Motto: Cugetaţi, cugetaţi, cugetaţi…
PRELIMINARII LA DISPARIŢIA UNEI NAŢIUNI
Serial documentar pentru televiziune.
Schiţa scenariului.
SEZONUL I – România şi românii
8 EPISOADE
-
Extincţia populaţiei. Emigrare masivă, forţată de
slăbirea rapidă şi dramatică a economiei naţionale şi de existenţa unei
săracii care plasează România pe locul doi în Europa, cu 40% din totalul
populaţiei aflat sub pragul de subzistenţă – numărul românilor
plecaţi la muncă în străinătate, numai pe parcursul anului 2009, a fost
de circa 3.000.000 de persoane, urmaţi apoi anual de alte sute de mii. Exodul creierelor – medici, ingineri, informaticieni, cercetători, specialişti din toate domeniile -.
Natalitate în picaj accentuat – Romania se află
în al 26-lea an de declin demografic. Dacă la începutul anului 1990
România avea 23,2 milioane de locuitori, în anul 2015 are o populaţie de
sub 20 de milioane.
Creşterea ratei sinuciderilor –
8 persoane s-au sinucis pe zi, în 2011, în România, potrivit unui raport al Institutului Naţional de Medicină Legală “Mina Minovici”.
Sistemul medical în colaps –
lipsa fondurilor de la bugetul de stat şi a medicilor etc.
Practicarea unui sistem de învăţământ total neperformant –
dacă în 1930, potrivit recensământului, în România numărul analfabeţilor era de 9,8 milioane de persoane, iar în perioada comunistă, analfabetismul fusese aproape eradicat, în prezent, România a ajuns din nou ţara cu cei mai mulţi analfabeţi din Europa, cu peste 2 milioane. La bacalaureatul
din iunie 2012, la 54 de licee din România niciun elev nu a reușit să
promoveze examenul maturității. În 2013, rata medie de promovabilitate
la examenul de bacalaureat a fost de 55,4%.
CONCLUZII: “Ubi bene, ibi patria” (Unde este bine,
acolo este patria) – sentinţă formulată de poetul roman Marcus Pacuvius
(220-130 î.Hr.), citat de Cicero în Cartea a V-a din “Tusculanae
Disputationes”, anul 45 î.Hr. Acest dicton latin, parafrazat sub formula
„Ubi panis, ibi patria!“
(Unde este pâine, este patria), a fost declarat deviza emigranţilor de
pretutindeni, de scriitorul J.Hector St.John de Crevecoeur, în cartea sa
„Letters from an American farmer”, publicată la Londra, în anul 1782.
-
Neantizarea teritoriului naţional. Vânzarea şi concesionarea de
terenuri cetăţenilor străini, în baza unor legi inacceptabil de
permisive. – S-a terminat cu “Nu ne vindem ţara!”.
Jupuirea României prin retrocedări frauduloase de bunuri imobile –
case, terenuri/munţi, păduri etc. –
chiar şi sate întregi(!) cu bisericile şi cimitirele lor, pădurile defrişate masiv imediat după dobândirea lor în instanţă
Despăgubiri uriaşe,
urmare a unor supraevaluări exagerate –
permise
de o legislaţie special concepută pentru jaf şi acordate inclusiv
cetăţenilor străini, printre care chiar şi moştenitori ai unor hortişti
şi criminali de război(!).
CONCLUZII: „
Corruptissima republica plurimae leges” (Statul cel mai corupt are şi cele mai multe legi), dicton al istoricul Publius-Cornelius Tacitus (
55–
115 d.Hr.).
-
3. Spolierea economiei naţionale. În “strategia“ haotică a politicilor economice româneşti de după ’90, sigura certitudine predictibilă a fost corupţia.
Desfiinţarea industriei–
site-ul http://www.ziar15minute.net/2013/04/04/ prezintă
o listă, cuprinzând 1256 de mari întreprinderi româneşti, cu peste 1000
de angajaţi pe unitate, unele ajungând la mai mult de 10.000 de
salariaţi, care au fost distruse, falimentate sau privatizate fraudulos
de către guvernele care s-au perindat la conducerea ţării în ultimii 25
de ani.
Întreaga suprafață a României concesionată străinilor pentru exploatarea tuturor resurselor naturale (petrol, gaze, aur etc.), în condiţii dezavantajoase statului român.
