Darius Vâlcov, fostul primar PDL al Slatinei, ajuns ministru PSD, reclamat de pomana dracului. INCREDIBIL. Document EXPLOZIV, inca din 05. 12. 2011 !!! Ce-au facut autoritatile? Aloo..., de ce abia acum... masuri?

Armaghedon administrativ pe culoarele Primăriei Slatina

---

Bălăşescu, atac sub centura penală a primarului Vâlcov

De câteva zile, Slatina este zguduită de un cutremur politico-administrativ de proporţii apocaliptice. Conform cotidianului online concretinolt.ro, viceprimarul Slatinei, Dan Bălăşescu, s-a apucat vârtos să-şi toarne superiorul pe linie administrativă şi politică, Darius Vâlcov, actele de corupţie dezvăluite şi legăturile mafiote create la nivelul municipiului ajungând, se pare, pe masa Preşedinţiei, a Guvernului şi a procurorilor din cadrul Parchetului General.

 

Cum ar fi imposibil de verificat în profunzime un astfel de denunţ de către orice redacţie din România, cele dezvăluite necesită o îndelungată anchetă atât la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române, cât şi pe filiera Serviciilor Secrete, presupusele prejudicii atingând cote fabuloase de ordinul a zeci de milioane de euro. Încrengătura implică, pe lângă primarul Vâlcov&Familia, şi alţi funcţionari ai statului din diverse instituţii, precum Hidroelectrica Olt sau Hidroserv Slatina. În cazul în care numai o mică parte din cele sesizate s-ar adeveri, am avea de-a face cu un caz de corupţie fără precedent în administraţia românească, fapt care ar aduce grave prejudicii de imagine nu numai Slatinei, ci şi României. (V. Zarea)


Domnule Prim-Ministru,
Revin asupra sesizării mele anterioare cu noi dezvăluiri care privesc atât Corpul de Control din subordinea d-voastră, cât şi instituţiile care se ocupă de siguranţa naţională (SRI şi SIE), precum şi Parchetul General, în legătură cu clanurile de tip mafiot şi grupările infracţionale din judeţul Olt, coordonate de primarul Slatinei, Darius Vâlcov.

Astfel, în ceea ce priveşte averea acestuia:

- Deţine un apartament în Bruxelles (Belgia), central, pe numele Vâlcov Roxana, sora acestuia.
- Deţine un apartament în Strassbourg (Franţa) pe numele Vâlcov Roxana, sora acestuia, şi o casă la 23 de kilometri de Strassbourg, pe acelaşi nume.
- Deţine un apartament central în staţiunea Crans Montana, lângă Chamonix, Elveţia, la 2 minute de mers pe jos de partia de schi.
Tot aici îşi ţine şi mai mult de 10 milioane euro cash, zidiţi în peretele despărţitor din gipscarton care separă bucătăria de living, pe numele aceleiaşi Vâlcov Roxana, sora acestuia.
- Deţine un apartament central în Monte Carlo (Monaco), vecin cu Niro, patronul depozitelor NIRO din Bucureşti. Prietenul lui Cosmin Guşă (naşul familiei Vâlcov). Niro este unul din cărăuşii de bani cash către Elveţia. Tot în Monte Carlo deţine un iaht de 2 mil. euro pe numele lui Ramba Ovidiu şi D.J. Andy din Bucureşti. Ramba Ovidiu este patronul firmei Plus Confort SRI. Bucureşti, care este de fapt firma lui Vâlcov. (...) Ambii sunt cărăuşii de bani cash ai lui Vâlcov către Elveţia. Despre firmele PLUS CONFORT, RUPIAH SRL Slatina şi ACETI Slatina, Vâlcov a transmis mesajul că acestea sunt în slujba SRI. şi SIE şi sunt protejate de aceste instituţii.

Discuţia a avut loc la barul Blue Window din Slatina, în data de 29.11.2011, ora 21:30.

- Deţine o vilă de lux (4,3 mil. euro) cumpărătă recent la Como, Italia, pe malul lacului, la frontiera cu Elveţia, pe numele Vâlcov Roxana, sora acestuia.
- Deţine două apartamente de lux în Bucureşti (unul în Piaţa Alba lulia şi celălalt în Moşilor) pe numele vărului său, Langa Bogdan, plus alte patru proprietăţi în Bucureşti pe numele aceluiaşi Langa Bogdan.
- Deţine o vilă cumpărată în 2010 în Poiana Braşov pe numele lui Langa Bogdan, şi el cărăuş de bani cash către EIveţia.
- Deţine restaurantul Dolce Vita, din Slatina, prin interpusul Ilinca Octavian.
- Deţine locaţiile a patru foste puncte termice pe numele interpusului Ilinca Octavian.
- Deţine 8 hectare teren intravilan la intrarea în Slatina, pe partea stângă (reper: Dir. Silvică), prin SC Salubris. Această societate va intra în curând în proprietatea lui Vâlcov, aşa cum s-a întâmplat şi cu ACETI. Noul director este Lucian Susala, fostul şofer al lui Vâlcov, artizan al rambursărilor ilegale de TVA atunci când a fost director la CONSLOC şi, la rândul său, cărăuş de bani cash către Elveţia. (...)

Sursa banilor o constituie lucrările supraevaluate din Slatina, executate cu firmele Cafmin SRL Slatina, Plus Confort SRL Bucureşti, Rupiah SRL Slatina. Acestea, după încasarea banilor de la primărie, pe lângă faptul că îşi fac intrări fictive de marfă în gestiune, fac plăţi către zeci de firme dizolvate, dar care au conturi active în bănci. De aici, sub menţiunea “aport personal” şi “salarii”, banii sunt scoşi din bănci şi merg către Bogdan Langa. Acesta este vecin cu Vâlcov şi întâlnirile cu “cotizanţii” au loc în apartamentul său. Vâlcov nu participă la aceste întâlniri, mesagerul între cele două apartamente fiind Langa Bogdan.

