judecata li se pot aplica sanctiuni disciplinare numai dupa solutionarea cauzei de catre parchet ori de catre instanta de judecata. In acest timp procedura disciplinara se suspenda."

28. Articolele 92, 92^1, 93 si 93^1 se abroga.

29. La articolul 94, alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
"Pentru gradele de colonel, comandor si superioare acestora nu se stabilesc stagii in grad."

30. Articolul 95 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 95
La calculul stagiului minim in grad nu se ia in considerare timpul in care cadrele militare in activitate din Ministerul Apararii Nationale au absentat de la program datorita incapacitatii temporare de munca si concediilor prevazute la art. 15, daca absentele insumeaza 365 de zile pe parcursul a 2 ani calendaristici consecutivi."

31. La articolul 108^1, alineatul 2 se abroga.

32. La articolul 109, alineatul 3 va avea urmatorul cuprins:
"Dispozitiile art. 2 alin. 2^1 paragraful A, paragraful B lit. a) si b), art. 5 alin. 2, art. 41^1, art. 50 alin. 5, art. 51 alin. 2, art. 75^1, art. 85 alin. 1 lit. e^1) si art. 108^1 se aplica in exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apararii Nationale."

33. La articolul 109, dupa alineatul 4 se introduc noua noi alineate, alineatele 5�13, cu urmatorul cuprins:
"Dispozitiile art. 27 se aplica in exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul Roman de Informatii.

Dispozitiile art. 85 alin. 1 lit. n) se aplica in exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, Serviciul Roman de Informatii si Serviciul de Informatii Externe.

Dispozitiile art. 77^1 si art. 78 alin. 3 se aplica in exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul de Telecomunicatii Speciale.

Dispozitiile art. 85 alin. 6 se aplica in exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul Roman de Informatii si Serviciul de Telecomunicatii Speciale.

Dispozitiile art. 87 alin. 1 se aplica in exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Administratiei si Internelor si Serviciul de Protectie si Paza.

Dispozitiile art. 87 alin. 2 se aplica in exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apararii Nationale, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe si Serviciul de Telecomunicatii Speciale.

Dispozitiile art. 87 alin. 3 se aplica in exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apararii Nationale, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe si Serviciul de Telecomunicatii Speciale.

Dispozitiile art. 89 alin. 5 se aplica in exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apararii Nationale si Serviciul de Informatii Externe.

Dispozitiile art. 2 alin. 2, art. 55 alin. 1 si art. 56�59, 62, 80 si 81 nu se aplica ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor din Ministerul Apararii Nationale."

Art. II
Alineatul (2) al articolului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 349 din 29 iunie 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 652/2001, se abroga.

Art. III
Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica, dandu-se textelor o noua numerotare.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

Poate ... prezinta interes!

Admin

___________________

REMEMBER:

Click aici:

_________________________________

luni, 14 februarie 2011

NOUL STATUT AL CADRELOR MILITARE. Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii 80/1995. UPDATE, Pensii militare!

BIROUL DE PRESA. Ce este un Birou de presa? E bine sa reamintim. Si lor, si noua! Poate afla si cine trebuie!

BIROUL DE PRESA

1. Biroul de presa reprezinta elementul de legatura dintre organizatii, presa si publicul larg, fapt datorat activitatilor intreprinse de acesta, si anume: cautarea si selectarea informatiilor din interiorul organizatiei, pentru a putea crea si reactualiza documente de baza referitoare la aceasta; intocmirea zilnica a revistei presei; raspunsul la intrebarile jurnalistilor; alcatuirea, pe baza revistei presei, a dosarelor de documentare pe domeniile de interes ale organizatiei; crearea relatiilor personalizate cu reprezentantii mass media; organizarea manifestarilor pentru presa (conferinte de presa, vizite si voiaje de presa, mese rotunde, dezbateri si seminarii, simpozioane); realizarea unei baze de date exclusiv cu date referitoare la partenerii de presa. In cadrul unei structuri de relatii publice, biroul de presa reprezinta atat "releul" dintre organizatie si mass media, cat si "megafonul" organizatiei. De aceea, presa constituie unul dintre canalele de comunicare ce raspunde necesitatii vitale de informare a opiniei publice. Degeaba castigi un razboi, daca n-are cine sa anunte victoria.

2. Misiunea biroului de presa. Sarcina principala a biroului de presa dintr-o organizatie este sa stabileasca si sa mentina bune relatii de comunicare intre organizatia respectiva si mass media, de aceea se subordoneaza direct conducerii organizatiei. Astfel, membrii biroului de presa trebuie sa fie la curent cu tot ce se intampla in cadrul organizatiei, pentru a putea reactiona rapid si corect in cazul in care li se solicita anumite informatii. Pentru o mai buna coordonare a activitatilor in cadrul acestui departament, SE CERE ca seful biroului de presa:
sa stie tot ceea ce se intampla in organizatie, pentru a putea reactiona rapid si bine daca presa ii solicita informatii referitoare la anumite probleme ce privesc organizatia respectiva; sa poata urmari si prevedea evolutia evenimentelor majore, in special cele care ar putea degenera in criza; sa cunoasca deciziile conducerii si sa asigure transmiterea lor catre angajati in mod corespunzator; sa asigure fluxul informational; sa poata coopera, in caz de nevoie, cu personalul din toate departamentele organizatiei; sa evite dependenta celor care lucreaza in biroul de presa de serviciile de publicitate sau de marketing; sa detina o pozitie ierarhica importanta in organizatie, tocmai pentru a nu putea fi impiedicat in activitatea pe care o desfasoara de diferitele persoane din conducere de pe esaloanele intermediare.

3. Rolul biroului de presa. Rolul biroului de presa reiese din cele doua obiective majore: Sa informeze organizatia despre ceea ce se afirma in presa in legatura cu activitatile organizatiei respective sau cu alte aspecte care ar putea influenta sau interesa organizatia. Sa stabileasca si sa intretina o legatura buna cu presa, aceasta activitate urmarind: difuzarea imaginii organizatiei in randul publicului sau tinta; satisfacerea nevoilor de informare a presei si a publicului; crearea unui climat de intelegere si colaborare intre organizatia respectiva si mass media.

