NEWS. HOTARARI CEDO-PENSII MILITARE
DECIZIE
Cererea nr. 63627/11 prezentată de Constantin ABĂLUŢĂ şi alţii împotriva României
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a treia), reunită la 15 mai 2012 într-o
cameră compusă din Josep Casadevall, preşedinte, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ján
Šikuta, Ineta Ziemele, Luis López Guerra, Kristina Pardalos, judecători, şi Marialena Tsirli,grefier adjunct de secţie,având în vedere cererea menţionată anterior, introdusă la 20 iunie 2011,după ce a deliberat în acest sens, pronunţă următoarea decizie:
În fapt
1. Reclamanţii, Constantin Abăluţă şi alţi 306 reclamanţi ale căror nume sunt
disponibile la grefa Curţii, sunt resortisanţi români, toţi militari pensionaţi. Sunt reprezentaţi în faţa curţii de I. Olteanu, avocat în Bucureşti.
Circumstanţele cauzei
2. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamanţi, pot fi rezumate după
cum urmează.
3. Reclamanţii, foste cadre militare, beneficiau de o pensie calculată potrivit Legii
nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Pe durata serviciului, au contribuit la bugetul de stat cu aproximativ 5% din soldă, pentru o pensie suplimentară. Pensia lunară reprezenta aproximativ 60% din ultima soldă şi era achitată în întregime de la bugetul de stat.
4. Legea nr. 119/2010 a abrogat mai multe sisteme speciale de pensii, inclusiv cel al
pensiilor militare, pentru a asigura echilibrul bugetar şi pentru a corecta inegalităţile dintre diferitele sisteme de pensii. Conform Hotărârii Guvernului nr. 735/2010, pensiile militare trebuie să fie recalculate şi incluse în sistemul public de pensii în termen de 5 luni de la data intrării în vigoare a noii legi.
5. Legea nr. 263/2010 a instituit un nou sistem unitar de pensii, aplicabil totodată şi
militarilor. Pensiile acestora din urmă au fost recalculate pe baza vârstei la momentul
pensionării, durata şi cuantumul acestor cotizaţii. Durata serviciului militar a fost asimilată cu perioadele de contribuţie în sensul legii.
6. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 a abrogat HG nr. 735/2010, a
modificat anumite aspecte tehnice de calcul al pensiilor şi a prelungit termenul pentru punerea în aplicare a noului sistem unitar.
7. Reclamanţii susţin că introducerea noului sistem a condus la reducerea cuantumului
pensiilor acestora.
8. Între timp, multe foste cadre militare, inclusiv o parte dintre reclamanţi, au solicitat
instanţelor de contencios administrativ interne anularea HG nr. 735/2010 şi menţinerea vechii metode de calcul a pensiilor.
9. După abrogarea hotărârii sus-menţionate, instanţele naţionale, inclusiv curţile de
apel din Cluj şi Bucureşti, au respins sau au declarat inadmisibile aceste acţiuni.
Capăt de cerere
10. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1 şi art. 14 din convenţie, reclamanţii au susţinut
că reforma sistemului de pensii le-a adus atingere dreptului de proprietate, lipsindu-i de pensia stabilită la data pensionării, în timp ce alte grupuri sociale, cum ar fi foştii magistraţi, continuă să beneficieze de un mod de calcul al pensiilor mai avantajos.
În drept
11. Reclamanţii invocă încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 şi a art. 14 din convenţie,
pe motivul diminuării cuantumului pensiilor lor. Reclamanţii au susţinut, de asemenea, că, din pricina modificărilor legislative operate, nu au avut la dispoziţie un recurs efectiv, care să le fi permis să se plângă de situaţia în cauză şi să pretindă redresarea acesteia.
12. Curtea nu consideră necesar să se pronunţe cu privire la existenţa în dreptul intern
a unui recurs efectiv şi asupra obligaţiei reclamanţilor de a-l exercita, atât timp cât plângerea este inadmisibilă, pentru motivele prezentate în continuare.
13. Curtea reaminteşte că, deşi art. 1 din Protocolul nr. 1 garantează plata prestaţiilor
sociale pentru persoanele care au achitat contribuţii unei case de asigurări, acest lucru nu
poate fi interpretat ca dând dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat [a se vedea, în special, Skorkiewicz împotriva Poloniei (dec.), nr. 39860/98, 1 iunie 1999, Jankovic împotriva Croaţiei (dec.), nr. 43440/98, CEDO 2000-X, Kuna împotriva Germaniei, (dec.), nr. 52449/99, CEDO-2001, Blanco Callejas împotriva Spaniei (dec.), nr. 64100/00, 18 iunie 2002 şi Maggio şi alţii împotriva Italiei, nr. 46286/09, 52851/08, 53727/08, 54486/08 şi 56001/08, pct. 55, 31 mai 2011].
14. Curtea aminteşte, de asemenea, că statele părţi la convenţie dispun de o marjă de
largă de apreciere atunci când este vorba de reglementarea politicii lor sociale. Întrucât
adoptarea legilor în vederea stabilirii echilibrului între cheltuielile şi veniturile statului
implică, de regulă, o examinare a aspectelor politice, economice şi sociale, Curtea consideră că autorităţile naţionale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai potrivite pentru a atinge acest obiectiv, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepţia cazului în care se acestea se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil [Mihăieş şi Senteş împotriva României, (dec.), nr. 44232/11 şi 44605/11, 6 decembrie 2011].
15. În speţă, Curtea subliniază că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe
raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţilor existente între
diferitele sisteme de pensii (supra, pct. 4).
16. În această privinţă, Curtea constată că pretinsa diminuare a pensiilor reclamanţilor
a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul unitar prevăzut de Legea
nr. 263/2010 şi consideră că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi
considerate drept nerezonabile sau disproporţionate.