In tara "lucrului bine facut", multe, prea multe merg de-a-n boulea! POSDRU, calul de bataie in programele operationale - Cauzele slabei absorbtii a fondurilor europene. Ce sa intelegem? Prostie? Incompetenta? Rele intentii? Sa ne spuna... cine si ce crede! Masuri, sa ia Guvernul!

Reprezentanții Coaliției ONG pentru Fonduri Structurale au trimis o scrisoare deschisa ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, în care își declară îngrijorarea asupra modului în care este gestionat Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).

Membrii Coaliției consideră că Ministerul Fondurilor Europene și instituțiile din subordine nu comunică eficient cu beneficiarii de proiecte, impun reglementări care nu corespund legislației în vigoare și cer aplicarea lor retroactiv și, nu de puține ori, schimbă regulile în timpul implementării proiectelor.

Cele mai recente exemple sunt proiectele de economie socială demarate anul trecut și anul acesta care se confruntă cu probleme grave în implementare iar beneficiarii riscă falimentul.

„Discursul public al Primului Ministru, domnul Victor Ponta, și al Ministrului Muncii, doamna Rovana Plumb, abordează de foarte multe ori proiectele de economie socială ca fiind soluția pentru creșterea gradului de ocupare a forței de muncă. Vă semnalăm, domnule ministru, că acest discurs este golit de conținut și nu reflectă deloc realitatea, dacă ne uităm la felul în care este gestionat acum acest domeniu major de intervenție la nivelul instituției pe care o conduceți.
Subvențiile nu pot fi accesate. Solicitați practic, domnule ministru, ca aceste structuri să avanseze fonduri consistente pe care nu le pot obține nici măcar din împrumuturi bancare. Și, în același timp, așteptați de la aceste structuri să angajeze zeci de oameni și să devină competitive pe piața liberă”,

se arată în scrisoarea deschisă.

SCMD. PROTESTUL FILIALEI 1 SECTOR 6 BUCURESTI A SCMD. Prezentam un DOCUMENT... EXPLOZIV! Circula pe net!

PROTESTUL FILIALEI 1 SECTOR 6 BUCURESTI A SCMD ADRESAT:

     1.PRESEDINTELUI INTERIMAR AL SCMD,Col. (r) dr. MIRCEA DOGARU.

     2.MEMBRILOR COMITETULUI DIRECTOR (CD) AL SCMD.

     3.FILIALELOR TERITORIALE( spre informare).

 

          Domnule Presedinte interimar, Col. (r) dr. Mircea DOGARU,

          Doamnelor si domnilor vicepresedinti ai Comitetului Director,

 

Filiala 1 sector 6 Bucuresti a SCMD va face cunoscut protestul sau legat de convocarea Comitetului Director in sedinta la data de 31.03.2015, ora 11 si ordinea de zi propusa pentru aceasta sedinta.

 

1.Conform Hotararii CD luata in ultima sedinta a acestuia din 09.12.2015 si postata pe blogul CD, la urmatoarea sedinta a acestuia, unul din punctele ordinii de zi ar fi trebuit sa fie discutarea suspendarii  Presedintelui Filialei 1 sector 6 Bucuresti, dl. Col. (r) Marian TUDOR, cu recomandarea adresata domniei sale de a-si sustine cu probe toate acuzatiile publicate pe  blogul filialei sau trimise pe e-mail si care au facut obiectul Deciziei Biroului Operativ Central (BOC) nr. 1398/ 14.11.2014.

 

2.Constatam cu surprindere din convocatorul sedintei CD din 31.03.2015, ca pe ordinea de zi nu se regaseste acest punct, ceea ce inseamna ca acest organ de conducere al SCMD nu isi respecta propriile decizii.

 

3.Totodata, constatam ca dl. Col.(r) Marian TUDOR nu se regaseste in convocatorul respectiv ca vicepresedinte al zonei Bucuresti si judetul Ilfov. Conform documentelor CD si Hotararii BOC nu reiese ca dl. Col. (r) TUDOR ar fi suspendat din functia de vicepresedinte al zonei respective. Actiunea BOC, conform Deciziei nr. 1398 din 14.11. 2014 se refera la suspendarea activitatii Biroului Operativ al filialei (BOp) si a presedintelui acestuia si nu a vicepresedintelui de zona. In plus, nici Hotararea din 09.12.2014 a CD nu mentioneaza suspendarea acestuia din functia de vicepresedinte de zona. Prevederile Statutului (art. 16 (1)) si ROF (art.28 (2)) stipuleaza ca vicepresedintii zonali sunt alesi prin vot secret de catre CNR pe o perioada de 5 ani. Suspendarea unui vicepresedinte se poate face in conditiile art. 21si 22 din Statut, avand la baza o propunere de contestare făcută de un alt membru al CD, care sa fie discutată şi eventual aprobată de membri acestuia. Revocarea unui membru al CD se face numai de catre CNR. In cazul de fata niciuna dintre conditii nu a fost respectata la data sedintei din 09.12.2014. In plus, hotararea de suspendare a oricarui membru CD se ia cu  aprobarea a 2/3 din membrii prezenti la sedinta (nota noastra: 66 %).

 

4.La o atenta privire asupra Deciziei CD din 09.12.2015 mai constatam si altceva:

a.In informarea privind decizia luata in sedinta se arata ca aceasta a fost luata cu un numar de 9 voturi din cei 13 membri prezenti cu drept de vot;

b.Anexele cu fisele individuale de vot ale membrilor care au fost de acord cu decizia luata in sedinta, postate pe acelasi blog al CD, ne arata ca de fapt au existat numai 8 voturi exprimate din totalul de 13;

c.Tot fisele individuale de vot scot in evidenta ca din cele 8 voturi pentru exprimate, 4 apartin domnilor Col. (r) DOGARU (2 voturi, unul in numele Col. (r.) COMANECI Mircea – care de o foarte lunga perioada de timp nu a mai onorat CD cu prezenta sa) si Col. (r) PRICINA (2 voturi, unul in numele Lt. Col. (r) APOSTOL Catalin - Vicepresedinte si coordonator al Departamentului relatii ), prin mandatare de catre persoanele respective;  

d.Tot in informarea respectiva se mentioneaza ca “… Pentru conformitate, prezentam fisele individuale de vot, cu mentiunea ca membrii CD ale caror fise nu se regasesc, au refuzat sa-si exprime votul.”