4. Cine lucreaza intr-un birou de presa? Specialistii in relatii publice ocupa locul privilegiat intr-un birou de presa, deoarece detin tehnici de comunicare pe care ziaristii nu le cunosc decat in urma unor cursuri de specialitate. In Romania, lucreaza si fosti jurnalisti, avantajul constituindu-l cunoasterea comportamentului si a cerintelor ziaristilor. Cei care deja lucreaza intr-un birou de presa considera ca specialistii dintr-un astfel de departament trebuie sa fie absolventi ai unei facultati de comunicare - relatii publice sau jurnalism -, sa posede abilitatile unor buni comunicatori, sa cunoasca foarte bine mediul jurnalistic, conditiile de lucru din presa, cerintele si asteptarile ziaristilor. Stiati ca? In Romania si in intreaga lume exista tendinta de a angaja in cadrul biroului de presa mai ales jurnalisti, motivul fiind experienta bogata in scrierea textelor si cunoasterea buna a lumii presei.

Trebuie retinut faptul ca experienta nu este suficienta, ci trebuie urmate anumite cursuri de specialitate, pentru a intelege diferenta dintre relatiile publice si jurnalism, dar si pentru a asimila tehnicile viitoarei activitati din cadrul biroului de presa. NU UITATI ca, pentru a fi un model al reprezentantului biroului de presa si, implicit, un bun comunicator, trebuie: sa fiti rapid in gandire si in luarea deciziilor; sa fiti sociabil, pentru a stabili usor contactele umane; sa fiti un bun organizator; sa aveti spirit de echipa -; munca de unul singur nu da niciodata rezultatele muncii in echipa; sa aveti rabdare cu cei din jur, simtul umorului, memorie buna; sa aveti imaginatie, pentru a putea rezolva situatiile imprevizibile; sa aveti capacitate de analiza si sinteza; sa fiti onest, obiectiv si corect; sa aveti abilitati de comunicare orala si scrisa; sa aveti capacitatea de a lucra in conditii de stres; sa folositi un limbaj simplu si clar in transmiterea mesajelor (Fiti concis!); sa aveti o cultura generala solida -; cunoasterea a minimum doua limbi straine este obligatorie; sa fiti disponibil la orice ora;

Responsabilitatile membrilor biroului de presa sunt multe, iar complexitatea acestora ingreuneaza situatia persoanelor care nu au experienta si studii de specialitate in asumarea rapida si corecta a sarcinilor si activitatilor. Asadar, aceste responsabilitati ale membrilor biroului de presa deriva din obiectivele generale pe care si le propune un birou de presa: SARCINA. ACTIVITATE:

Informarea corecta a publicului despre activitatile intreprinse si a oamenilor din organizatie; cercetarea vietii organizatiei, culegerea, verificarea si selectarea permanenta a informatiilor de interes pentru publicul tinta si mass media, evaluarea corecta a nevoii de informare a publicului. Cresterea prestigiului, conceperea si organizarea, propunerea de obiective specifice conducerii si programe de activitati cu presa. Informarea corecta, zilnic: trebuie facuta imaginea organizatiei in exterior, iar revista presei, pentru informarea corecta a conducerii organizatiei. Satisfacerea cererilor formarea si jurnalistilor reactualizarea permanenta a bazei de date referitoare la viata si activitatile organizatiei.  Alegerea, redactarea si cunoasterea, trimiterea informatiilor catre mass media; cunoasterea exigentelor si asteptarilor fiecarui jurnalist cu care colaboreaza.
Atingerea obiectivelor de realizare a comunicarii si stabilirea relatiilor de colaborare; intocmirea documentelor de informare (dosare, comunicate, buletine) si organizarea manifestarilor destinate presei (conferinte de presa, vizite, seminarii, voiaje). Asigurarea bunei informari asupra comunicarii; efectuarea unei activitati de consiliere a liderilor organizatiei in legatura cu strategiile de comunicare cu presa in anumite situatii.

Atentie! Nu protestati daca nu va sunt publicate comunicatele! Nu asaltati presa cu comunicate! Nu cereti ca intrebarile unui interviu sa va fie date cu mult timp inainte! Nu cereti jurnalistilor sa va dea articolul pentru a-l citi si nu faceti modificari inainte de publicare! Nu invitati doar jurnalistii care va sunt simpatici! Nu reproduceti sistematic istoria organizatiei la inceputul fiecarei conferinte de presa! Nu va convingeti sefii ca presa este fie incompetenta, fie ostila! Nu adoptati un limbaj tehnic! Nu fiti in afara stirilor din ziare, de la televiziune sau radio! Nu folositi dreptul la replica drept un mijloc de a critica presa!

5. Activitatile unui birou de presa. Avand in vedere multitudinea responsabilitatilor ce cad pe umerii membrilor biroului de presa, acestia trebuie sa indeplineasca un set de activitati complexe. In mod obisnuit, aceste activitati sunt:
a) cautarea si selectarea informatiilor din interiorul organizatiei, pentru a putea crea si reactualiza documente de baza referitoare la aceasta: - trebuie sa se realizeze o banca de date a institutiei, care sa cuprinda date despre produsele sau serviciile oferite, fotografii si biografii ale membrilor din conducerea organizatiei; aceasta trebuie actualizata permanent, pentru a se putea lucra pe baza acesteia. - cea mai eficienta metoda de a obtine informatii este sa explicati tuturor persoanelor care ar putea detine informatii care este scopul biroului de presa, metodele sale de lucru, rezultatele care ar putea fi obtinute difuzand in mod regulat informatia catre presa; informatiile pot fi culese si din exteriorul organizatiei.

b) revista presei - Consta in urmarirea zilnica a presei scrise si audio-vizuale si culegerea informatiilor pe care le ofera; sunt urmarite informatii referitoare la organizatie, la actiunile si evenimentele in care aceasta este implicata si despre mediul de interes al acesteia. - Trebuie facuta permanent, astfel se poate urmari imaginea organizatiei reflectata in presa si se poate reactiona in timp util: informatiile produse in mod constant stimuleaza conducerea in luarea unor decizii privind organizatia. - Trebuie sa ajunga in fiecare dimineata pe biroul directorului, ministrului, inainte de inceperea programului, pentru ca acesta sa-si poata orienta deciziile. In cadrul biroului de presa al APAPS (Autoritatea pentru Privatizare si Administratia Participatiilor Statului), doua sunt activitatile importante: revista presei si sinteza presei.