17. Curtea reţine, de asemenea, şi faptul că reforma sistemului de pensii nu a avut un
efect retroactiv, precum şi că perioada serviciului militar a fost asimilată perioadelor de
contribuţie în sensul legii. În consecinţă, reclamanţii nu au pierdut pensia care le era datorată în temeiul contribuţiilor la buget vărsate în timpul serviciului militar, ci doar o parte din pensie, care era susţinută integral de la bugetul de stat şi care reprezenta un avantaj de care reclamanţii beneficiaseră anterior graţie naturii profesiei lor [a se vedea, mutatis mutandis, Frimu şi alţii împotriva României, (dec.), nr. 45312/11, 7 februarie 2012)].
18. În ceea ce priveşte diferenţa de tratament în raport cu alte categorii de pensionari,
Curtea reaminteşte că o distincţie este discriminatorie în sensul art. 14 din convenţie dacă îi lipseşte o justificare obiectivă şi rezonabilă.
19. În speţă, Curtea susţine că faptul că alte categorii sociale se bucură în continuare
de un mod de calcul mai favorabil al pensiilor ţine, de asemenea, de marja de apreciere a
statului.
20. Având în vedere aceste elemente, Curtea consideră că măsurile criticate de
reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă,
incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari.
21. Reiese că cererea trebuie respinsă în temeiul art. 35 § 3 şi 4 din convenţie.
Pentru aceste motive, Curtea, în unanimitate,
Declară cererea inadmisibilă.
Marialena Tsirli Josep Casadevall
Grefier adjunct Preşedinte
http://www.ier.ro/documente/dct_fisiere/cedo-63627-11.pdf
Absolut regretabil pentru toti cei care au cheltuit banii cu avocatii!
Am prevzut acest DEZNODAMANT, cu mult timp in urma!
Nu fac din asta un titlu de glorie si nu ma bucur!
A fost o simpla analiza la rece
Ultima postare, remember:
==============================================================
===========================================
Legea 77/2012 pentru modificarea si completarea
Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995.
Lege nr. 77/2012
Lege nr. 77/2012
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. I
Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 732 din 18 octombrie 2011, cu modificarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Articolul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 3
(1) Notarul public este investit sa indeplineasca un serviciu de interes public si are statutul unei functii autonome.
(2) Pe teritoriul Romaniei functia de notar public se organizeaza si se exdercita numai in conditiile prezentei legi, in cadrul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania, denumita in continuare Uniunea, si a Camerelor Notarilor Publici, denumite in continuare Camere.
(3) Functia de notar public se exercita numai de catre notarii publici membri ai Uniunii, organizati in cadrul Camerelor.
(4) In exercitarea profesiei si in legatura cu aceasta, notarul public este protejat de lege.
(5) Constituirea si functionarea de forme de organizare a profesiei de notar public, altele decat Uniunea si Camerele, sunt interzise. Actele de constituire si de inregistrare a oricaror altor forme de organizare sunt nule de drept."
2. Dupa articolul 3 se introduc trei noi articole, articolele 3^1-3^3, cu urmatorul cuprins:
"Art. 3^1(1) Notarul public isi exercita functia intr-un birou notarial. Formele de exercigtare a functiei de notar public sunt:
a) birou individual;
b) societate profesionala.
(3) Societatea profesionala se constituie din 2 sau mai multi notari publici asociati. In cadrul societatii profesionale, notarii publici asociati pot angaja personal cu studii superioare si personal auxiliar.
(4) Notarii publici asociati intr-o societate profesionala isi exercita personal functia si raspund individual pentru activitatea lor.
(5) Notarul public nu isi poate exercita functia, in acelasi timp, in mai multe forme de exercitare a acesteia.
Art. 3^2
(1) Formele de exercitare a profesiei de notar public vor fi individualizate prin denumire, dupa cum urmeaza:a) in cazul biroului individual – numele notarului public titular, urmat de sintagma «biroul individual notarial» sau denumirea biroului;
b) in cazul societatii profesionale – numele notarilor publici asociati sau denumirea societatii profesionale, in ambele cazuri urmate de sintagma «societate profesionala notariala».
(2) Denumirile prevazute la alin. (1) vor figura pe insemnele exterioare ale birourilor individuale sau ale societatilor profesionale, in conditiile stabilite de statutul profesiei.
(3) Prin contractul de asociere, notarii publici pot conveni ca denumiea societatii profesionale sa ramana nemodificata, in cazul decesului sau al iesirii din asociere a unuia dintre asociati.
Art. 3^3
(1) Notarul public este liber sa opteze si sa isi schimbe in orice moment optiunea pentru una dintre formele de exercitare a functiei prevazute de lege.(2) Cu respectarea prevederilor prezentei legi si ale statutului profesiei, o forma de exercitare a functiei de notar public se poate transforma in alta fara a intra in lichidare."
3. Articolul 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 4Actul indeplinit de notarul public, purtand sigiliul si semnatura acestuia, este de autoritate publica si are forta probanta si, dupa caz, forta executorie prevazuta de lege."
4. Articolul 6 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 6(1) Notarii publici si institutiile prevazute la art. 5 care desfasoara activitate notariala are obligatia sa verifice, in scopul prevenirii litigiilor, ca actele pe care le instrumenteaza sa nu cuprinda clauze contrare legii si bunelor moravuri, sa ceara si sa dea lamuriri partilor asupra continutului acestor acte spre a se convinge ca le-au inteles sensul si le-au acceptat efectele.
(2) In cazul in care actul solicitat este contrar legii si bunelor moravuri, notarul public va refuza intocmirea lui."
5. Dupa articolul 7 se introduce un nou articol, articolul 7^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 7^1(1) Notarul public isi desfasoara activitatea la sediul biroului notarial in care functioneaza. Pentru indeplinirea obligatiilor profesionale, notarul public se poate deplasa si in afara sediului biroului notarial, in limitele circumscriptiei teritoriale a judecatoriei in care isi desfasoara activitatea.
(2) In cazul in care in circumscriptia unei judecatorii functioneaza mai multe birouri de notari publici, competenta teritoriala a fiecarui notar public se intinde pe tot cuprinsul acelei circumscriptii. Competenta teritoriala a notarilor publici numiti in municipiul Bucuresti se intinde pe tot cuprinsul circumscriptiei Tribunalului Bucuresti."