Cheltuieli imense din bugetul de stat pentru achiziţii păguboase dictate din exterior – fregate, avioane, armament etc
Un sistem financiar bolnav, cu o economie subterană uriaşă –
în anul 2013, reprezenta 40 de miliarde de euro – cu un mecanism de impozitare fiscală neeficient –
în 2010 evaziunea fiscală a fost de 10 mld. Euro – şi având funcţionari corupţi până la cel mai înalt nivel –
vezi cazul fostului şef al ANAF Sorin Blejnar – cu împrumuturi uriaşe la bănci precum FMI şi BM –
aflată la zero în 1989, la
începutul anului 2010, România avea o datorie externă totală de 80,2
mld. Euro numai într-un an, 2009, România a împrumutat 17,9 mld. Euro.
CONCLUZII: Românii trăiesc drama unor fenomene
economice care parcă fac parte dintr-o nedescoperită încă “Lege a
distrugerii accelerate”. Ceea ce s-a construit în România în zeci de
ani, dispare în luni, săptămâni şi zile. În 1916, poetul Octavian Goga
aprecia în jurnalul personal că, în România, clasa politică era compusă
în totalitate din secături. Câţiva ani mai târziu, referindu-se la
aceeaşi categorie de persoane, dramaturgul Victor Eftimiu declama:
“M-am
saturat de lichele, dati-mi o canalie!”. O explicaţie a dezastrului
economic în care a ajuns astăzi România este şi faptul că, printre cei
care conduc politic destinele ţării de peste doua decenii, evoluează în
exclusivitate secături, lichele şi canalii.
Imagine : RSR
Gaura (neagră) din steag, simbolul, plin de semnificatii (sumbre) al “revoluţiei” din decembrie 1989
http://www.danceyou.info/tag/constitutie
-
Corupţia endemică. Şeful statului (!) – 68 de
dosare penale: acuzaţii de fals, uz de fals, abuz în serviciu în formă
calificată şi continuată, bancrută frauduloasă, delapidare etc. -,
prim-miniştri (!), miniştri, funcţionari la toate nivelurile,
magistraţi, procurori, politicieni din întreg spectrul politic,
parlamentari, baroni locali, “ciocoi” de toate dimensiunile şi culorile
sunt cercetaţi sau chiar condamnaţi în afaceri monstruoase de corupţie şi de jefuire a avuţiei naţionale –
în decembrie 2014, 32 de şefi de Consilii Judeţene, din totalul de 41,
erau anchetaţi sau arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie.
Şi, „cireaşă pe tort”, multe dintre aceste infracţiuni sunt muşamalizate de
o justiţie politizată, selectivă, uneori implicată direct în fapte de corupţie de mare gravitate –
a se vedea cazul procurorului şef(!) al DIICOT, Alina Bica şi cel al
judecătorului la CCR(!), Toni Greblă. În privinţa „dispariţiei” Flotei
României (peste 100 de nave comerciale, România pe locul
9 în topul mondial, în 1989), procurorii anticorupţie au decis
neînceperea urmăririlor penale (NUP) pentru 7 persoane implicate, pe
motiv că o expertiză proprie(!) a DNA a stabilit “un prejudiciu
zero”(!), iar pentru fostul preşedinte Traian Băsescu, pe motiv că
“faptele nu există”(!). Ce se poate deduce din aceste hotărâri ale
procurorilor DNA? Eventual, ipoteza absurdă că un Triunghi al Brmudelor
înghite nave româneşti, astfel că, pe cale de consecinţă, nu există
vinovaţi („fapta nu există”) şi nu sunt pagube materiale („prejudiciu
0”). În mintea procurorilor DNA, singurii „iniţiaţi” ai naţiei, navele
sunt undeva în zona esoterică a portului Constanţa, dar nu le vedem noi,
proştii de români. Aşa ceva…?!?!
CONCLUZII: “România este mare, cine fură ăla are!”, „Ţara noastră îi bogată,
fură tăţi şi nu să gată!”- ziceri din popor
. „Vă rugăm să ne scuzaţi, nu producem cât furaţi!” – lozincă scandată la demonstraţiile de stradă.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-16996675-
România este percepută drept una dintre cel mai corupte ţări din Europa
http://www.dantomozei.ro/2014/04/14
-
5. Distrugerea patrimoniului cultural naţional. Furtul la dimensiuni monstruoase, mai ales în perioada vidului legislativ de după 1989 – monede
dacice, artefacte, obiecte de artă populară, tablouri, icoane, mobilier
religios, bijuterii, elemente și chiar structuri din case populare – vezi şi afacerea GOJDU.