 ** Revista presei, intitulata sugestiv "La prima ora", consta in activitatea de: 1. analiza a monitorizarilor primite de la Mediafax; 2. selectare a stirilor referitoare la APAPS (societati comerciale in proprietatea sau privatizate de APAPS, fosta si actuala conducere, informatii de la Guvern privind APAPS); 3. aranjare a stirilor in ordinea prioritatilor (stiri despre ministrul APAPS, societati comerciale, rubrica FPS, stiri diverse); 4. multiplicare si distributie a revistei presei.

** A doua activitate importanta o constituie sinteza presei: 1. analiza de imagine asupra informatiilor din presa; 2. sintetizarea informatiilor; 3. rezultatul: imaginea presei despre ......

In functie de marimea si obiectivele organizatiei, de obiectivele asumate sau resursele de care dispune, revista presei ia diverse forme:
TIPUL, MODALITATEA DE REALIZARE :
1. revista presei realizata prin fotocopiere - cea mai des intalnita forma, deoarece este usor de realizat si ofera o informatie completa: se fotocopiaza articolele importante.
2. revista presei realizata prin sinteza datelor - consta in analiza, selectia si redactarea rezumatelor articolelor; selectarea informatiilor trebuie sa fie obiectiva, deoarece conducerea este interesata de pozitia presei, nu de a celui care redacteaza revista presei.
3. revista mixta a presei - fotocopierea celor mai importante articole, la care sunt adaugate scurte comentarii referitoare la celelalte materiale aparute in presa;
4. revista presei realizata prin montaj - lipirea mai multor taieturi din diversele articole si reproducerea prin fotocopiere sau tiparire offset (cand e vorba de mai multe exemplare).

5. In activitatea zilnica a biroului de presa, mai intra: c) raspunsul la intrebarile ziaristilor - membrii biroului de presa trebuie sa aiba la dispozitie informatiile pe care ziaristii le solicita pentru a realiza o comunicare eficienta; - biroul de presa trebuie sa se afle permanent in legatura cu conducerea organizatiei, deoarece unele informatii nu pot fi facute publice; - in cadrul acestei activitati intra si invitatiile telefonice ale ziaristilor la evenimentele organizate de institutia respectiva. d) alcatuirea, pe baza revistei presei, a dosarelor de documentare pe domeniile de interes ale organizatiei - acestea servesc atat pentru informarea suplimentara a membrilor din conducerea organizatiei, cat si pentru redactarea ulterioara a unor materiale destinate presei. e) realizarea de contacte individuale cu jurnalistii - in promovarea imaginii organizatiei, biroul de presa trebuie sa mentina mereu interesul presei fata de organizatia respectiva; - membrii biroului de presa trebuie sa creeze relatii cu reprezentantii presei: partenerul lor este un anumit jurnalist, nu organul de presa; - o relatie buna cu ziaristii presupune capacitatea de a oferi informatii complete, adevarate, in timp scurt si intr-o forma adecvata atat stilului jurnalistic, cat si trasaturilor specifice fiecarui canal de comunicare. f) organizarea manifestarilor pentru presa - materiale destinate presei: comunicate de presa, dosare de presa sau buletine informative; - manifestari pentru presa: conferinte de presa, vizite, voiaje, dezbateri, seminarii, simpozioane, mese rotunde; - informatiile transmise presei: trebuie sa fie prezentate adecvat; trebuie sa fie legate de context; trebuie sa fie redactate in stil jurnalistic si adaptate tipului de presa caruia ii este destinat; g) realizarea unei baze de date exclusiv cu date despre partenerii de presa, care sa cuprinda: - titlul publicatiei sau numele institutiei de presa; - tipul (dupa frecventa de aparitie si zona de acoperire); - numere de telefon si fax; - e-mail, pagina web; - tirajul, distributia; - orientarea; - resursele materiale (sponsorizari, finantari); - termenul de inchidere al editiei; - ora pana la care se pot trimite materiale pentru publicare; - numele persoanelor din conducere si coordonatele acestora; - reporterul acreditat pe organizatia respectiva.

 6. Cum organizam un birou de presa? Daca o organizatie se decide sa isi infiinteze un birou de presa, trebuie sa tina cont de locul unde va fi amplasat biroul de presa (unde?), dotarea (cu ce?), numarul de membri si functiile acestora (cu cine?). Unde? -; un birou de presa trebuie sa se afle in incinta organizatiei, sa fie situat in apropierea sediului conducerii si sa aiba acces la birourile liderilor. Biroul de presa este cel mai important loc din cadrul organizatiei, unde jurnalistii au acces permanent. De aceea, cu cat va arata mai bine, cu atat imaginea organizatiei va fi mai buna. Cu ce? -; pentru a putea lucra in conditii bune, un birou de presa trebuie sa aiba la dispozitie un echipament constand in: calculator cu imprimanta; telefon cu fax, dotat cu numar direct, telefon pentru comunicarea interna; copiator; televizor, aparat video, aparat foto, camera video. Cu cine? -; numarul de membri variaza in functie de marimea organizatiei; sarcinile trebuie repartizate in functie de specializarea fiecarui membru, desi intotdeauna se munceste in echipa. Cel mai mic birou de presa, poate fi format dintr-un specialist in comunicarea cu presa si o secretara; celelalte activitati sunt preluate de specialistul in relatii publice.

Stiati ca? ... Structura de Informare si Relatii Publice in Armata Slovaca s - a infiintat la 1 ianuarie 1993, in urma separarii de Republica Ceha. Astfel, in Armata Slovaciei a aparut o noua structura: Sectia de Afaceri si Relatii Publice, cu un efectiv de 50 oameni. In cadrul acestei sectii, exista un birou (un fel de agentie de presa a armatei) condus de un civil, iar activitatile sunt specifice unei agentii de presa: - revista presei -; apare zilnic si este distribuita M.Ap.N. si altor 40 de abonati. - buletinul informativ saptamanal pentru militarii slovaci de peste hotare. Exista si Redactia cu scop determinat, care editeaza brosuri si materiale didactice pentru soldati.