6. Articolul 8 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 8Notarul public indeplineste urmatoarele acte si proceduri notariale:
a) redactarea inscrisurilor cu continut juridic, la solicitarea partilor;
b) autentificarea inscrisurilor;
c) procedura succesorala notariala;
d) certificarea unor fapte, in cazurile prevazute de lege;
e) legalizarea semnaturilor de pe inscrisuri, a specimenelor de semnatura, precum si a sigiliilor;
f) darea de data certa a inscrisurilor;
g) primirea in depozit a bunurilor, a inscrisurilor si a documentelor prezentate de parti, precum si a sumelor de bani, a altor bunuri, inscrisuri sau documente gasite cu ocazia inventarului succesoral, in limita spatiului si a utilitatilor de care dispune biroul notarial;
h) actele de protest ale cambiilor, al biletelor la ordin si al cecurilor;
i) legalizarea copiilor de pe inscrisuri;
j) efectuarea si legalizarea traducerilor;
k) eliberarea de duplicate de pe actele pe care le-a intocmit;
l) activitati fiduciare, in conditiile legii;
m) numirea, in cazurile prevazute de lege, a custodelui sau a curatorului special;
n) inregistrarea si pastrarea, in conditiile legii, a amprentelor dispozitivelor speciale de marcat;
o) certificarea etapelor procedurale ale licitatiilor si/sau ale rezultatelor acestora;
p) procedura divortului, in conditiile legii;
q) lichidarea pasivului succesoral, cu acordul tuturor mostenitorilor;
r) orice alte operatiuni prevazute de lege."
7. Articolul 9 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 9Notarii publici pot da si alte consultatii juridice in materie notariala decat cele privind continutul actelor pe care le indeplinesc si pot participa, in calitate de specialisti desemnati de parti, la pregatirea si intocmirea unor acte juridice cu caracter notarial."
8. Dupa articolul 9 se introduce un nou articol, articolul 9^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 9^1Notarul public poate desfasura, in conditiile legii, activitati de agent al Arhivei Electronice de Garantii Reale Mobiliare, precum si alte activitati decat cele prevazute de prezenta lege, data in competenta sa."
9. Articolul 10 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 10In indeplinirea atributiilor ce ii revin, notarul public are competenta generala, cu exceptiile prevazute in situatiile urmatoare:
a) procedura succesorala notariala este de competenta notarului public din biroul notarial situat in circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care defunctul si-a avut ultimul domiciliu;
b) in cazul mostenirilor succesive, mostenitorii pot alege competenta oricaruia dintre notarii publici care isi desfasoara activitatea intr-un birou individual sau intr-o societate profesionala din circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care si-a avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urma;
c) actele de protest ale cambiilor, al biletelor la ordin si al cecurilor se fac de notarul public din circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care urmeaza a se face plata;
d) eliberarea duplicatelor de pe actele notariale, indreptarea erorilor materiale sau completarea omisiunilor vadite se fac de notarul public in a carui arhiva se afla originalul actelor notariale;
e) procedura divortului este de competenta notarului public cu sediul biroului in circumscriptia judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla locul incheierii casatoriei sau ultima locuinta comuna a sotilor;
f) procedura eliberarii incheierii cu privire la rezultatul verificarilor efectuate in Registrul de evidenta a procedurilor succesorale al Camerelor si in registrele nationale notariale ale Uniunii se indeplineste de notarul public competent, in conditiile legii, sa efectueze procedura succesorala;
g) orice alte situatii prevazute de lege."
10. Articolul 11 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 11(1) Conflictele de competenta intre notarii publici din circumscriptia aceleiasi curti de apel se solutioneaza de catre Colegiul director al Camerei, la sesizarea notarului public sau a partii interesate.
(2) Conflictele de competenta dintre notarii publici din circumscriptia unor curti de apel diferite se solutioneaza de catre Biroul executiv al Consiliului Uniunii.
(3) Decizia Colegiului director al Camerei sau, dupa caz, a Biroului executiv al Consiliului Uniunii poate fi contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la judecatoria in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea notarul public cel din urma sesizat. Hotararea judecatoriei este definitiva."
11. Articolul 12 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 12Secretarii consiliilor locale ale comunelor si oraselor unde nu functioneaza birouri ale notarilor publici indeplinesc, la cererea partilor, legalizarea copiilor de pe inscrisuri, cu exceptia inscrisurilor sub semnatura privata."
12. La articolul 13 alineatul (2), literele a) si b) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"a) redactarea de inscrisuri, la solicitarea partilor, in vederea indeplinirii uneia dintre procedurile notariale prevazute de lege in competenta misiunilor diplomatice si oficiilor consulare;b) autentificarea inscrisurilor, cu exceptia actelor juridice intre vii cu efect constitutiv sau translativ de proprietate si a actelor privind alegerea, modificarea si lichidarea regimului matrimonial;".
13. La articolul 13, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmatorul cuprins:
"(2^1) Misiunile diplomatice si oficiile consulare nu pot indeplini procedura desfacerii casatoriei si procedura succesorala."
14. La capitolul III, titlul sectiunii 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"SECTIUNEA 1 - Organizarea, functionearea si evidenta biroului individual notarial si a societatii profesionale notariale"
"Art. 14
(1) Activitatea notarilor publici se desfasoara in cadrul unui birou notarial, in care pot functiona unul sau mai multi notari publici asociati in partida simpla sau comuna, dupa caz, conform avizului Colegiului director al Camerei, angajati cu studii superioare si personal auxiliar.
(2) Prin asociere, notarul public nu isi pierde dreptul la birou notarial individual.
(3) Asocierea si incetarea asocierii notarilor publici care au sediul biroului in circumscriptia aceleiasi judecatorii se dispun prin decizie a Colegiului director al Camerei in a carei raza teritoriala se afla judecatoria in circumscriptia careia au sediul notarii publici. Asocierea si incetarea asocierii notarilor publici care nu au sediul biroului in circumscriptia aceleiasi judecatorii se dispun prin ordin al ministrului justitiei. Conditiile si procedura privind asocierea, respectiv incetarea asocierii notarilor publici se stabilesc prin regulamentul de punere in aplicare a prezentei legi.
