Vine Pastele. Săptămâna Patimilor. Saptamana Mare. Traditii si obiceiuri

Saptamana Patimilor/ Saptamana Mare este saptamana premergatoare Invierii Domnului. In aceasta saptamana Iisus Hristos a fost vandut de Iuda, a patimit dureri cumplite si a murit pentru iertarea pacatelor oamenilor.

In primele doua zile ale acestei saptamani, luni si marti, se citesc Evangheliile legate de invataturile Domnului. A treia zi, numita Miercurea Mare este menita sa ne aduca aminte de pocainta femeii desfranate si de transformarea lui Iuda din ucenicul Domnului in insusi vanzatorul. Tradarea lui Iuda a facut ca ziua de miercuri, alaturi de ziua de vineri, sa devina zi de post.

Joia Mare este reprezentata prin patru caracteristici: spalarea picioarelor apostolilor de catre Hristos, Cina Cea de Taina - la care s-a instituit Taina Impartasaniei, rugaciunea lui Iisus din gradina Ghetsimani si prinderea Domnului de catre cei ce voiau sa-l ucida.

In Joia Mare se vopsesc ouale, iar sambata se face cozonacul, pasca si drobul care vor fi duse la biserica in noaptea de inviere (sambata spre duminica). In aceasta zi, in biserica preotul citeste cele 12 Evanghelii.

Vinerea Mare este ziua in care Iisus a fost jertfit si de aceea in biserica nu se canta Sfanta Liturghie, iar oamenii tin post negru. Seara se canta Prohodul Domnului, iar la sfarsit preotul imparte oamenilor florile aduse de-a lungul acestei saptamani la biserica.

La sfirsitul slujbei se inconjoara biserica cu Sfintul Epitaf, pe sub care trec apoi toti credinciosii.

De la moarte pana la Inviere, trupul lui Iisus a fost tinut in mormant pentru a le arata oamenilor ca acesta a murit cu adevarat.

Sambata este ultima zi de post si in acelasi timp ultima zi a pregatirilor pentru ziua de Inviere a Domnului. Noaptea de sambata spre duminica se fac slujbe in cinstea Invierii Domnului.

Saptamana Patimilor pentru ca, in timpul acestei saptamani, se comemoreaza patimile, chinuintele, prinderea si judecarea lui Iisus Hristos si moartea Sa. Nu exista multe surse care sa indice ca aceasta saptamana a fost comemorata si in cadrul Bisericii timpurii, insa practica aceasta este una destul de veche.

Dovezile cele mai timpurii cu privire la comemorarea Saptamanii Patimilor si a evenimentelor biblice petrecute in aceata perioada dateaza din secolul IV, in aceasta perioada obiceiul fiind unul foarte popular. Pelerinii care au ajuns la Ierusalim prin secolul IV au lasat dovezi scrise referitoare la slujbele efectuate in saptamana de dupa Sambata lui Lazar, zi in care se sarbatoreste invierea lui Lazar de catre Iisus Hristos. Inca de duminica incepe ceea ce era numita atunci si chiar si in prezent Saptamana Mare, ziua de duminica marcand intrarea lui Iisus in Ierusalim. In intreaga saptamana ce urmeaza sunt comemorate patimile si rastignirea lui Hristos.

In Saptamana Patimilor, traditia romaneasca spune ca gospodarii fac curatenie generala in intreaga gospodarie, atat in casa, curte cat si in grajdul vitelor si chiar pe camp. Curtile sunt maturate, santurile sunt curatate, gunoiul este strans, iar gardurile sunt si ele reparate. Covoarele, asternuturile si hainele se aerisesc, iar geamurile, perdelele si mobilierul sunt curatate de praf. Copacii sunt dati cu var la radacina, iar casele sunt revaruite. Traditia spune ca barbatii pot munci pe camp pana in Joia Mare, dupa aceea ei ajutandu-si nevestele la treaba din gospodarie si de prin prejurul casei.