Daca tot ne citesc, macar sa ia aminte!

Pacat ca la noi, in Romania,

exista un DISPRET suveran al Birourilor de Presa, al Purtatorilor de cuvant fata de informatiile, intrebarile aparute in mass-media!

Acesti functionari publici, trebuie sa stie ca si fata de noi, publicul, au OBLIGATII.

Asta ne spune multe! Nivel de cultura, civilizatie, pregatire profesionala!

Admin

26 aprilie 1986.Accident nuclear la Cernobîl.11 martie 2011.Catastrofă nucleară si in Japonia,Fukushima-Daiichi. "Chernobyl, Fukushima, never again!"

26 aprilie 1986

Accidentul nuclear de la Cernobîl

Accidentul nuclear de la Cernobîl a fost un accident major în Centrala Atomoelectrică Cernobîl, pe data de 26 aprilie 1986 la 01:23 noaptea, care s-a compus dintr-o explozie a centralei, urmată de contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare. Centrala electrică se afla la 51°23′23″N, 30°5′58″E, în apropiere de orașul părăsit Pripiat, Ucraina. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitații radioactive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei și părțile estice ale Americii de Nord. Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane. Circa 60% din precipitațiile radioactive cad în Belarus, conform datelor post-sovietice oficiale.

Accidentul a pus în discuție grija pentru siguranța industriei sovietice de energie nucleară, încetinind extinderea ei pentru mulți ani și impunând guvernului sovietic să devină mai puțin secretos. Acum statele independente – Rusia, Ucraina și Belarus au fost supuse decontaminării continue și substanțiale. E dificil de estimat un număr precis al victimelor produse de evenimentele de la Cernobîl, deoarece secretizarea din timpul sovietic a îngreunat numărarea victimelor. Listele erau incomplete și ulterior autoritățile sovietice au interzis doctorilor citarea „radiație” din certificatele de deces.

Medvedev, despre catastrofele de la Fukushima și Cernobîl: Trebuie să se spună adevărul

"Principala învățătură pe care trebuie să o conștientizăm după catastrofele de la Cernobîl și Fukushima este că autoritățile trebuie să spună adevărul", a declarat, luni, președintele rus Dmitri Medvedev, citat de Daily News.

"Lumea este atât de fragilă și noi suntem atât de interdependenți, încât orice tentativă de a ascunde adevărul se termină cu tragedii", a afirmat șeful statului rus. Dmitri Medvedev a anunțat că se va deplasa marți la Cernobîl pentru a fi prezent la ceremoniile care marchează împlinirea a 25 de ani de la explozia reactorului 4 de ka centrala ucraineană.

11 martie 2011

Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi

Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi a avut loc la data de 11 martie 2011 la centrala electrică atomică Fukushima din Japonia, care constă din 4 reactoare nuclere, ca urmare a cutremurului din nord-estul țării de la ora 14:46, urmat de un tsunami de mari proporții. Centrala nucleară Fukushima I a fost nevoită să recurgă la acumulatoarele electrice de rezervă, dar acestea au o capacitate limitată.

La 14 martie compania Tepco (Tokyo Electric Power Company), care administrează centrala, a făcut cunoscut că nici sistemul de răcire al reactorului 2 nu mai funcționează. Fără o răcire normală la un reactor se poate ajunge la supraîncălzirea miezului cu material fisionabil radioactiv al reactorului până la o temperatură de 2.000 °C, crescând riscul topirii lui și al unor explozii.

 La 15 martie autoritățile din Tokio au anunțat că la reactorul (blocul) 2 Fukushima a avut loc o explozie care a avariat învelișul acestuia, provocându-se astfel o creștere a radioactivității în zona înconjurătoare. Administrația centralei vorbește despre "valori dramatice ale radioactivității".

Drept urmare populația locală din perimetrul de 30 de km în jurul centralei (care nu era încă evacuată) a fost avizată să rămână în locuințe, pentru a nu se expune direct (este vorba de aparatul respirator) radioactivității crescute. După explozia de la reactorul 2 s-a anunțat un incendiu la reactorul 4 (care la cutremur era în revizie).

De la acesta provine acum creștere puternică a radioactivității direct în atmosferă. Se speculează că reactorul respectiv ar avea două găuri de dimensiuni metrice în înveliș (carcasă).

______________________

Proteste anti-nucleare în Germania și Franța

Mii de oameni în Franța și Germania au participat, luni, la proteste împotriva centralelor atomo-electrice, relatează BBC.

Mitingurile au fost organizate pe câteva poduri care leagă Franța de Germania peste râul Rin dar și la reactoarele nucleare din Germania. Protestele au avut loc în ajunul aniversării catastrofei de la Cernobîl, Ukraina și pe fondul eforturilor Japoniei de manageriere a dezastrului cauzat la centrala Fukushima, avariată de tsunami și cutremur.

Unul dintre numeroasele proteste a avut loc pe Podul Europei unde mnifestanții au afișat pancarte pe care se puteau citi sloganuri împotriva energiei nucleare și au scandat: “Cernobîl, Fukushima, niciodată din nou!”

 "Chernobyl, Fukushima, never again!"

Woman lights candles to honor the memory of the victims of the Chernobyl disaster in Kiev, Ukraine, early Tuesday, April 26, 2011.

Manifestanții au cerut și închiderea uneia dintre cele mai vechi centrale atomice din Franța, cea de la Fessenheim. Proteste au mai avut loc la centralele nucleare din Biblis, Grohnde și Grafenrheinfeld, din Germania. “După Fukushima este evident că pericolul energiei nucleare este real”, a declarat Ernhard Renz, unul dintre organizatorii mitingului de la Biblis.