Elena Udrea si prietenii sai! Multi au fost... putini au ramas! Nimic nou sub soare! Povestea-i veche... de cand lumea!

 

Cum s-au îmbogățit cei de lîngă Elena Udrea, care este relația dintre Ana Maria Topoliceanu și celebrul ”Stelu” și cum au plecat prietenii pe urma banilor și a puterii.

de Mirela Neag și Cătălin Tolontan

 

Încă 30 de zile de arest pentru Elena Udrea.

Prietenii s-au făcut unul: Ruxandra Dragomir.

Rudele s-au redus la propria mamă: Maria Veliceasa.

”Echipa de comunicare” e formată dintr-un singur om: Cristian Călugăru. Udrea vorbește la telefon din arest cu el și pun la punct textele-reacție. Așa apar mesajele pe facebook. Cînd politicianul și-a epuizat minutele, Călugăru le face singur, oricum el le redactează.  Dar loialitatea a rămas acum doar o marcă a orgoliului personal de ”comunicator”. Nu știe nici el exact de ce merge înainte.

Călugăru a apărut cam prin 2010 pe orbita lui Udrea, inițial lucrînd pentru ea de la firma lui Dan Andronic. Apoi a devenit șeful comunicării politice a lui Udrea. Astăzi a rămas șef peste el însuși.

 

Pînă și regimentul de postaci care a speriat netul s-a redus la o femeie, fosta șefă a trupei. Ea stă cît e ziua de lungă în brațe cu tableta albă Apple a fostului ministru și răspunde cum poate tuturor atacurilor.

În fine, suportul tehnic e asigurat de o nepoată a Elenei Udrea. Neînfricații luptători gurkha s-au trezit izolați, cîte un om pe fiecare pisc de munte.

Numai avocații sînt doi, dar nu se știe pentru cîtă vreme.

Între Alexandru Chiciu și Marius Striblea sînt diferențe mari de viziune asupra apărării. ”Chiciu pare destul de  puțin dedicat cazului Elenei și pune piedici”, după unele surse. Îl suspectează chiar ”că joacă, de fapt, cu foștii săi colegi de la DNA, dar poate că sîntem paranoici”.

Alte surse susțin că, ”de fapt, Chiciu este cel care se ocupă cu seriozitate de strategia de apărare, în timp ce Striblea a fost ales pentru calitățile sale de comunicator. El poate explica pe înțelesul oamenilor abuzurile juridice pe care le fac procurorii”. Nu e o gașcă simplă, așa-i?

Nimic nu e simplu în viața Elenei Udrea. A fost cea mai influentă femeie din România ultimilor 25 de ani, a fost ”un adevărat șef mafiot cu mulți locotenenți”, conform surselor din justiție, a fost ”o șefă formidabil de iubită la MDRT, unde femeile de serviciu au plîns cînd a plecat”. Fiecare are propria caracterizare.

Dar, indiferent cum a fost, a rămas aproape singură.

Pleiada nesfîrșită de curteni i s-a pulverizat. Unii, precauți, informați sau doar intuitivi, au răcit relațiile încă dinainte de a începe avalanșa de acuzări. ”Luminița Kohalmi, consiliera ei extrem de apropiată, practic a doua piele a Elenei, abia mai dă cîte un telefon”, spune o voce.

”De aproape un an, Kohalmi a început să ia distanță față de Elena. Luminița este omul care știe enorm de multe, prin ea trecea relația lui Udrea cu presa și cu televiziunile, dar care ar vrea să dispară de tot din preajma fostei amice. Brusc, Kohalmi nu-și mai amintește foarte multe lucruri”.sursă a Gazetei

 

La fel s-a întîmplat cu Bogdan Oprea. Fost purtător de cuvînt la MDRT, Oprea a ajuns apoi pe o poziție similară la ”Cotroceni”. Udrea și Băsescu și-au pus amîndoi bază în el. ”La Elena, Oprea se ocupa de ceea ce se vedea și de ceea ce nu se vedea în materie de comunicare. Și el a dispărut acum din peisaj”.

Apoi mai e lotul denunțătorilor. Un caz pe care s-a insistat mai puțin este cel al lui Ștefan Lungu. Lungu a ajuns astăzi unul dintre martorii cheie ai DNA împotriva Elenei Udrea. O dezertare glorioasă de lîngă tron.

Pensionari, atentie! Inca o magarie/hotie... care ne afecteaza pe toti! Medicamente scumpe versus medicamente ieftine! Diferenta o face DENUMIREA medicamentului si... "asa vre muschii farmacistei"! Reclamati, abuzurile!

Medicamente ieftine, cu acelaşi efect ca cele scumpe promovate de farmacii. Care sunt şi cât costă.

Fiecare medicament scump de pe piaţă are şi o alternativă mai ieftină, care are exact acelaşi efect, subliniază reprezentanţii producătorilor de medicamente. Spre exemplu, Nurofenul, varianta mai scumpă, poate fi înlocuit în orice moment cu Ibuprofenul, medicament care este de patru ori mai ieftin.

Concret, în momentul în care ajung la farmacie şi cer o cutie de Nurofen, românii sunt obligaţi să scoată din buzunar peste 40 de lei pentru a achiziţiona 24 de pastile. Asta în condiţiile în care o cutie de Ibuprofen costă, în farmaciile de lanţ, aproximativ 10 lei.

Specialiştii arată că, de fapt, substanţa activă este aceeaşi. Doza este şi ea aceeaşi, însă, de cele mai multe ori, pacientul este pus în situaţia de a cumpăra produsul cel mai scump. Cu toate acestea, farmaciştii au obligaţia să îi prezinte bolnavului şi varianta mai ieftină, astfel încât acesta să se poată orienta şi să opteze pentru ceea ce îi permite buzunarul.