(4) Asocierea, respectiv incetarea asocierii produce efecte de la data inregistrarii acesteia in Registrul national de evidenta a notarilor publici, denumit in continuare ENENP, tinut de Uniune. Certificatul de inregistrare se comunica, de indata, Ministerului Justitiei."
16. Dupa articolul 14 se introduce un nou articol, articolul 14^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 14^1(1) Notarul public isi poate schimba sediul biroului notarial dintr-o localitate in alta localitate, prin concurs organizat de catre Institutul Notarial Roman, la nivel national, pe posturile destinate schimbarilor de sedii.
(2) Concursul de schimbari de sedii prevazut la alin. (1) consta intr-o proba scrisa. Nota minima de promovare este 8,00.
(3) Ocuparea posturilor de catre candidatii admisi se face potrivit optiunii exprimate in cererea de inscriere la concurs, in ordinea mediilor obtinute si in limita posturilor prevazute in ordinul de actualizare mentionat la art. 15 alin. (3) lit. d).
(4) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (1), schimbarea sediului notarial dintr-o localitate in alta localitate se poate realiza prin incetarea calitatii notarului public titular si preluarea postului acestuia, la cerere, de catre notarul public asociat.
(5) In cazul in care in societatea profesionala functioneaza mai mult de 2 n otari publici asociati, care nu sunt numiti in localitatea respectiva, locul vacantat in conditiile alin. (4) se ocupa de notarul public nominalizat prin contractul de asociere de catre notarul public titular, dintre notarii asociati. In cazul in care nu este nominalizat unul dintre notarii asociati, locul vacantat se ocupa prin concurs organizat in conditiile prezentei legi.
(6) La stabilirea posturilor destinate schimbarilor de sedii, Colegiile directoare ale Camerelor vor tine seama atat de criteriile prevazute la art. 15 alin. (4), cat si de locurile devenite vacante ca urmare a incetarii calitatii unor notari publici.
(7) Notarul public isi poate schimba temporar sediul, prin asociere, dintr-o localitate in alta localitate, cu respectarea dispozitiilor art. 14 alin. (1)-(3).
(8) Componenta comisiilor pentru organizarea si desfasurarea concursului de schimbare de sedii se stabileste potrivit regulamentului aprobat de catre Consiliul Uniunii.
(9) Schimbarea sediului biroului se dispune prin ordin al ministrului justitiei.
(10) Schimbarea temporara a sediului biroului notarial prevazuta la alin. (7) se dispune prin ordin al ministrului justitiei sau, dupa caz, prin decizie a Colegiului director al Camerei.
(11) Procedura privind organizarea si desfasuraea concursului de schimbare de sediu se stabileste prin regulament, aprobat de Consiliul Uniunii."
17. Inaintea articolului 15 se introduce o noua sectiunea, sectiunea 1^1, cu urmatoarea denumire:
"SECTIUNEA 1^1 - Actualizarea numarului de notari publici"
"Art. 15
(1) La actualizarea numarului de notari publici se va avea in vedere ca in circumscriptia unei judecatorii sa isi exercite functia cel putin 2 notari publici.
(2) Numarul posturilor de notar public se actualizeaza, de regula anual, de catre ministrul justitiei. Actualizarea se face la propunerea Consiliului Uniunii.
(3) Ministrul justitie va proceda, in primul trimestru al fiecarui an, pe baza propunerilor Consiliului Uniunii, la emiterea ordinelor de actualizare, in mod distinct, pentru fiecare categorie de posturi care se actualizeaza, astfel:
a) posturile destinate judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b) posturi destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat;
c) posturi destinate persoanelor care au cel putin 6 ani vechime in functii de specialitate juridica si care vor promova examenul de dobandire a calitatii de notar public;
d) posturi destinate schimbarilor de sedii ale birourilor notariale.
(4) La formularea propunerii de actualizare, Consiliul Uniunii va tine seama de:
a) propunerile Camerelor;
b) numarul notarilor publici in functie;
c) numarul notarilor stagiari care urmeaza sa sustina examenul de definitivat;
d) cererile judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie care urmeaza sa fie numiti notar public cu scutire de examen;
e) cerintele rezultate din intinderea teritoriului, numarul locuitorilor;
f) volumul si tipul procedurilor notariale solicitate de catre public;
g) media anuala a onorariilor incasate de birourile notariale, pe localitati.
(5) La formularea propunerilor de actualizare, Camerele vor avea in vedere criteriile prevazute la alin. (4) lit. b)-g)."
19. Inaintea articolului 16 se introduce o noua sectiune, sectiunea 1^2, cu urmatoarea denumire:
"SECTIUNEA 1^2 - Dobandirea calitatii de notar public"
"Art. 16
Notar public poate fi cel care indeplineste urmatoarele conditii:
a) este cetatean roman, cetatean al unui alt stat membru al Uniunii Europene, cetatean al unui stat apartinand Spatiului Economic European sau cetatean al Confederatiei Elvetiene si are domiciliul sau resedinta in Romania;
b) are capacitate deplina de exercitiu;
c) este licentiat in drept;
d) nu are antecedente penale rezultate ca urmare a savarsirii unei infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul ori a savarsirii cu intentie a unei alte infractiuni;
e) se bucura de o buna reputatie, constatata in conditiile stabilite prin statut;
f) cunoaste limba romana;
g) este apt din punct de vedere medical si psihologic pentru exercitarea functiei;
h) detine timp de 2 ani calitatea de notar stagiar, a absolvit Institutul Notarial Roman si a promovat examenul de definitivat sau a exercitat timp de cel putin 6 ani o functie de specialitate juridica si a promovat concursul de admitere in functia de notar public."
21. Dupa articolul 16 se introduc 13 noi articole, articolele 16^1-16^13, cu urmatorul cuprins:
"Art. 16^1(1) Pentru a deveni notar stagiar, o persoana trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la art. 16 lit. a)-g) si sa promoveze examenul sau concursul de dobandire a calitatii de notar stagiar, organizat de Colegiul director al Camerei in care s-a inscris pentru examen sau concurs.