„Nu putem permite ca nevoile afacerilor unora să distrugă lumea noastră – cum s-a întâmplat acum 25 de ani”, a mai adăugat acesta. În ultimele săptămâni zeci de mii de oameni au participat la demonstrații pe aceaastă temă, mai ales în Germania unde mișcarea anti-nucleară este deosebit de puternică.

Despre PUTEREA NUCLEARA,

din toate punctele de vedere, s-a discutat mereu.

De retinut mesajul Presedintelui Dmitri Medvedev.

Sa nu uitam :

Potential Health Effects of Nuclear Radiation

An explosion at Japanese nuclear plant as a result of massive earthquake and tsunami hit Japan few days ago sparked fears of a nuclear accident as occurred at Chernobyl in 1986. The health effects of nuclear radiation vary, some can be emerged immediately while some may took a long time.

The worst nuclear plant accident in history occurred in Chernobyl, Ukraine on April 1986. The disaster causing irreparable damage to the environment and human’s health. Many nearby residents were diagnosed cancer after the incident, and radiation caused infertility in many women in Eastern Europe.

Naturally, the human body has mechanisms to protect against cell damage from radiation and chemical carcinogens. However, exposure to certain levels of ionizing radiation can not be tolerated by the body mechanisms.

According to Dr Manny Alvarez, a health editor of Foxnews, the severity of radiation sickness depends on three factors: total radiation exposure, how close you were to the accident and how long you were exposed to the radiation.

The symptoms can arise at any time after exposure. It can be immediate or occur over days, weeks, or months.
Early radiation exposure symptoms may include: fever, diarrhea, nausea, vomiting, and headache.
Signs that may appear in the following days after exposure include:
•Dizziness
•Disorientation
•Fatigue or weakness
•Hair loss or baldness
•Poor wound healing
•Low blood pressure
•Bloody vomit and stools
Radioactive fallout can pose long-term health effects depending on the amount of exposure. An exposure to high levels of radiation can cause more serious conditions such as cancer and premature aging, nervous system disorders, and genetic mutation.

”The most important thing to remember is that if someone experiences any of these issues, he or she should not stay on that area. They should seek emergency treatment immediately and destroy their contaminated clothing,” said Dr Manny.

To prevent or reduce exposure to the radiation, wear a gas mask, hat and coat with a hood if you have it. If raining or snowing, wear boots and gloves. Moist towel or cotton handkerchief is useful in avoiding radiation exposure by covering your mouth and nose with them.

Admin

Dan Puric. Hristos a Inviat! De la Craciun la Pasti, nimic nou, Maestre! Este la fel de rau!

Dan Puric.

Un FENOMEN perceput de noi, cei multi. 

Un semidoct, impostor si fals,  

zice Andrei Pleşu

Hristos a Inviat!

Dan Puric, un om frumos, talentat, o enciclopedie, un Moș Ion Roată contemporan, plin de modestie, a urcat pe scenă și s-a scuzat că s-a făcut cunoscut evenimentul ca și conferință. A purtat prin urmare un dialog cu publicul, prezent într-un număr mare, atât ca mărime cât, mai ales, ca valoare și absolut fascinat de Domnul Puric.

Dacă ar fi fost vreun sceptic în sală, sunt sigură că a plecat convins. Cu o gestică deja cunoscută și admirată, domnul Puric a vorbit despre martiri, despre poporul român, truda și drama acestui ”popor chinuit”, despre demnitatea de a fi, depre valorile românești pierdute în centrele de reeducare comuniste și despre perioada comunistă, fatidică pentru sufletele românilor. A vorbit despre valori imense, martiri: Mihai Eminescu, ”creator al limbii române”, Mitropolitul Anania Bartolomeu, părintele Tănase de la Valea Prutului, care crește singur 320 de copii și ”nu îi aruncă peste granițe”.

17 decembrie 2009

Dan Puric: „Zidul Berlinului s-a prăbuşit peste noi”

Cunoscutul actor descoperă, după 20 de ani de la Revoluţie, o imensă prăpastie între clasa politică, intelectualitate şi popor, situaţie căreia i se adaugă distrugerea deliberată, prin desacralizare şi demitizare, a valorilor tradiţionale

Deopotrivă admirat şi contestat, Dan Puric este o voce din ce în ce mai ascultată în spaţiul public românesc. Discursul său cu accente creştine şi naţionale are, indiscutabil, o puternică notă de autenticitate. Dan Puric umple sălile de teatru, dar şi pe acelea unde conferenţiază despre iubirea creştină, de pildă. Până acum a publicat două cărţi - „Cine suntem" şi „Omul frumos" -, ambele vânzându-se ca pâinea caldă.

Totuşi, asta nu-i conferă automat „certificatul de calitate" al intelectualităţii noastre, care îl suspectează deseori de falsă erudiţie atunci când îşi argumentează teoriile. Dincolo de toate, succesul de public al lui Dan Puric exprimă o stare de spirit prezentă în rândurile celor mulţi.

Românii par să caute ceva anume atunci când îşi cumpără bilete pentru a-l asculta pe invitatul nostru din această săptămână. Iată de ce am găsit potrivit ca, înainte de Crăciun, să-i dăm cuvântul lui Dan Puric pentru a ne spune unde crede că ne găsim, din punct de vedere spiritual şi psihologic, la 20 de ani de la Revoluţie.

CARTE DE VIZITĂ

• Dan Puric s-a născut la 12 februarie 1959.
• A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale" din Bucureşti, clasa prof. Dem Rădulescu.
• Este actor al Teatrului Naţional „I. L. Caragiale" din Bucureşti.
• Spectacolele sale de pantomimă au fost transmise de televiziunile BBC Belfast Royal College, 3SAT Frankfurt, RTL.
• Este apreciat pe plan internaţional pentru spectacolele „Toujours l'amour", „Made in Romania", „Costumele" şi „Don Quijote".

Adevărul: Aţi votat ?
Dan Puric: Nu.

De ce? Cum rămâne cu aceia care au murit pentru asta, acum 20 de ani?
Ei n-au murit pentru vot. Ei au murit pentru schimbare. Sunt două lucruri total diferite.