„Promovăm şi vrem să avem acces la medicamente generice, dar cu condiţia ca ele să aparţină unor producători de medicamente care să fie cunoscuţi şi care să facă parte dintr-o asociaţie. Astfel, avem garanţia calităţii. Atâta timp cât există posibilitatea ca tratamentul să coste mai puţin, dar să fie la fel de eficient, nu avem nimic împotriva lor”, a declarat Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP).

• Nurofen, 24 de comprimate, 45 lei - Ibuprofen, 20 de comprimate, 10 lei
• Nospa, 15 lei - Drotaverin clorhidrat, 7 lei
• Panadol, 20 lei - Paracetamol, 7 lei
• Biseptol, 18 lei - Cotrimaxazole, 3 lei
• Zirtec, 91 lei - Stim 18 lei
• Clacid, 36 lei - Claritromicină, 25 de lei
• Cavinton, 81 lei - Vinpocetina, 25 lei
• Rinostop, 45 lei - Xilometazolina, 18 lei
• Voltaren, 27 lei - Diclofenac, 15 lei
• Fastum gel, 47 lei - Ketoprofen, 13 lei

Diferenţa, plătită de pacienţi

Ce pagubă au adus statului samsarii retrocedărilor. Exploziv: o altă faţă a dezastrului! Curtea de Conturi versus ANRP

Deşi DNA a luat la puricat ANRP, s-a scăpat din vedere o altă ilegalitate care a produs mari prejudicii. O listă care îi va lăsa mască pe românii cinstiţi.

 

Un paragraf al Curţii de Conturi neluat în seamă

----------------------------------------------------------------

În aceste zile, DNA anchetează persoane din fosta sau actuala conducere a ANRP şi nu numai, pentru prejudicii aduse statului prin aprobarea de dosare de despăgubiri supraevaluate sau pentru aprobarea de dosare în favoarea unor persoane neîndreptăţite să obţină despăgubiri. Mai există o formă prin care statul a fost prejudiciat – cu sume consistente –, dar despre care nu se vorbeşte deloc. Cotidianul.ro a descoperit într-un raport de control al Curţii de Conturi efectuat la ANRP şi dat publicităţii încă din 2013 un paragraf exploziv care ar putea denota o adevărată bombă în România.

Vă prezentăm paragraful respectiv: „Echipa de control a Curţii de Conturi a constatat că în perioada 2007 – 2011, reprezentanţii ANPR nu au iniţiat către ANAF nicio comunicare cu privire la cuantumul drepturilor plătite către cumpărătorii drepturilor de creanţă (cu numerar – titluri de plată şi/sau cu acţiuni – titluri de conversie), în vederea impozitării acestora”.

Ce trebuia să facă ANRP

-----------------------------------------------

Ce reiese din paragraful mai sus citat. Că samsarii imobiliari NU au fost impozitaţi pentru diferenţa dintre banii/acţiunile primite în dosarul de despăgubire şi banii cu care au cumpărat dosarele de la foştii proprietari sau moştenitorii lor. Un oficial al Curţii de Conturi a declarat în exclusivitate pentru Cotidianul.ro: „Persoanele care au cumpărat drepturi litigioase, adică persoanele numite în limbaj popular samsarii restituirilor sau despăgubirilor, au obţinut venituri, cei mai mulţi deloc neglijabile, venituri care conform legislaţiei în vigoare trebuiau impozitate. Numele acestor persoane trebuiau comunicate la ANAF pentru a opera impozitarea. Această comunicare era necesară pentru că angajaţii de la ANAF nu aveau de unde să ştie că o persoană, X, care a primit despăgubire este persoană îndreptăţită, adică fost proprietar sau moştenitor – persoana îndreptăţită nu plăteşte impozit – sau cumpărător de drepturi litigioase, persoană care trebuia să plătească impozit. De ce nu au trimis comunicări la ANAF, nu ştiu. S-a discutat la un moment dat la nivelul conducerii ANRP despre o reţinere la sursă a impozitului pentru persoanele care obţineau despăgubiri în urma cumpărării drepturile litigioase. S-a găsit un impediment în Codul Fiscal, trebuia adusă o modificare codului şi subiectul a căzut în uitare”.

Cotidianul.ro a contactat un fost angajat al ANAF din perioada respectivă pentru a afla dacă persoane cunoscute ca samsari ai despăgubirilor şi-au trecut sumele primite în declaraţiile de venit. „Nu cred, pentru că nu am auzit aşa ceva. Vă daţi seama este vorba de sume uriaşe de persoană şi când venea o declaraţie de venit cu o sumă uriaşă, era «eveniment» la noi, mai pe româneşte se bârfea mult, cine e cutare, cu ce se ocupă, de unde a înregistrat venitul respectiv. Nu am auzit în «sesiuniule de bârfe» ca să mă exprim aşa, să se fi discutat despre persoane care au primit despăgubiri substanţiale pe legea fondului funciar sau pe legea caselor naţionalizate”, ne-a declarat sursa citată.

Între 2009 şi 2011, samsarii au obţinut 40% din totalul despăgubirilor

--------------------------------------------------------------------------------------------

Statul a pierdut însă foarte mulţi bani prin neimpozitarea samsarilor. Pentru a ne face o imagine clară cât au încasat samsarii trebuie să prezentăm în primul rând totalul despăgubirilor acordate de ANRP în perioada 2006 – 2012, pe legile fondului funciar şi pe legea caselor naţionalizate. (Precizare: conform legislaţiei în vigoare între 2006 şi 2013, despăgubirile s-au acordat astfel: până la concurenţa sumei de 500.000 lei în numerar, iar ce depăşea această sumă în acţiuni la Fondul Proprietatea; un beneficiar putea opta ca întreaga despăgubire să fie alocată în acţiuni FP – n.a.)