Ministerul Culturii nu are o “Listă a monumentelor istorice” la zi, cu o evidenţă clară asupra fiecărui monument în parte.
Aceasta deficienţă gravă, denotă lipsa evidentă de voință a
factorilor decizionali, cu efecte devastatoare, în care distrugerile
sunt aproape permise.
Restituiri ilegale de bunuri de patrimoniu. Neglijarea intenţionată a promulgării unei legislaţii protective pentru patrimoniul cultural naţional –
lăsând cale liberă jafului generalizat.
Fonduri nesemnificative, ca şi inexistente, alocate de la bugetul de stat
–
Ministerul Culturii are doar șase angajați care se ocupă de întregul
patrimoniu cultural al României, la care se adaugă specialiştii de la
cele câteva filiale din teritoriu.
Zeci de şantiere arheologice au fost pur şi simplu abandonate.
CONCLUZII: “Patrimoniul cultural din România este o chestiune de siguranță națională”-
citat din interviul acordat de Şerban Sturdza, vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, ziaristului Vlad Ignat şi publicat în ziarul Adevărul (27 martie 2013) şi în revista Historia (aprilie 2013).
Piese, de câte 1-1,5kg. (!) bucata, turnate din aur provenit de la monede Koson topite.
Au fost vândute în străinătate ca fiind brăţări dacice şi o parte
(13, cântărind 12,633 kg), au fost răscumpărate ulterior, prin acţiuni
ale Ministerului Culturii, cu sume exorbitante (6 milioane de Euro).
Excrocheria îşi face efectul şi acum!
http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/bratarile-dacice-turnate-in-secolul-xx-109776
http://pensiunea-scarisoara.ro/
În 1920, Consiliul Orășenesc Brașov a donat (!?) Castelul Bran,
bun de patrimoniu inestimabil, reginei
Maria.
E un blestem faptul că în România s-au găsit nemernici prădători de
ţară, de-a lungul tuturor timpurilor şi în toate structurile sociale.
La moartea sa, regina nu a lăsat castelul ţării căreia i se cuvenea,
ca bun de patrimoniu de neînstrainat şi l-a trecut în testament în
proprietatea fiicei sale
Ileana.
După
1948, Castelul
Bran a fost naționalizat și a intrat în proprietatea statului român,
fiind amenajat şi administrat ca muzeu de istorie și artă feudală. În
1987 a intrat în restaurare, lucrare terminată cu bani din bugetul
statului român, în 1993.
La 18 mai 2006, după o perioadă de proceduri juridice foarte
controversate, castelul este retrocedat. La data de 1 iunie 2009, intră
pe deplin în posesia habsburgilor moștenitori: Dominic, Maria Magdalena
și Elisabeta, fiind astfel definitiv înstrăinat.
Principalul vinovat al acestei acţiuni incalificabile împotriva
patrimoniul cultural al României este fostul ministru al culturii Adrian
Iorgulescu, implicat şi în alte afaceri necurate asemănătoare:
retrocedarea Castelului Peleş, cazul aşa-ziselor brăţări dacice de aur
etc.
Dar, e vinovată şi clasa politică de după 1989, în întregimea ei,
pentru elaborarea legislatiei actuale, inadmisibil de permisivă când e
vorba de avuţia naţiei.
La 15 ianuarie şi
26 februarie 2007, istoricul
Mihai Pelin scria în „Cronica Română”: „ Acum, Dominic de Habsburg vrea să vândă ceea ce i s-a oferit în conditii perfect
ilegale…
Ce ar mai trebui ca lui Adrian Iorgulescu să-i intre în cap că se joaca cu focul?
Actualul
guvern îl
apară şi-i cântă în strună, dar n-ar fi exclus ca un alt guvern să-i
ceară socoteală pentru escrocheriile puse astăzi în operă. Şi chiar dacă
nici aşa ceva nu va surveni, omul oricum va rămâne în
istorie ca un
ministru pe care l-a durut undeva de soarta patrimoniului cultural naţional şi de soarta culturii, în general… În schimb, în
Parlament se vorbeşte despre formarea unei comisii de
anchetă,
care să cerceteze condiţiile evident suspecte în care a fost cedat unui
cetăţean străin un bun remarcabil de patrimoniu cultural şi istoric. Ii
dorim succes, deşi ne îngrijorează faptul că această comisie va lucra
sub girul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor şi corupţiei a Camerei
Deputaţilor,
prin zelul căreia s-au acoperit destule matrapazlâcuri.”