Schimbarea implică şi dreptul la vot...
Sunt două chestiuni pe principiul uşilor glisante. Dreptul de a vota nu este totuna cu şansa de a schimba. Ţarcul comunist e bine făcut. Numai că românul - acum nu pot eu să-l acuz, să fac pe deşteptul naţional -, săracul, tot speră că mecanismul ar fi autentic. Nu! Mecanismul e în buclă. Ce să alegi, cum să alegi?! Eu am zis că e lupta interspecifică. Ştiţi ce înseamnă „lupta interspecifică"?
Atunci când moare opozantul, cum a fost Coposu, rămâne aceeaşi specie. Şi se sfâşie între ei. Adică pe Lucreţiu Pătrăşcanu nu l-a împuşcat Maniu, a murit la Sighet. Pe Ceauşescu nu l-a împuşcat Gheorghe Brătianu. Se distrug între ei. Asta e ceea ce vedeţi voi! Intraţi în mecanismul ăsta crezând că este autentic. Politicienii, săracii, suferă de impotenţă. Nici ei nu-şi mai dau seama că mecanismul nu e legitim.

Atunci care-i soluţia, în opinia dumneavoastră?
România paralelă! O Românie apolitică, o Românie în care, de acum încolo, nu mai este vinovată clasa politică. Ea şi-a făcut simfonia, gata! Noi suntem vinovaţi, noi sutem responsabili. Şi nu căutaţi o soluţie politică!

Deci nu e vorba de o soluţie politică...
Nu. Comunismul nu dispare prin electorat, prin studii asupra totalitarismului, prin conferinţe, ci prin atitudini. Alţi oameni! Eu nu-mi aleg preşedintele, îmi aleg poporul. Nu avem popor, însă asta e foarte clar. Eu merg prin ţară să văd insulele astea care au mai rămas, de conştiinţă, de certitudine. Voi nu observaţi?

Se vede că nu avem un popor din moment ce turismul electoral atinge asemenea proporţii...
Da. E „păstrăvărie". Ei au votat anul ăsta, săracii, sperând la nu-ştiu-ce. Ei tot speră. Şi nu fac altceva decât să-şi prelungească boala. În clipa în care creezi o societate cu o multitudine atitudinală, atunci e un popor. La noi nu se poate vorbi despre o societate civilă.

Dar în anii '90 a existat societate civilă?
Au încercat săracii. Apropo de societatea civilă de acum: păi şi pe mine m-au fugărit vreo nouă luni pe bloguri. M-au făcut legionar, extremist, mason.

De ce enervaţi atâta lume, domnule Puric?
Păi, răspunde-mi tu! Numai pe tine nu te enervez. (....)

Unde suntem acum, după 20 de ani?
Am fost la Frankfurt şi am stat de vorbă cu o jurnalistă. „Domnul Puric, sunt 20 de ani de când s-a prăbuşit Zidul Berlinului", a spus ea. Nu, i-am zis, sunt 20 de ani de când sărbătorim că s-a prăbuşit peste noi. Noi suntem sub ruine, suntem consecinţe.

E mai rău decât înainte de 1989?
Da, pentru că e sindromul ăsta, cum zice proverbul românesc: „Să te ferească Dumnezeu de pasărea care a ieşit din cuşcă şi a nimerit în laţ!". Nu mai e graţia pe care o vedeam noi. Am fost pionier, UTC-ist şi m-au făcut şi membru de partid. M-au rugat, nu m-au obligat. Dar era o subversiune. Era o tensiune. Ştiam. Acum nu mai e. Acum nu mai ştii.

De ce nu mai există acea trezvie?
Sunt două lucruri care au operat. Înainte era imaginea de tip schizofrenic, comunistă. Tu, buricul pământului. Nu credea nimeni în imaginea aia. Ziceam: „Bă, dacă pleacă ăsta, cu ăştia..." Aveai fragmentul ăla de sănătate mintală. Acum nu-l mai ai. Din cauza intelectualităţii noastre graţioase de după '89 s-au bombardat toate reperele.

Dacă putem vorbi, până în '89, de o imagine care a creat un comportament schizoid dublu, cealaltă, de după '89, a creat un cancer de tip leucemic. Ce ne-au distrus? Modelele culturale, tradiţiile, familia, biserica, credinţa. Prin ce? Prin desacralizare, prin demitizare. Ei trăiesc din CNP, din buletin. Deci n-au poveste. Oamenii aceştia sunt numărul „2456". Ia-i povestea omului şi l-ai distrus, l-ai făcut o cărămidă. Desacralizare, demitizare, băşcălizare, minimalizare, spirit dilematic, ca să nu spun mai mult - şi nu al certitudinii. Eu nu am dileme asupra mamei sau asupra bunicului. (...)

Intelectualii de atunci erau nişte oameni de conştiinţă, erau responsabili, cu un fond extraordinar. Cam toţi proveneau din gena lui Eminescu. Un italian grozav zicea despre Mircea Eliade, Emil Cioran şi Petre Ţuţea: „Luaţi separat sunteţi grozavi, împreună sunteţi o nenorocire!". Ei erau împreună pentru că se certau. Era şi o educaţie a firii. Dacă Eliade stătea la masă cu Sahia, care era de stânga, nu-i dădea cu cafeaua în cap. Discutau. Era un lucru de civilizaţie şi de omenie, de frumuseţe.

Cum zice Gheorghe Racoveanu: „Omenia este frumuseţea cea dintâi a acestui popor". Am avut dispute de idei, dar pe durate groaznic de scurte 1919 - 1947. Aia e România - groaznic de scurtă. Şi mai avem o Românie - de la 1877 până la 1918. În rest, stăm pe sub munţi. Iar astăzi e o perioadă de asfixiere. Chiar ţi-e jenă să iubeşti ţara asta? Nu trebuie să fii naţionalist-comunist pentru asta. (....)

Aţi identificat vreun intelectual public care să adere la ideile şi la setul de valori pe care le promovaţi?
Nu, sunt oameni pe care îi cunosc, dar nu sunt de prim-plan, în sensul public. Stau în subteran, pentru că le e frică. Şi cred că sunt şi amorţiţi, săracii. Şi-au pierdut reflexele. Nu mai e „trendy". N-ai văzut că dacă îţi iubeşti ţara eşti etichetat drept „naţionalist"?! Şi ce dacă eşti naţionalist? Ce, Putin nu-i naţionalist? Am văzut în Rusia cât de mult îl iubeşte poporul pe Putin. Pentru că ăla ţine cu ţara. (...)