Despăgubiri în numerar în perioada 2006 – 2011

• 2007 – 269.867.710 lei
• 2008 – 251.289.689 lei
• 2009 – 179.974.447 lei
• 2010 – 391.408.564 lei
• 2011 – 249.882.000 lei

Despăgubiri în acţiuni FP în perioada 2007 – 2012

• 2006 – 235.483.872 acţiuni x 1 leu acţiunea
• 2007 – 1.369.075.003 acţiuni x 1 leu acţiunea
• 2008 – 2.827.326.032 acţiuni x 1 leu acţiunea
• 2009 – 1.572.153.002 acţiuni x 1 leu acţiunea
• 2010 – 2.945.132.062 acţiuni x 1 leu acţiunea
• 2011 – 4.460.529.286 acţiuni x 1 leu acţiunea
• 2012 – 38.629.877 acţiuni x 1 leu acţiunea

Despăgubiri primite de samsari între 2009 şi 2011

------------------------------------------------------------------------------------------

• pe legea 18/1991: suma de 2.389.716.936 lei (acţiuni FP + numerar)
• pe legea 10/2001: suma de 1.547.593.829 lei (acţiuni FP + numerar)

Făcând un total al despăgubirilor acordate de ANRP între 2009 şi 2011, avem 9.799.079.361 lei (acţiuni FP + numerar); totalul despăgubirilor de care au beneficiat în aceeaşi perioadă samsarii a fost de 3.937.310.765 lei (acţiuni + numerar), adică 40,18%.

Cât a pierdut statul prin neimpozitarea samsarilor

Dincolo de moarte... NIMIC. Punct. Un ADEVAR indubitabil! "E ca și cum ai trage un pui de somn, fără să visezi." Retineti... si lasati speculatiile! Existența vieții de apoi? Raiul? Iadul? Povesti/snoave/legende etc.etc.

Un tânăr care la vârsta de 22 de ani a murit de două ori povestește ce se află dincolo de moarte, contrazicând existența vieții de apoi.
            

Sasha Eliasson, în vârstă de 22 de ani din Suedia, a avut un accident de motocicletă. Tânărul a fost în moarte clinică imediat după accident și apoi, după operația la care a fost supus.

 

”Pe scurt, am avut accident de motocicletă. Prima ”moarte”: Imediat după accident, corpul meu a cedat din cauza rănilor. Nu am avut puls, nu respiram, nu eram conștient.

Lumee,lume, Traian Băsescu versus Dan Tapalaga! "Clubul borfasilor de lux" by Dan Tapalaga

"Exista si azi un grup de protejati, mai mic decat in trecut, adevarat, pe care nu-i poti atinge nici cu o floare. (...) Pe scurt, Basescu n-a invins sistemul, doar l-a reasezat. Sistemul e bine-merci, la locul lui, cu alti oameni in frunte si alti beneficiari. Lupta sa in toti acesti zece ani a fost sa-i dea jos pe batrani ca sa urce in loc "generatia 40".

Poate ca suna cam conspirationist si stupid sa reduci totul la o lupta intre mafii/grupuri de interese ilegitime.

Din pacate, cam asta a fost, oricate diferente reale vom gasi intre ce era acum zece sau cinsprezece ani si ce avem azi". Scriam aceste randuri in august anul trecut. Au existat in Romania doua tabere de borfasi, una sortita sa moara, alta protejata pana la un punct?

Astazi raspunsul pare ceva mai clar. Ce se intrevedea anul trecut ca prin ceata capata azi un contur mai ferm. Elena Udrea, Sebastian Ghita, Marian Vanghelie, Dorin Cocos, Nicu Niro, Alina Bica si altii care, probabil,vor mai urma au strans in jurul lor mafii transpartinice. Aceste gruparii s-au intersectat, s-au sprijinit si protejat reciproc. Totul sub o singura umbrela. Cu totii au facut, la un moment dat, o buna afacere impreuna. Astfel, la varful statului s-a coagulat un "club al borfasilor de lux", de intangibili.

Acesti oameni au beneficiat de sprijinul sulfuros al serviciilor sau al unei parti din servicii. In cazul lor particular, "curentul" nu alimenta "motorul" DNA. Astazi vedem sub ochii nostri ca fapte petrecute in urma cu patru, cinci sau sapte ani ajung sa fie investigate abia acun. Asadar, informatiile existau, dar nu plecau mai departe. "Faptele sunt vechi, dar dosarele sunt noi", mi-a explicat deunazi zambind un procuror harsit.

Veti intreba, pe buna dreptate: procurorii de ce n-au mers peste ei? Cine i-a oprit? Nu-i chiar atat de simplu. Capacitatea de investigatii a procurorilor depinde de cooperarea mai multor institutii-cheie. Daca acestea nu pun umarul, sansele de a duce la bun sfarsit o ancheta sunt minime. Cel mai bun exemplu il reprezinta gala Bute. Acolo totul era documentat, cunoscut, trebuia doar vointa de a face un dosar. Aceasta vointa a lipsit din 2011 pana in 2014 atat din partea procurorilor, cat si din partea serviciilor. Mai corect spus, vointa de a face dosarul s-a putut materializa intr-o punere sub acuzare abia cand marele protector al fostului ministru nu mai putea actiona institutional pentru a bloca ancheta.

Desigur, exista varianta de a face pe eroii luptei totale impotriva coruptiei. Insa n-ar fi durat mai mult de cateva zile si cativa oameni-cheie zburau din functii. Exact in acest moment al discutiei intervin puristii cu argumentul suprem: ori justitie totala, ori nimic. Nu te poti bate cu ei.

Ajunsi in acest punct, intra in scena ceilalti borfasi. Clubul loser-ilor, format in special din vechile mafii securiste, din politicieni expirati sau pur si simplu parte a unor grupuri de interese mici, irelevante pentru jocurile mari de putere. Cu totii, mari sau mici, loserii au picat in malaxorul unei justitii eliberate din chinga politica si setoasa de sange. Numarul lor a crescut pe masura ce justitia s-a curatat progresiv de retele de tip Voicu. Cei din clubul loserilor au pozat mereu in victimele celorlalti borfasi, frustrati fiind pe buna dreptate ca pica doar ei. Nu erau, desigur, victime politice. Dosarele lor nu se bazau pe inventii, ci pe fapte cat se poate de reale de coruptie, pe furturi sinistre. Dar aveau toate motivele sa tipe: nu reusisera sa intre in clubul borfasilor de lux, in noua nomenclatura. Or, asta nu era deloc un semn bun. Nu concepeau sa fie lasati in afara jocului.