(2) Colegiile directoare ale Camerelor organizeaza anual si simultan, intr-o zi lucratoare, la o data stabilita de presedintele Uniunii, examenul sau concursul de dobandire a calitatii de notar stagiar.
(3) Examenul sau concursul de admitere ca notar stagiar consta intr-o proba scrisa, cu caracter teoretic, si o proba orala, din tematica aprobata de Consiliul Uniunii. Media minima de promovare este 8,00, dar nu mai putin de nota 7,00 la fiecare proba. Candidatii declarati admisi vor ocupa locurile in limita posturilor aprobate de Colegiul director al Camerei.
Art. 16^2
(1) Dupa promovarea examenului sau concursului prevazut la art. 16^1, notarul stagiar urmeaza timp de 2 ani cursurile de pregatire teoretica si practica organizate de Institutul Notarial Roman.(2) Pe perioada desfasurarii stagiului, notarul stagiar suporta cheltuielile de pregatire stabilite de catre Institutul Notarial Roman. Nefrecventarea cursurilor sau neplata cheltuielilor de pregatire atrage incetarea calitatii de notar stagiar. Structura pregatirii si conditiile aplicarii sanctiunii prevazute in prezentul alineat, precum si procedura desfasurarii stagiului se stabilesc prin regulament aprobat de catre Consiliul Uniunii.
(3) Pregatirea teoretica se desfasoara prin frecventarea cursurilor organizate de Institutul Notarial Roman. Pregatirea practica se desfasoara in cadrul unui birou notarial, desemnat de catre Colegiul director al Camerei in care notarul stagiar a sustinut examenul sau concursul de dobandire a calitatii de notar stagiar, cu acordul notarului public coordonator.
(4) Activitatea unui notar stagiar poate fi indrumata numai de notari publici cu o vechime de cel putin 6 ani in aceasta calitate si care se bucura de o buna reputatie profesionala.
(5) Dupa finalizarea celor 2 ani de stagiu, notarul stagiar trebuie sa participe si sa promoveze examenul de definitivat organizat de Institutul Notarial Roman, denumit in continuare INR.
(6) Examenul de definitivat consta in doua probe scrise, respectiv una cu caracter teoretic si una cu caracter practic, din tematica de concurs. Media minima de promovare este 8,00, dar nu mai putin de nota 7,00 la fiecare proba.
(7) Dupa finalizarea celor 2 ani de stagiu, notarul stagiar are dreptul de a se prezenta la cel mult doua sesiuni ale examenului de definitivat.
(8) Respingerea sau, dupa caz, lipsa nejustificata a notarului stagiar la doua examene de definitivat consecutive atrage incetarea calitatii de notar stagiar.
(9) Comisia de examinare pentru examenul de definitivat este constituita din urmatorii membri: un membru al Consiliului Uniunii, care este si presedintele comisiei, un reprezentant al Ministerului Justitiei, un membru al corpului didactic din invatamantul superior de specialitate si 2 notari publici cu prestigiu profesional, desemnati in conditiile regulamentului de organizare si desfasurare a concursului.
(10) In functie de numarul candidatilor, Consiliul Uniunii, la propunerea INR, poate hotari suplimentarea numarului comisiilor de examinare cu componenta celei prevazute la alin. (9), cu exceptia presedintelui, care este unic.
(11) Dispozitiile alin. (9) si (10) se aplica in mod corespunzator si pentru constituirea comisiei de solutionare a contestatiilor.
(12) Rezultatele examenului de definitivat se valideaza de catre Consiliul Uniunii, la propunerea presedintelui comisiei de examinare.
(13) Examenul sau, dupa caz, concursul de dobandire a calitatii de notar stagiar se sustine in limba romana si se organizeaza de catre Colegiile directoare ale Camerelor, conform conditiilor si procedurii prevazute prin regulament aprobat de Consiliul Uniunii.
(14) Examenul de definitivat si concursul de dobandire a calitatii de notar public se desfasoara la Bucuresti, iar examenul sau, dupa caz, concursul de dobandire a calitatii de notar stagiar se desfasoara in localitatea in care isi au sediul principal fiecare Camera.
(15) Regulamentul pentru organizarea si desfasurarea examenului de definitivat si a concursului pentru dobandirea calitatii de notar public se aproba prin ordin al ministrului justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii.
Art. 16^3
In termen de 15 zile de la validarea rezultatelor, candidatii care au promovat examenul de definitivat isi exprima optiunile pentru ocuparea locurilor de n otar public, in ordinea mediilor obtinute, pe locurile din cadrul Camerei in care au sustinut examenul sau concursul de dobandire a calitatii de notar stagiar si in limita locurilor cuprinse in ordinul de actualizare prevazut la art. 15 alin. (3) lit. b).
Art. 16^4
Dupa exprimarea optiunilor de ocupare a locurilor si comunicarea acestora Ministerului Justitiei de catre Consiliul Uniunii, candidatii declarati admisi sunt numiti notari publici prin ordin al ministrului justitiei, in termen de 30 de zile de la comunicare.
Art. 16^5
(1) Poate dobandi calitatea de notar public si persoana care indeplineste cumultiv conditiile prevazute la art. 16 lit. a)-g), are cel putin 6 ani vechime intr-o functie de specialitate juridica si promoveaza concursul de admitere in functia de notar public organizat de INR.(2) Persoanele care doresc sa dobandeasca calitatea de notar public, in conditiile alin. (1), trebuie sa se inscrie la Camera in circumscriptia careia doresc sa isi desfasoare activitatea, pentru ocuparea unui post propus de respectiva Camera si cuprins in ordinul de actualizare emis de ministrul justitiei.
(3) INR organizeaza concursul de admitere la nivel national pentru persoanele inscrise din toate Camerele, la o data unica stabilita de presedintele Uniunii, in conditiile stabilite de regulamentul de organizare si functionare a concursului.