Sambata lui Lazar

Sambata lui Lazar este sarbatoarea care da startul Saptamanii Patimilor. In aceasta zi se sarbatoreste fagaduinta Invierii date de Iisus atunci cand il invie pe Lazar. Incepand cu aceasta zi, au loc slujbe bisericesti de comemorare in care se face pomenirea zilelor lui Iisus de dinainte de prinderea si rastignirea sa. Incepand cu Duminica Floriilor, la biserica au loc slujbe seara numite Denii, acestea urmand obiceiului vechi care spunea ca ziua incepe odata cu lasatul serii si se termina la apusul din ziua urmatoare.

Saptamana Patimilor incepe in seara de sambata in care la biserica are loc o vecernie ce marcheaza intrarea lui Iisus in Ierusalim care se sarbatoreste a doua zi dimineata. Intrarea mareata a lui Hristos in Ierusalim este facuta, dupa cum spun Cartile Sfinte, cu ramuri de palmier si bucurie, vestind intr-o oarecare masura Imparatia Cerurilor. In amintirea frunzelor de palmier, crestinii ortodocsi merg la biserica cu ramuri de salcie pe care le sfintesc.

In primele trei zile din Saptamana Patimilor sunt comemorate ultimele indrumari, sfaturi si porunci date de Hristos apostolilor sai. In Lunea si Martea Mare, deniile efectuate la lasarea serii in bisericile ortodoxe se axeaza pe tema mirelui existenta in pildele din Evanghelia dupa Matei. Lunea este pomenit si fericitul Iosif cel preafrumos si se aduce in discutie miracolul uscarii smochinului la auzul poruncii lui Iisus. Martea sunt amintite cele zece fecioare din Sfanta Evanghelie.

Sfanta miercuri din Saptamana Patimilor este o zi speciala in care este comemorata vinderea lui Iisus de catre Iuda pe 30 de arginti. Tot in aceasta zi se savarseste Taina Sfanta a Maslului ce aminteste de ungerea cu mir a lui Hristos in Betania. Crestinii tin in aceasta zi post si aceasta traditie a dus chiar la tinerea zilei de miercuri ca zi de post de-a lungul intregului an. La sfarsitul Deniei, preotul ii unge pe credinciosii veniti la slujba cu Mir.

Joia Mare porneste cu Vecernia care se uneste cu Liturghia Sfantului Vasile cel Mare. In aceasta zi se comemoreaza Cina cea de Taina si are loc rugaciunea amvonului si sfintirea celui de-al doilea Agnet folosit de-a lungul anului la impartasanie. In seara de joi este facuta Denia celor 12 Evanghelii care amintesc de ultimile sfaturi date de Iisus apostolilor, rugaciunea Sa si Noul Legamant precum si prevestirea Patimilor lui Hristos. In unele zone ale tarii este praznuita si spalarea picioarelor ucenicilor de catre Iisus.

Exista o sumedenie de superstitii si obiceiuri ce inconjoara aceasta zi. Se spune ca cei care dorm in Joia mare vor fi lenesi tot anul, tocmai de aceea, nimeni nu trebuie sa doarma in timpul zilei. Daca femeile dorm in aceasta zi, traditia spune ca va veni la ele Joimarita si le va incapacita pentru un intreg an. Nu in ultimul rand, obiceiurile romanesti spun ca mortii coboara la locuintele lor in aceasta zi si nu pleaca pana in sambata de dinainte de ziua Rusaliilor.

Printre obiceiurile infaptuite in aceasta zi din Saptamana Patimilor se numara focurile din curtea casei in care sunt aruncate gunoaiele stranse in urma curateniei generale. Se spune ca aceste focuri i-ar ajuta pe morti sa se incalzeasca. In unele parti, se imparte coliva si colaci la biserica pe cand in alte zone ale tarii sunt aduse lumanari la cimitir pentru ca mortii sa aiba parte de lumina ori sunt duse bauturi si mancaruri la biserica, acestea fiind sfintite si date de pomana in amintirea mortilor din familie.