Incredibil, pana unde si cat a mers HOTIA... in Romania! Raport devastator al Corpului de control al Guvernului. Prejudicii de zeci si zeci de miliarde lei la ANRP

Un raport al Corpului de control a Guvernului, întocmit după o serie de verificări la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), relevă că s-au făcut retrocedări în baza unor adeverințe medicale pentru deprese, paranoia sau persecutare pe motive entice.

În urma neregulilor descoperite la ANRP, guvernul va sesiza Direcția Națională Anticorupție, potrivit B1.ro.

Potrivit raportui, acordarea despăgubirilor se făcea cu prioritate pentru cazurile excepționale. Acestea erau parafate în bloc și, de cele mai multe ori, adeverințele care erau atașate dosarelor aveau dignostice ca paranoia, obezitate, osteoporoză sau atacuri de panică recurente.

De asemenea, documentul arată că au fost încălcate procedurile la încheierea contractelor dintre ANRP și firmele de evaluare, legea fiind aplică la întâmplare.

Penitenciarele din România, "lux"... faţă de... Închisorile din SUA! Subiect infiorator... de fierbinte! UPDATE.

Condiţiile de detenţie din România sunt în ultima perioadă un subiect fierbinte, dat fiind faptul că multe personalităţi ale ultimilor ani ajung pe bandă rulantă în spatele gratiilor.

Însuşi ministrul Justiţiei a comentat subiectul, afirmând că închisoarea din România este "la limita demnităţii umane", dar amintind că, totuşi, deţinuţii nu sunt la hotel şi sugerând că o pedeapsă privativă de libertate nu trebuie privită ca o vacanţă.

RomaniaTV.net vă propune, în lumina acestui subiect, o incursiune foto în cele mai cunoscute penitenciare din Statele Unite, prima ţară în lume în topul numărului de deţinuţi şi unde puşcăriaşii au, în cele mai multe cazuri, toaleta la capul patului.

Condiţiile din închisorile româneşti devin subiect sensibil doar atunci când câte un fost sau actual demnitar ajunge să le simtă pe propria piele. Atunci, tânjind după puful în care s-au obişnuit să trăiască, dobândit mai mult sau mai puţin legal, aceştia încep să tragă semnale de alarmă la care ei înşişi au fost surzi ani de zile, când se aflau în poziţii din care chiar puteau face ceva mai mult decât să zugrăvească în cuvinte, din experienţă, ceea ce este nevoit să îndure deţinutul din închisoarea românească.

RomaniaTV.net vă propune în cele ce urmează o GALERIE FOTO care reflectă condiţiile de detenţie din câteva dintre cele mai cunoscute penitenciare din SUA, ţară cu aproximativ 2,2 milioane de deţinuţi, adică aproximativ un sfert din populaţia încarcerată din întreaga lume. Imaginile propuse nu reprezintă, desigur, un model de urmat, ci doar o dovadă că persoanele aflate în penitenciarele din România nu sunt victime ale unui sistem care vrea cu orice preţ să-i umilească, ci, în principal, ale propriilor fapte.

Celulă stadard ADX Florence Facility



Celulă la închisoarea San Quentin



Închisoarea Corcoran

Ultimul racnet, in materie de pupicurism romanesc! Ha, ha, ha...! Ce lipsea... romanilor?!! Doamne, vino Doamne, să vezi ce-a mai rămas din noi…! Deputatul PNL Ovidiu Raețchi: Ar trebui să avem o dezbatere despre instituția Primei Doamne!

Deputatul PNL Ovidiu Raețchi: Ar trebui să avem o dezbatere despre instituția Primei Doamne. E societatea romanescă pregătită pentru o Primă Doamnă pe model american ?

35ca0da2-7a59-4779-ac8f-80947c33f791

Deputatul PNL Ovidiu Raețchi a declarat, în contextul zilei de 8 martie, ca a venit momentul să luăm în calcul lansarea unei dezbateri despre instituția Primei Doamne după model american:
 

'Constatam consacrarea în spațiul public a unui tip de construcție a feminității — în care filantropia, caritatea și etica grijii sunt în mod tradițional asociate acesteia — dar  în care o viziune  parteneriala asupra instituțiilor devine esențială. Asta mă face să mă întreb dacă nu ar trebui să luăm în calcul o semi-oficializare a instituției 'Primei Doamne', așa cum se întâmpla în Statele Unite. Asta nu înseamnă, firește, că 'Prima Doamnă' joacă un rol instituțional efectiv în stat, că este beneficiara unor privilegii, ci doar ca — în cazul în care dorește să se implice — patronează evenimente umanitare, culturale, educaționale, beneficiind în acest sens, după modelul Casei Albe, de un 'birou al Primei Doamne' la Cotroceni și de un program public'.

ANP, Şezi blând! E nasol la pușcărie? Ghinion!

S-au umplut naturelurile sensibile de lacrimi de mila încarceraților recenți. E rău la pușcărie, pe bulău cum se zice în mahala, nu sunt condiții, și unde mai pui că aproape toți pungașii cu condamnări penale sunt și foarte, foarte bolnavi, sărăcuții. Mi se frânge inima, îmi curge lacrima pe obraz, cum e posibil să fie oamenii așa de răi?

Așadar, e nasol la pușcărie? Ghinion! Pentru că, ghici ce?, și afară e exact la fel. Mi-a povestit cândva o prietenă o întâmplare din vremea când a dat naștere singurului ei copil. Dădea glas durerilor facerii, când intransigentă a izbucnit o părere din cadrul corpului medical: “Așa, urlă acum, dacă ți-a plăcut să te f*ți!”. Era desigur, o constatare cinică, dar nașterea a decurs, din câte mi s-a spus fără probleme.

Aș înlocui doar puternicul verb final din această expresie, care, de ce să fim nedrepți?, îți rămâne în cap. L-aș înlocui cu “Așa, urlă acum, dacă ți-a plăcut să ne furi!”. Mi-am mai enunțat aici neîncrederea în dreptatea pe care o poate aduce orice formă de justiție gândită și aplicată de oameni. Există dreptate în afara Serviciilor și a Directivelor fraților noștri mai mari? Nu există.