Ceea ce, din păcate, s-a şi întâmplat cu adevărat.
-
6. Slăbirea Bisericii Ortodoxe Române – Ortodoxia
este percepută ca religie naţională în Romania, în primul rând datorită
faptului că 86,8% din populație este de această confesiune (conf.
recensământului din 2002).
Scoaterea religiei din şcoli. Acceptarea pe teritoriul
României a activităţii tuturor cultelor, sectelor, mişcărilor religioase
esoterice –
gen Biserica Scientologică – şi a grupărilor spirituale –
gen MISA -“Mişcarea pentru Integrarea Spirituală în Absolut”, iniţiată de Gregorian Bivolaru şi bazată pe practici sexuale neotantrice).
Presiuni şi sprijin material din partea unor cercuri oculte din
exterior pentru dezvoltarea în România a mişcărilor de emancipare a
homosexualilor –
având ca efecte directe disoluţia instituţiei familiei şi subminarea moralei creştine. Atacuri sistematice în mass-media –
propagarea de informaţii denigratoare –
şi în zona creaţiei artistice –
filme, piese de teatru, artă plastică – blasfematoare:
–
Piesa de teatru “Evangheliştii”
scrisă de Alina Mungiu Pippidi, în 1992, ridiculizează întreaga istorie
a mântuirii. Iisus Hristos este prezentat ca un om fără personalitate,
un pretext pentru o mare farsă religioasă, un profet supus manipulării
şi apetenţei sexuale. Sfântul Apostol Pavel este în piesă un farsor şi
un ucigaş, iar evangheliştii sunt nişte impostori plătiţi să scrie la
comandă despre evenimente inexistente. Pe scenă, secvenţele vulgare sunt
numeroase şi culminează cu un act de sex oral(!) între Iisus şi femeia
păcătoasă, care în Biblie este prezentată ca o pildă luminoasă de
pocăinţă, spălând cu lacrimi picioarele Mântuitorului. Juriul Galei
UNITER a desemnat “Evangheliştii” drept “cea mai bună piesă românească” a
anului 1992, întrucât ar reprezenta un “proiect de resuscitare(!) a
dramaturgiei româneşti”. Piesa a fost pusă in scenă la Ateneul Tătăraşi
din Iaşi.
–
Filmul “După dealuri”, scenariul
şi regia de Cristian Mungiu, este inspirat de romanele semnate de
Tatiana Niculescu Bran despre cazul din 2005 al unei tinere care a murit
la o mănăstire izolată din România, după o exorcizare. În fapt, este
vorba despre acţiunile unui călugăr şi ale câtorva călugăriţe, ale căror
fapte psihopatice, prin generalizarea indusă, sunt proiectate explicit
asupra imaginii bisericii ortodoxe. Criticul de film Mircea Valeriu
Deacă susține că “reperul principal al filmului ar fi icoana
bisericească”. Pelicula a avut premiera la 19 mai 2012, la Festivalul Internațional de Film de la Cannes, unde Cristian Mungiu a câștigat premiul pentru cel mai bun scenariu.
http://roncea.ro/2012/11/21/
CONCLUZII: În Pastorala de Crăciun din 2014,
Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Pimen, a spus: „Credinţa
noastră nu este un articol de import. Ea este sufletul cu care s-a
născut poporul român. Este temelia vieţii noastre sufleteşti, e centrul
ei de greutate, este siguranţa noastră în faţa neprevăzutului nostru
istoric. Şi nu avem noi dreptul, şi nicio generaţie nu-l are, de a
înstrăina sau profana, după gustul timpului, acest străvechi şi sfânt
patrimoniu naţional al tuturor veacurilor şi generaţiilor româneşti. Or,
eliminarea religiei din şcoli este un atentat la fiinţa noastră
naţională, la credinţa neamului nostru românesc, este o ofensă a
maiestăţii divine”.
-
Discreditarea sentimentului naţional. Ridiculizarea noţiunii de patriotism. Aruncarea în derizoriu a valorilor naţionale. Crearea psihozelor facebookiste – componentă a manipulărilor cu ţinte globaliste. Intoxicarea tradiţiilor naţionale şi a folclorului românesc – fenomenul “bălălău”, manelismul.