Nunta urzicior este o traditie care spune ca, in Joia Mare, urzicile infloresc si deci are loc nunta urzicilor. Acestea nu mai sunt bune de mancat dupa aceasta data. Ouale de Paste sunt inrosite tot in Joia Mare pentru ca obiceiurile spun ca ouale fierte si colorate in aceasta zi nu se vor strica tot anul sau chiar niciodata.

In Vinerea mare sunt citite Ceasurile Imparatesti, iar la Vecernia de dupa amiaza se aminteste in mod simbolic coborarea lui Iisus de pe Cruce. Preotul este cel care realizeaza acest obicei, luand Epitaful (ce simbolizeaza trupul Domnului) si punandu-l pe o nasalie din mijlocul bisericii ce are rol de Mormant al Domnului. La Denia de seara care este numita Prohodul Domnului, preotul ia Sfantul Epitaf si inconjoara biserica cu acesta pentru ca mai apoi sa il aseze in Altar pe Sfanta Masa. Credinciosii il urmeaza pe preot in jurul bisericii cu lumanari in mana, act ce simbolizeaza coborarea lui Hristos in adancul Iadului.

In Sambata Mare din Saptamana Patimilor are loc Vecernia si Sfanta Liturghie a Sfantului Vasile cel Mare. In cadrul slujbei sunt cititi Psalmi si binecuvantari ce amintesc de invierea lui Adam si biruinta vietii asupra mortii.

Traditiile din Sambata Mare spun ca gospodinele trebuie sa pregateasca bucatele pentru Pasti in aceasta zi, terminand totodata si curatenia din intreaga gospodarie. Ele isi retuseaza hainele pe care le vor imbraca in zilele de Paste si in seara de Inviere si se pregatesc sufleteste pentru aceasta. Traditia veche spunea ca fiecare femeie trebuie sa poarte in noaptea de Inviere macar o camasa noua, cusuta in timpul noptii, pe cand barbatii trebuie sa aiba o palarie noua pe care sa o poarte.

 In Sambata Mare, cei care au miei si consuma bucate traditionale facute din carne de miel, vor sacrifica mielul si vor prepara friptura si borsul. De asemena, si drobul de miel este gatit in aceasta zi pentru a fi proaspat pe masa de Paste. Nu sunt multe feluri de mancare traditionala de Paste, asa cum se intampla la Craciun si, tocmai de aceea, oamenii spun ca Pastele este mai fudul pe cand Craciunul este cel satul.

Saptamana Patimilor prevesteste incheierea Postului Mare si venirea zilelor de Paste care aduc cu ele Invierea Domnului si sarbatoarea cea mai mare a crestinantatii. Crestinii ortodocsi merg in fiecare seara din aceasta saptamana la biserica si iau parte la Denii, comemorand astfel ultimele zile din viata lui Iisus Hristos si pregatindu-se de Invierea acestuia. Crestinii pastreaza cu sfintenie traditiile si obiceiurile fiecarei zile din saptamana si incearca sa se pregateasca asa cum stiu ei mai bine de zilele de sarbatoare ce vor veni. Ouale rosii, pasca si cozonacul, dar si bunatatile din carne de miel sau dulciurile ii asteapta atat pe cei mici cat si pe cei mari care, dupa o lunga perioada de post, rugaciune si curatire spirituala si fizica, se pot bucura cu adevarat de primavara.

http://dli.ro/saptamana-patimilor.html

Admin

======================

Pastele. Vine Pastele. Dar ... ce este Pastele? Easter. Easter is coming. ... But what is Easter?

http://mhblogonline.blogspot.com/2011/04/pastele-vine-pastele-dar-ce-este.html

===================================