E drept să faci puțină pușcărie, fie și de secol XIX, și să rămâi cu banii furați? Sincer, prefer mai vechea expresie – a fi bătut ca hoții de cai. Care înseamnă chiar asta: că atunci când hoții de cai erau prinși erau bătuți temeinic, uneori până la tragica trecere în neființă. Nu mai e cazul. Societatea noastră a evoluat.

Tâlharii, deși de drumul mare, stau toată ziua pe la televizor, își spun părerile, sunt pupați omenește în dos de înșiși sclavii lor deghizați în ziariști. E altceva. E mai bine. Binefacerile progresului!

E nasol la pușcărie? Ghinion! Căci și afară e nasol. E nasol pentru oamenii ăștia din Ferentari, în casa cărora am fost eu săptămâna trecută. Doișpe oameni într-o celulă. Plus un câine. Locuințe sociale? Nu există. Sunt ocupate de alții, poate știți de cine. Și copiii ăștia merg la școală, și sunt premianți, și societatea le dă o generoasă flegmă în ochi, plus veșnica întrebare către părinți: cine v-a pus să îi faceți? Dar cine sunteți voi, cei care întrebați? Cu ce drept?

Aglomeratia din inchisori. Cat costa detinutii. Repartizarea detinutilor dupa natura infractiunilor. "Reeducare prin munca"... e istorie

Scandalurile de coruptie din ultimul an au invadat mediul politic si cel de afaceri, multe personaje cunoscute fiind trimise la inchisoare in ultimul an. Nume precum Elena Udrea, Relu Fenechiu si Cristi Borcea au adus in spatiul public discutii despre conditiile de detentie din penitenciare. wall-street.ro iti prezinta HARTA penitenciarelor, alaturi de o analiza a situatiei privind bugetul public si drepturile detinutilor.

---

In timp ce politicieni precum Elena Udrea si Relu Fenechiu s-au plans fie de faptul ca au avut o "baie infecta", ca nu au avut acces la foehn sau de WC-ul turcesc, unul din greii fotbalului, Cristi Borcea, ar fi beneficiat de tratament preferential in inchisoare, asa cum a aratat o ancheta realizata la Poarta Alba. In spatele gratiilor din cele mai multe inchisori, detinutii stau inghesuiti, mananca putin si traiesc laolalta cu plosnitele si mananca de 4 lei pe zi.

In harta de mai jos puteti vedea care sunt cele mai aglomerate penitenciare din tara (sunt 9 cu peste 1.000 de detinuti), dar si distributia lor dupa profil:

 

 

Numarul total al detinutilor se ridica in prezent la 29.969 de persoane, dintre care doar 1.535 sunt femei. Cei mai multi dintre acestia, respectiv 29.234, sunt in penitenciare, 589 in centre de detentie, iar 146 in centre educative, potrivit Administratiei Nationale a Penitenciarelor. In 2014 au fost mai putini detinuti decat in anul precedent, ajungand aproximativ la acelasi nivel din 2010.
Sistemul penitenciar din Romania numara in prezent 44 de unitati, dintre care 33 de penitenciare, 6 penitenciare spital, 3 centre de detentie, 2 educative. Pe langa acestea, mai sunt 2 centre de pregatire, odihna si recuperare si 4 de formare profesionala. Cei mai multi detinuti isi ispasesc pedeapsa in regim semideschis, urmat, ca efectiv de persoane, de inchisorile cu regim inchis.

Repartizarea detinutilor dupa natura infractiunilor

 

Citeste si:

• Bercea Mondial, condamnat la inchisoare pentru ca a incercat sa mituiasca un angajat din penitenciar

 

| Create infographics

Cei mai multi detinuti au primit pedepse cuprinse intre 1 si 5 ani - 14.363, si intre 5-15 ani - 10.075, in timp ce numarul celor care au fost inchisi pentru o perioada mai lunga de 15 ani este sub 3.000. In ceea ce priveste strainii care populeaza inchisorile de la noi, cei mai multi sunt de origine turca (46), urmati de moldoveni (29), italieni (18) si bulgari (13).

Puscariile versus spitale si camine studentesti. Aberatia zilei: Detinutii cu jacuzzi, bolnavii si studentii in igrasie, printre gandaci. Cativa politicieni, o parte a presei... in razboi cu A.N.P.! UPDATE. New York Times: Mania anticoruptiei din Romania - Replica dura a unui renumit roman din Statele Unite

Pana sa se trezeasca ei insisi in ipostaza de a ajunge la inchisoare, parlamentarii nostri n-au avut nicio mila de detinuti. Abia acum isi fac griji, cand sunt pe cale sa isi schimbe pantofii de lac cu tenesi chinezesti (daca n-au facut-o deja).

Este mai mult decat evident de ce duc anumite televiziuni campanii inversunate pentru salvarea sufletelor ravasite ale unor infractori de rang inalt: nu li se rupe inima de cei pe care i-au calcat in picioare ani de zile inainte de a fi cu adevarat condamnati, ci vor sa terfeleasca imaginea judecatorilor in ochii opiniei publice, sa ii arate ca pe niste monstri fara suflet, care refuza sa lacrimeze cand e apasata Telecomanda aflata intr-un anumit studio de televiziune.

De cateva saptamani ni se tot arata ca spatiile din arest sau din puscarii sunt deja arhipline (deci mai usor cu arestarile pe scarile DNA, da?), iar ministrul Justitiei ne spune ca vrea bani, multi bani, ca sa igienizam, sa dereticam, sa amenajam, sa modernizam.

Ministrul Justitiei: Inchisoarea nu e hotel. Este de foarte multe ori la limita demnitatii umane (Video)

Asta ne da liber la speculat ca grangurii care au spoliat fara mila poporul asta sarac traitor intr-o tara bogata s-au prins ca n-au scapare si isi pregatesc celulele. Ca dupa cum se anunta maine-poimaine ne pomenim cu vreun bashtan din politica, vreo mama, vreo amanta sau vreo sora in spatele gratiilor si n-am vrea sa ii miroasa urat.