Mai există România aceasta profundă? O mai găsiţi pe undeva?
Da, peste tot unde mă duc. La Baia Mare, la conferinţă, erau 300 de oameni înăuntru, în sală, şi 300 afară, la plasmă.

Şi atunci de ce oamenii primesc un kilogram de zahăr şi o sticlă de ulei în schimbul votului?
Aia e populaţia!

Dar sunt mulţi...
Ştii ce suntem noi în ecuaţia asta? Trebuie văzute realitatea şi adevărul. Realitatea este că după 50 de ani de comunism şi 20 de ani de ghetou din ăsta neocomunist, am ieşit ologi. Toţi suntem ologiţi. Asta e o realitate, e un lucru cuantificabil. Dacă iei două scrumbii într-o pungă portocalie, îţi dai seama ce hal de instincte pavloviene ai?! E tragic. Adică te uiţi, râzi, dar este tragic. Însă adevărul e că România nu se reduce la realitatea ei mizerabilă. Adevărul e că România profundă luptă tacit. (...)

Se discută foarte mult despre faptul că nu suntem închegaţi, că românii nu au stat suficient de vorbă între ei...
Just! Lucrul ăsta e sesizat de Mircea Vulcănescu în 1922, când spunea: „Ne-am unit politic, dar nu sufleteşte". După 1.000 de ani cât am stat dispărţiţi, au ieşit doi oameni politici care se luptau: Maniu şi Brătianu. Şi au prins clasa politică cu garda jos. Asta în afară de faptul că e ceva congenital - cum a zis Herodot, „păcat ca nu-s uniţi". Pe lângă dezbinarea asta, s-a băgat şi spaima ideologică comunistă. Acum mai suntem setaţi şi economic. (....)

A fost aprobat Tratatul de la Lisabona. Juridic vorbind, de acum există Uniunea Europeană.
Le urăm succese! Dar, au zis nişte ţigani o chestie genială: „Să te ferească Dumnezeu de eşece!". UE trebuie să-şi facă administraţie, dar administraţia asta nu se suprapune cu vocaţia omului. Omul nu poate să fie o abstracţie. E drept că e un agregat şi agregatul ăsta are şi calităţi, are şi mari defecte. Printre calităţile incontestabile este aceea că UE civilizează şi n-o să mai stăm cu berbecii ăştia autohtoni, cu feuda asta privatizată. Mai pune de-o şosea, mai pune de ceva..

Dar în acelaşi timp şi uniformizează şi nu ţine cont de individualitatea fiecărui popor. Ei ţin cont doar formal, pentru că zic acolo „unitate în diversitate". Dar ei nu ştiu că diversitatea este un fel de rezervaţie naturală. Cum au făcut americanii cu indienii.

De ce să-mi pui mie etichetă, să-mi spui: „De mâine sunteţi diverşi!"? Păi o ştiam şi eu! Diversitatea are o fiziologie. Nu poţi spune: „Sunteţi diverşi aici, iar dincolo sunteţi omogeni!" Mie tocmai mi-au arestat diversitatea, în faţa blocului: băbuţa care vindea usturoi. Poliţia comunitară a făcut-o. Ei acolo erau corecţi, pe restul îi lasă „la liber". Din detalii observ ce se întâmplă, din lucruri de genul ăsta. (...)

De ce credeţi că nu ne obosim să accesăm fondurile de la Uniunea Europeană?
Nu se pot fura. Şi din cauza asta, fiind monitorizaţi, nu se bagă nimeni.

Prin urmare, nu-i vorba de prostie din partea noastră, a românilor?
Nu, este viclenia clasei politice şi criminalitatea ei. Pe ei nu-i interesează ţara, pe ei îi interesează vila de la Snagov şi banii de acolo.

Dar politicienii nu sunt, în fond, oglinda noastră? Nu sunt emanaţia noastră?
Aici este o profundă eroare. Clasa politică nu este corp reprezentativ, este o tumoră. Politicienii se dau, se legitimează ca fiind preşedinţi, miniştri. Ei nu au legătură, ei sunt o tumoră ce trebuie extirpată.

Nu noi i-am votat?
Noi am votat pentru că suntem în ghetou. Tu stai la numărul 455, alături de numărul 456 şi vine plutonierul şi îţi zice: „Bă, drepţi! Staţi lângă pat!" Acum, sigur că e mai soft toată chestia asta. Din puşcărie ne-am transformat în junglă. Şi ne împuşcă la liber. Dar lanţul de care v-am zis la începutul discuţiei, ăla e. Şi e sinistru. Libertatea nu înseamnă libertinaj. Dar ne-au inoculat faptul că ei sunt legitimi. Noi i-am votat! Toată lumea e în stare de inconştienţă. Clasa politică ne-a dat sentimentul că suntem liberi, însă laţul era deja pus. Deci „ţarcul" este foarte bine făcut. (...........)
Integral, AICI.

29 decembrie 2010

VIDEO Dan Puric: „Dacă ne pierdem simţul umorului, ieşim din istorie”

„Adevărul":

S-a schimbat ceva în România de la ultimul nostru dialog, din decembrie 2009?

Dan Puric: Nu numai că nu s-a schimbat nimic, dar lucrurile s-au agravat. Oricum, în noul lagăr neocomunist, noi trăim un timp istoric relativizat. Adică trăim o simultaneitate unde trecutul nu mai are importanţă. Şi nici viitorul. Este un fel de „Trăieşte-ţi clipa şi aia este!" Memoria este exersată, cel mult, până la ziua de ieri sau până la ce-am făcut azi-dimineaţă. Am constat un lucru teribil. E o eroare - nu întotdeauna viitorul e legat de progres. De exemplu, eu când mă duc la cimitir la mama sau la tata şi văd că omul a murit în '45 zic „A fost fericit!" După '45 încolo a venit viitorul şi a fost o involuţie, o cădere în timp extraordinară. Se pare că s-a întâmplat un lucru atipic din 1989 încoace. Până atunci ne-au jefuit turcii, ocupaţiile străine, au fost Războaiele Mondiale, criza economică mondială, însă niciodată acest popor nu a fost jefuit de către cei din sânul lui. Clasa politică din 1990 încoace este, aşa cum a declarat-o domnul Florin Constantiniu,

 „cea mai criminală clasă politică" din istorie.