(4) Comisia de examinare si comisia pentru solutionarea contestatiilor pentru concursul de admitere se contituie potrivit dispozitiilor art. 16^2 alin. (9)-(11).
(5) Concursul de admitere consta in doua probe scrise, respectiv una cu caracter teoretic si una cu caracter practic, din tematica de concurs. Media minima de promovare este 8,00, cu conditia ca fiecare proba din concurs sa obtina cel putin nota 7,00.
(6) Presedintele concursului inainteaza, spre validare, Consiliului Uniunii rezultatele concursului de admitere.
Art. 16^6
Concursul de admitere in functia de notar public pentru persoanele care au cel putin 6 ani vechime intr-o functie de specialitate juridica, se organizeaza de catre INR, la solicitarea Consiliului Uniunii, ori de cate ori este necesar, dar cel putin o data la 2 ani.
Art. 16^7
In termen de 15 zile de la data validarii rezultatelor, candidatii care au promovat concursul de admitere isi exprima optiunile pentru ocuparea locurilor de notar public, in ordinea mediilor obtinute, pe locurile din cadrul Camerei in care s-au inscris la concurs si in limita locurilor cuprinse in ordinul de actualizare prevazut la art. 15 alin. (3) lit. c).
Art. 16^8
Dupa exprimarea optiunilor de ocupare a locurilor si comunicarea acestora Ministerului Justitiei de catre Consiliul Uniunii, candidatii declarati admisi sunt numiti notari publici prin ordin al ministrului justitiei, in termen de 30 de zile de la comunicare.
Art. 16^9
Dupa numireae prin ordin al ministrului justitiei, notarii publici care au obtinut aceasta calitate in conditiile art. 16^5 au obligatia de a urma cursuri privind pregatirea practica pentru desfasurarea profesiei de notar, precum si pentru organizarea activitatii unui birou notarial, cursuri organizate de INR pe o perioada stabilita de catre Consiliul Uniunii, cu plata taxelor aferente.
Art. 16^10
Dobandeste, la cerere, fara examen, calitatea de notar public in localitatea mentionata in cererea de numire personalul de specialitate juridica asimilat magistratilor cu vechime de cel putin 15 ani numai in cadrul directiei de specialitate notariala din Ministerul Justitiei.
Art. 16^11
(1) Pot dobandi, la cerere, fara examen, calitatea de notar public si judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Cererea de numire se adreseaza ministrului justitiei, in termen de cel mult un an de la data expirarii mandatului sau eliberarii din functie, din motive neimputabile.(2) Pentru a fi avute in vedere la emiterea ordinului de actualizare, cererile de numire se depun pana la data de 31 martie a fiecarui an, la Ministerul Justitiei. Solicitantul va preciza in cererea de n umire Camera in ca carei circumscriptie doreste sa isi exercite activitatea. Cererile depuse dupa aceasta data vor fi solutionate in anul urmator. Sub sanctiunea respingerii cererii de numire, solicitantul va depune odata cu cererea dovezile din care sa rezulte ca indeplineste conditiile art. 16 lit. a)-g), precum si o declaratie pe propria raspundere, incheiata in forma autentica, din care sa rezulte ca nu a revenit pe functia de magistrat detinuta anterior sau pe o alta functie de judecator ori procuror si nu a optat pentru intrarea in avocatura.
(3) Ministrul Justitiei va transmite Consiliului Uniunii, in 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la alin. (2), cererile judecatorilor care indeplinesc conditiile prevazute mai sus.
Art. 16^12
(1) In functie de cererile comunicate de Ministerul Justitiei, Consiliul Uniunii va solicita Camerelor pentru care judecatorii si-au exprimat optiunea sa propuna un numar de locuri corespunzator cu optiunile formulate. La formularea propunerilor, Camerelor vor avea in vedere criteriile prevazute de prezenta lege pentru actualizarea numarului de posturi.(2) Pe baza propunerilor primite de la Camere, Consiliul Uniunii formuleaza propunerile de posturi destinate a fi ocupate de judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe care le supune aprobarii ministrului justitiei.
(3) Dupa emiterea ordinului de actualizare a posturilor destinate a fi ocupate de judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ministrul justitiei va emite ordinele de numire in functia de notar public a solicitantilor care indeplinesc conditiile de mai sus.
(4) In cazul in care exista mai multi solicitanti pentru acelasi post, acestia vor fi departajati dupa criteriile stabilite in regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Art. 16^13
Dupa numirea prin ordin al ministrului justitiei, notarii publici care au obtinut aceasta calitate in conditiile art. 16^11 au obligatia de a urma cursuri de pregatire practica pentru desfasurarea profesiei de notar, precum si pentru organizarea activitatii unui birou notarial, cursuri organizate de INR pe o perioada stabilita de catre Consiliul Uniunii, cu plata taxelor aferente."
22. Inaintea articolului 17 se introduce o noua sectiune, sectiunea 1^3, cu urmatoarea denumire:
"SECTIUNEA 1^3 - Numirea in functia de notar public"
"Art. 17
(1) Notarul public este numit de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii, in baza cererii celui interesat si dupa ce face dovada indeplinirii cerintelor prevazute la art. 16.
(2) In ordinul de numie in functie se mentioneaza circumscriptia judecatoriei si localitatea in care este numit notarul public."
24. Dupa articolul 17 se introduc trei noi articole, articolele 17^1-17^3, cu urmatorul cuprins:
"Art. 17^1Dupa implinirea varstei de 75 de ani, notarul public isi poate exercita functia numai daca prezinta anual un certificat medical privind indeplinirea conditiei prevazute la art. 16 lit. g).
Art. 17^2
Exercitarea fara drept a functiei de notar public constituie infractiune si se sanctioneaza potrivit legii penale.
Art. 17^3
(1) Dupa emiterea ordinului de numire in functie in conditiile art. 17, notarul public va depune juramantul.(2) Juramantul va fi depus intr-un cadru solemn, de catre notarul public in fara ministrului justitiei si a presedintelui Uniunii sau a reprezentantilor acestora.