Alternativa la penitenciare... închisorile private? ANP si MJ... sustin ideea! Personal, tinand cont de legile si mentalitatile romanilor, ma indoiesc! Nu suntem pregatiti... ! Alternativa viabila? Autofinantarea... prin munca detinutilor! UPDATE. Wow! Unii/unele... NU suporta puscaria! Iar altii... le plang de mila!

România se află pe locul 21 în topul deţinuţilor la suta de mii de locuitori, fiind surclasată de Bulgaria, care se află pe locul 17

 

Cele 33 de penitenciare ale noastre sunt deja supraaglomerate, cu 11.000 de deţinuţi peste capacitate

 

Înfiinţarea unor penitenciare private ar aduce mari beneficii statului român, reducând numărul proceselor câştigate la CEDO şi povara bugetară pe care o suportă statul în fiecare an

 

Tăvălugul pornit de procurorii anticorupţie şi de cei specializaţi în combaterea evaziunii fiscale şi a spălării banilor va îngroşa rândurile deţinuţilor români şi-aşa „cazaţi” în închisori supraaglomerate, statul fiind nevoit să aloce importante sume pentru amenajarea unor spaţii care să limiteze numărul proceselor iniţiate României din cauza relelor tratamente.

 

Statisticile oficiale sunt oricum extrem de îngrijorătoare, având în vedere că, potrivit International Centre for Prison Studies (ICPS), ne aflăm pe locul 21 în topul statelor membre ale UE, cu o rată de 151 de deţinuţi la 100.000 locuitori, în timp ce Finlanda, spre exemplu, se află pe primul loc în clasament, cu numai 55 de deţinuţi la 100.000 locuitori, Bulgaria este pe locul 17 cu 138 deţinuţi, Ungaria pe 23 cu 181 deţinuţi, iar pe ultimul loc se situează Lituania cu 315 deţinuţi.

Potrivit ICPS, la data de 27 ianuarie 2015, în România erau 30.067 deţinuţi la o populaţie de 19,86 milioane, numărul deţinuţilor fiind extrem de apropiat de cel raportat de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) la sfârşitul anului trecut, respectiv 30.156 persoane, din care 26.893 condamnaţi definitiv şi 2.514 arestaţi preventiv.

 

Problematic este însă faptul că fiecare dintre aceste zeci de mii de deţinuţi atrag cheltuieli importante din partea statului, pe lângă investiţiile deja demarate pentru dezvoltarea sistemului penitenciar, alocân­du-se şi sumele necesare întreţinerii fiecărui deţinut.

Soluţia, avansată încă de acum şase ani de oficiali din Justiţie, respectiv înfiinţarea unor penitenciare private (extrem de folosită în multe state din întreaga lume, inclusiv din Europa) ar aduce mari beneficii statului român, reducând numărul proceselor câştigate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din cauza spaţiilor improprii şi a condiţiilor de cazare, dar şi povara bugetară pe care o suportă statul în fiecare an...

 

Potrivit statisticii realizate de Curierul Naţional în baza datelor publicate de ICPS pentru fiecare stat în parte, România se află pe locul 21 cu 151 de deţinuţi la 100.000 locuitori, raportat la o populaţie de 19,86 milioane de cetăţeni.

 

Pe primul loc se află Finlanda, cu 55 de deţinuţi la 100.000 locuitori, raportat la o populaţie de 5,45 milioane la începutul lui 2014, urmată fiind de Suedia, cu o rată de 57 de deţinuţi la suta de mii de locuitori, raportat la 57 o populaţie de 9,64 milioane de locuitori anul trecut, şi de Danemarca cu o rată de 67 deţinuţi la suta de mii de locuitori, raportat la o populaţie de 5,63 milioane locuitori.

Pe locul 10 se află Austria, cu o rată de 99 deţinuţi la suta de mii de locuitori,, iar Bulgaria pe locul 17, cu o rată de 138 deţinuţi la suta de mii de locuitori,  iar pe locul 20 Anglia, cu o rată de 148 deţinuţi la suta de mii de locuitori.

 

Locurile 22 – 28 sunt ocupate de Republica Cehă, cu o rată de 178 deţinuţi la suta de mii de locuitori, Ungaria cu o rată de 181 deţinuţi la suta de mii de locuitori, Slovacia cu 185, Polonia cu 201, Estonia cu 234, Letonia cu 264 şi Lituania cu o rată de 315 deţinuţi la suta de mii de locuitori.

Avem penitenciare supraaglomerate

Săptămâna trecută, Ministerul Justiţiei recunoştea, în nota de fundamentare a unui proiect privind sulimentarea bugetului său cu 2 mil. lei pentru îmbunătăţirea condiţiilor deţi­nu­ţilor şi a achiziţiei unor studii de prefezabilitate aferente construirii a două noi locuri de detenţie, că deficitul de locuri în penitenciare calculat la 4 mp era de 11.170 de locuri.

---

 

---

Anul trecut, efectivul total din penitenciare era de 30.156 persoane, din care 26.893 condamnaţi definitiv şi 2.514 arestaţi preventiv.

 

În România există 33 de penitenciare, două centre de detenţie, şase penitenciare spital, un centru de reeducare şi un centru educativ, bugetul alocat anul trecut ANP fiind de 1,034 miliarde lei, din care pentru fiecare dintre deţinuţi s-au plătit următoarele sume: 3,76 lei/zi norma de bază (exclusiv valoarea TVA), care corespunde normei de hrană a deţinuţilor şi include cheltuielile curente de funcţionare - încălzire, apă, carburanţi, hrană, medicamente, obiecte de inventar, reparaţii curente, materiale de întreţinere etc - în valoare de 204,3 mil. lei; 535 lei/lună/deţinut cost mediu întreţinere; 94 lei/lună/deţinut contribuţie lunară CASS.

Predoiu spunea în 2009 că ne trebuie penitenciare private.