CONCLUZII:
-
A. „Un popor fără tradiţii este un popor fără viitor“ – politicianul columbian Alberto Lleras Camargo.
-
B. Din filozofia şi din morala manelistă: „Ban pe ban
pe ban, pun ban pe ban/Fac afaceri mari în stil american/Că cel mai mult
şi cel mai mult/Un lucru în viaţă mi-a plăcut/Să am euro şi parai/Dar
fără să ridic un pai.” (Florin Salam); „Fur la tata bani cu sacu/Şi-i
dau toţi să fiu al dracu/Şi când îmi vine mie pe chelie/O ţin din beţie
în beţie/ Vagabond de meserie… Dacă vrei să-ţi fie bine/Atunci scapă-mă
de tine/Dar dacă te joci cu focul/Am să-ţi fac electroşocuri.” (Nicolae
Guţă).
“Trimite o felicitare de ziua naţională speciei urbane ce arborează drapelul naţional cu mândrie.”
Această felicitare poate fi accesată şi expediată gratis prin bunăvoinţa site-ului:
-
Diabolizarea poporului. Promovarea pe plan mondial a unor imagini deformate în mod grotesc despre români, cu generalizări defăimătoare şi profund umilitoare.
Românii, cei mai fioroşi hoţi, tâlhari şi criminali. Holocaustul din
România hipertrofiat. Comunismul cel mai nemilos din lume. “Revoluţia”
din ’89, cea mai sângeroasă. Dictatorul cel mai odios
– Oare cine şi de ce a hotărât executarea acestuia în ziua sfântă a Crăciunului? -. Nivelul de inteligenţă al românilor printre cele mai scăzute
– Un
studiu ştiinţific, publicat în 1940, de prof. C. Rădulescu-Motru,
demonstra că românii aveau la acea dată o inteligenţă normală şi o
rapiditate în gândire peste medie. O altă cercetare, realizată în 2010,
de profesorul Richard Lynn (Universitatea din Ulster), îi plasează pe
români, în ceea ce priveşte coeficientul de inteligenţă al popoarelor
europene, pe locul 27 din 29 de ţări.
Trădătorii/vânzătorii de ţară cei mai eficienţi. Oportuniştii cei mai jalnici.
CONCLUZII:
-
A. Dacă este să dăm crezare acestor cercetări privind
nivelele de inteligenţă, atunci nu putem decât să constatăm că locul
codaş ocupat acum de noi în clasamentul european, mai ales la categoria
de alfabetizare ştiinţifică – aproape jumătate dintre români (42%)
cred că Soarele se învârte în jurul Pământului, în timp ce 7 procente nu
ştiu ce să spună sau nu vor să răspundă – se datorează unei degradări continue a societăţii româneşti.
- Ultimele două opinii sunt pe cale de a fi larg acceptate. În primul
rând, de cei care cred că ne merităm soarta. Că multe dintre
nenorocirile de mai sus, inclusiv pocirea imaginii, ni le facem cu mâna
noastră. E drept, uneori, acţionăm şi ca o consecinţă directă a unui
semnificativ impuls. “Prietenii” ştiu din partea cui – vine provocarea – de ce – este declanşată – şi cum – se manifestă.
EPILOG
Tendinţele aproape suicidare ale evoluţiei României, în acest prim
sfert de secol 21, vin ca o mănuşă pe mâna tot mai viguroasă a
NOII
ORDINI MONDIALE – NOVUS ORDO SECLORUM -. Vestea bună (good news) –
dacă ne încălzeşte cu ceva, eventual că moare şi capra vecinului –
este că nu suntem singurii în această situaţie. Vestea proastă (bad
news) este că noi suntem în vârful lănciilor şi nu este nici o noutate
(no news) că ţintele ce urmează a fi străpunse –
„glasul sângelui”, apartenenţa la o rasă, la un popor, la o cultură, la o religie
– au o duritate redutabilă, care le-a permis să reziste de la
începuturile omenirii până în prezent. Originea etno-culturală este
considerată, mai ales în cercurile naţionaliste, ca fiind „ultima linie
de rezistenţă împotriva haosului”.
Vasile MAIEREAN.
http://www.efemeride.ro/planul-secret-al-lui-pike-privind-noua-ordine-mondiala
Sursa:
http://www.diasporatv.eu/preliminarii-disparitia-unei-natiuni-motto-cugetati-cugetati-cugetati/
-----------------------------------------------------------------------------------------------