(3) Juramantul are urmatorul continut: «Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa imi indeplinesc cu onoare si credibilitate publica, cu constiinta si fara partinire atributiile ce imi revin si sa pastrez secretul profesional. Asa sa imi ajute Dumnezeu!»
(4) Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a notarului public.
(5) Notarul public fara confesiune va depune juramantul fara formula religioasa, pe constiinta si onorare."
25. Articolul 18 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 18(1) Notarul public care, dupa numire, isi va desfasura activitatea intr-un birou individual notarial este obligat, in termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire in functie, sa isi inregistreze sediul biroului individual la RNENP. Pentru inregistrare, notarul public va prezenta ordinul de numire in functie, ordinul de asociere sau, dupa caz, decizia Colegiului director al Camerei, sigiliul si specimenul de semnatura, dovada depunerii juramantului, precum si licenta de functionare.
(2) Notarul public care dupa numire isi va desfasura activitatea intr-o societate profesionala este obligat sa isi obtina licenta de functionare si sa isi inregistreze in RNENP atat ordinul de numire in fucntie, cat si ordinul de asociere sau, dupa caz, decizia Colegiului director al Camerei, in termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire, respectiv de asociere. Pentru inregistrarea sediului biroului notarial individual, notarul public va prezenta ordinul de numire in functie, sigiliul si specimenul de semnatura, dovada depunerii juramantului, precum si licenta de functionare.
(3) Licenta de functionare consta in atestarea indeplinirii formalitatilor pentru inceperea si desfasurarea activitatii prevazute in regulament.
(4) Certificatul de inregistrare in RNENP confera notarului public dreptul de a desfasura efectiv activitatea.
(5) Inregistrarea unei cereri de suspendare inainte de expirarea termenului prevazut la alin. (1) sau (2), urmata de emiterea ordinului ministrului justitie de suspendare a calitatii de notar public, intrerupe curgerea termenului.
(6) Pentru cazuri temeinic justificate, confirmate de Colegiul director al Camerei, termenele prevazute la alin. (1) si (2) pot fi prelungite prin ordin al ministrului justitiei, pe o perioada ce nu poate depasi 3 luni.
(7) Neindeplinirea obligatiei prevazute la alin. (1) si (2) privind inregistrarea in RNENP atrage suspendarea de drept a calitatii de notar public, incepand cu data expirarii termenului de inregistrare.
(8) Notarul public care este inregistrat in RNENP, iar in modul sau de functionare si exedrcitare a activitatii a intervenit o modificare are obligatia ca, in termen de 3 luni de la emiterea ordinului ministrului justitiei de schimbare a sediului biroului in circumscriptia altei judecatorii, de incetare a suspendarii calitatii, respectiv de la emiterea ordinului ministrului justitiei ori, dupa caz, a deciziei Colegiului director al Camerei de asociere sau de incetare a asocierii, sa solicite inregistrarea in RNENP, in mod corespunzator, a modificarii intervenit in desfasurarea activitatii.
(9) Inregistrarea in RNENP a unei cereri de suspendare inainte de expirarea termenului prevazut la alin. (1), urmata de emiterea ordinului ministrului justitiei de suspendare din functia de notar public, intrerupe termenul.
(10) Pentru cazuri temeinic justificate, termenul prevazut la alin. (8)s poate fi prelungit, prin ordin al ministrului justitiei, pe o perioada ce nu poate depasi 3 luni.
(11) Neindeplinirea obligatiei prevazute la alin. (8) privind inregistrarea in RNENP atrage suspendarea de drept a notarului public din exercitiul functiei.
(12) Camera in ca carei raza teritoriala se afla jujdecatoria in circumscriptia careia a fost numit si, dupa caz, Camera in care notarul public isi desfasura activitatea la data incetarii sau suspendarii calitati au obligatia inregistrarii modificarii intervenite in desfasurarea activitatii notarului public in RNENP, in termen de doua luni de la emiterea ordinului ministrului justitiei de incetare sau de suspendare a calitatii de notar public.
(13) In situatiile prevazute la alin. (1) si (2), notarul public isi incepe activitatea numai dupa inregistrarea in RNENP. Retragerea licentei de functionare atrage suspendarea de drept a notarului public pana la acordarea ueni noi licente de functionare.
(14) In situatiile prevazute la alin. (8), notarul public isi incepe activitatea numai dupa inregistrarea in RNENP. Retragerea licentei de functionare atrage suspendarea de drept a notarului public pana la acordarea unei noi licente de functionare.
(15) Procedura inregistrarii in RNENP, precum si procedura acordarii sau, dupa caz, retragerii licentei de functionare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi."
26. Articolele 19, 20, 21 si 22 se abroga.
27. Inaintea articolului 23 se introduce o noua sectiune, sectiunea 1^4, cu urmatoarea denumire:
"SECTIUNEA 1^4 - Incetarea si suspendarea din functia de notar public"
28. Articolul 23 se smodifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 23(1) Calitatea de notar public inceteaza:
a) prin renuntarea scrisa la calitatea de notar public;
b) in cazul constatarii incapacitatii de munca, in conditiile legii;
c) in caz de neexercitare a functiei, dispusa ca sanctiune disciplinara, in conditiile prezentei legi;
d) prin excluderea din profesie, dispusa ca sanctiune disciplinara, in conditiile prezentei legi;
e) in cazul vaditei incapacitati profesionale, constatata in urma controlului exercitat in conditiile prezentei legi;
f) in cazul condamnarii definitive pentru savarsirea unei infractiuni de serviciu sau in legatura cu sericiul ori pentru savarsirea cu intentie a ueni alte infractiuni;
g) in cazul in care notarul public nu mai indeplineste conditiile prevazute la art. 16 lit. a)-g);
h) in cazul constatarii, in conditiile prevazute la art. 24 alin. (3) a unei boli psihice ireversibile;
i) prin deces.
(2) In cazul prevazut la alin. (1) lit. f), instanta de judecata comunica de indata compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Justitie si Uniunii copia certificata a hotararii judecatoresti de condamnare.
(3) Incetarea functiei de notar public se constata sau se dispune, dupa caz, de ministrul justitiei, la propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu.