Foarte bună remarca.

Asta pare a fi percepţia generală...

Nu. Clasa politică e criminală, inconştientă şi deci ea a jefuit. Să gândim în termeni economici! Hai să nu trântim aşa anumite chestii - cu datoriile plătite, cu trei miliarde de dolari pe care puteam să le recuperăm de la URSS, Liban şi Irak, iar noi, în 17 ani, am ajuns la peste 30 de miliarde de euro datorii. Şi datoriile cresc pe zi ce trece. Dar nu trebuie să judecăm această clasă politică, aşa, cu ură. Sunt totuşi români, sunt ai noştri, sunt din ghetou. (...) Ăştia sunt oamenii.

De ce credeţi că românii sunt atât de trişti, de încrâncenaţi şi de agresivi unii cu alţii?

Noi nu numai că trăim o degenerare a întregului metabolism, dar trăim şi o dereglare. Sistemul nervos, din punct de vedere anatomic, din punct de vedere fiziologic, se îngrijeşte de reechilibrarea noastră întotdeauna. Când se întâmplă câte o traumă, sistemul nervos este cel responsabil să reorganizeze lucrurile. Toată lupta societăţilor totalitare sau a societăţilor de tip secularizat, care vin peste noi, este ca să atace sistemul nervos. Se cultivă neliniştea. Prin ştiri, prin actualităţi speciale care se ocupă de lucruri de medicină legală în public. Publicul are un sistem nervos. El este îngrijorat peste măsură. Biserica spune că poţi să ai griji, dar să nu fii îngrijorat. M-a întrebat un şofer de taxi care este diferenţa. I-am spus: „Dumneata conduci acum, te uiţi în oglinda retrovizoare, îl vezi pe securistul ăsta cu jeep-ul care încalcă regulile, o mai vezi pe asta, îl mai vezi pe ăstălalt. Deci, dumneata ai griji". „Păi, da, asta înţeleg!", îmi răspunde. „Păi, fără griji nu poţi. Dar ce înseamnă să fii îngrijorat? Spre exemplu, îţi pun o pătură pe toate geamurile maşinii. Atunci ai tăiat contactul cu Dumnezeu. Eşti mort, eşti orb. Tu vrei să le rezolvi singur, pe monitoare, dar n-ai cum", i-am explicat taximetristului. Când eşti îngrijorat ţi-ai tăiat raportul acesta teandric cu Dumnezeu. Griji avem cu toţii. Cumulul acesta de griji nemăsurate şi de nelinişte îl duce pe om într-o spaimă teribilă. Era un genetician american care a spus că „schimbările genomice la nivel de moleculă, în timp, duc la aşezarea unei stări receptive la anumiţi viruşi". Adică, îl iei pe om şi îl oboseşti până îl termini. Şi atunci el dobândeşte o receptivitate morbidă la orice. Acum, poporului român poţi să-i spui orice.

De asta sunt prolifice „ştirile" cum că în anul 2012 va fi cutremur.

..........................

„Ştirile" spun că va veni chiar sfârşitul lumii în 2012 ...

Integral AICI.

„Sub îndemnul „Trăieşte-ţi clipa!” stă si generaţia politică de la noi, care n-are trecut. Toată ceaţa asta de handicapaţi sare peste trecut, pe ei nu îi interesează ca s-a murit în puşcării pentru ţară, pentru neam, pentru familie. Ăstia sunt cretinoizii care cred în „Trăieşte-ţi clipa!”. (Dan Puric, Cine suntem, Bucureşti, 2008)

„Să nu ne lăsăm „castraţi” de trecutul şi istoria neamului, pentru că „omul castrat de trecutul său, al familiei, al identităţii sale naţionale, culturale, este omul care poate fi manipulat foarte repede”. Dan Puric

„Aş fi aşteptat să-l văd mai smerit pe Dan Puric”

Eu îl admir pe Dan Puric ca actor. E un artist de top. Din păcate, se întâmplă şi cu el ce se întâmplă cu mulţi alţii. Ca să fiu pedant, aş spune că avem de a face cu o problemă de logică a autorităţii. (...)

Domnul Dan Puric a ieşit din sfera unde este cu adevărat competent, înalt competent. A făcut un sindrom de guru.

Părerea mea sinceră este că el nu este pregătit pentru acest rol, din două motive. Unu: se simte indecent de bine în el, iar asta se vede din mica pompă profetică a discursului. Doi: n-are cultură suficientă, iar asta se vede din modul cum dă citate. (...)

Eu unul nu înţeleg de ce face asta domnul Puric. În termeni creştini, i-aş vorbi de „slavă deşartă”: vrea să pară altceva decât este.

Integral, AICI.

Dan Puric răspunde acuzaţiilor lui Andrei Pleşu la Vorbe Grele
Dan Puric a fost invitatul lui Victor Ciutacu ... la "Vorbe Grele", unde a răspuns acuzaţiilor scriitorului Andrei Pleşu, care a spus că a prins o nişă şi se subtituie rolului legitim al bisericii orodoxe. Actorul şi regizorul a răspuns că fostul ministru de Externe al României are dreptul la o părere, însă el ca are dreptul la credinţă. De altfel, Dan Puric a spus că nu este specialist în teologie şi că este un biet om, care îşi manifestă şi el dureros dragostea de ţară...

Am citit si recitit ...

M-am ratacit in Dan Puric ...

As fi vrut ca acest mare artist, sa nu fi fost adus in starea de a spune atat de multe adevaruri, atat de triste, atat de dureroase ... !

Hristos a Inviat!

Admin

________________________

marți, 26 aprilie 2011

Dumnezeu s-o odihneasca in pace!

Condoleante colegului si prietenului nostru,

Ică Şt. O. Victor

Admin