(4) La incetarea calitatii de notar public, Camera are obligatia de a ridica de indata sigiliile, registrele si arhiva. Registrele si arhiva se vor prelua, in urmatoarea ordine, de catre:
a) notarul public asociat;
b) un alt notar public din circumscriptia aceleiasi judecatorii sau, in lipsa, din circumscriptia aceleiasi Camere, in cazul in care notarul public a carui functie a incetat isi desfasura activitatea intr-un biroul notarial individual;
c) Camera, in cazul in care arhiva nu poate fi preluata de un notar public.
(5) In cazul in care Camera este impiedicata sa isi exercite atributiile prevazute la alin. (1)-(4), aceasta poate solicita sprijinul organelor de ordine publica."
29. Articolul 24 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 24(1) Notarul public este suspendat din functie:
a) in caz de incompatibilitate;
b) pe perioada interdictiei de a-si exercita functia, dispusa in conditiile legii sau ca masura disciplinara;
c) in caz de nedepunere a situatiei statistice lunare la termenul stabilit prin hotararea Consiliului Uniunii, timp de doua luni consecutiv;
d) pentru neachitarea integrala, in termen de doua luni de la scadenta, a obligatiilor banesti profesionale, pana la depunerea situatiilor statistice si/sau achitarea debitului si a penalitatilor aferente acestuia;
e) in caz de incapacitate temporara de munca;
f) in cazul concediului pentru cresterea si ingrijirea copilului, in conditiile legii;
g) in cazul arestarii preventive a notarului public, pana la incetarea masurii;
h) la cererea formulata in scris;
i) cand sufera de o boala psihica, ce il impiedica sa isi exercite fucntia in mod corespunzator, in conditiile stabilite de regulament;
j) in cazul prevazut la art. 18 alin. (7).
(2) In cazul prevazut la alin. (1) lit. g), instanta de judecata comunica de indata compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei si Uniunii copia certificata a hotararii judecatoresti definitive prin care s-a dispus masura arestarii preventive a notarului public.
(3) Dupa expirarea perioadei prevazute la alin. (1) lit. i), Camera, pe baza unei noi expertize, poate hotari incetarea suspendarii si repunerea in functie a notarului, prelungirea acesteia sau, daca boala este ireversibila, propune incetarea din functie, potrivit legii.
(4) La suspendarea din exercitiul functiei, notarului public ii revine obligatia predarii de indata Camerei a sigiliilor, registrelor si, dupa caz, a arhivei in vederea pastrarii pe perioada suspendarii.
(5) Suspendarea inceteaza daca au disparut imprejurarile care au determinat-o.
(6) In cazul suspendarii din functia de notar, termenul de suspendare incepe sa curga de la data incheierii procesului verbal de preluare a sigiliilor si inchiderea registrelor."
30. Articolul 25 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 25Suspendarea si incetarea suspendarii se dispun prin ordin de ministrul justitiei, la propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu."
31. Dupa articolul 25 se introduc trei noi articole, articolele 25^1-25^3, cu urmatorul cuprins:
"Art. 25^1Pentru motive justificate, Camera va desemna, in conditiile prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi, un notar public pentru indeplinirea atributiilor notarului public absent sau, dupa caz, a notarului public aflat in situatiile prevazute la art. 57.
Art. 25^2
(1) Evidenta notarilor publici, lucrarile privind numirea in functie, modificarile intervenite in desfasurarea activitatii, incetarea activitatii de notar public, precum si cele privind organizarea si functionarea profesiei se realizeaza, in plan teritorial, de catre Camere, iar la nivel national, de catre Uniune si compartimentul de specialitate din Ministerul Justitiei.(2) Uniunea are obligatia de a comunica, de indata, Ministerului Justitiei, certificatele de inregistrare a numirii in functia de notar public, precum si a sediului birouluinotarial individual sau asociat, deciziile Colegiilor directoare ale Camerelor de asociere si incetare a asocierii notarilor publici care au sediul biroului in circumscriptia aceleiasi judecatorii, precum si, la cerere, orice alte acte privind organizarea si functionarea birourilor notarilor publici.
(3) Ordinele ministrului justitiei privind numirea in functia de notar public, modificarile intervenite in desfasurarea activitatii, precum si incetarea calitatii de notar public se comunica Uniunii, care are obligatia de a lua masurile necesare pentru a fi comunicate de indata Camerei, acesteia revenindu-i obligatia comunicarii, sub luare de dovada, notarului public.
Art. 25^3
Pana la data de 31 martie a fiecarui an, Consiliul Uniunii are obligatia sa intocmeasca tabloul anual al notarilor publici si sa il publice in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Tabloul anual al notarilor publici se actualizeaza permanent, pe baza datelor furnizate de catre Camere, se comunica Ministerului Justitiei si se posteaza pe pagina de internet a Uniunii."
32. Articolul 26 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 26(1) In circumscriptia fiecarei curti de apel functioneaza cate o Camera, cu personalitate juridica.
(2) Sediul fiecarei Camere este prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta lege. La nivelul fiecarui judet din circumscriptia Camerei functioneaza cel putin un sediu secundar al acesteia. Camera are stampila proprie, care cuprinde cel putin denumirea Camerei si stema Romaniei, iar in cazul sediilor secundare se mentioneaza si denumiea judetului in care functioneaza sediul secundar.
(3) Din Camera fac parte toti notarii publici care functioneaza in circumscriptia acesteia.
(4) Organele de conducere ale Camerei sunt:
a) Adunarea generala a Camerei;
b) Colegiul director al Camerei;
c) presedintele Colegiului director al Camerei.
(5) Colegiul director este format dintr-un presedinte, care este si presedintele Camerei, un vicepresedinte, care este si vicepresedinele Camerei, si 3-7 membri. Colegiul director al Camerei este ales de Adunarea generala a Camerei, in conditiile stabilite prin statutul Uniunii, pentru un mandat de 4 ani, dintre notarii publici care functioneaza in acea Camera.
(6) Alegerea in functiile de conducere ale Camerei se face numai prin vot secret, in conditiile prevazute de statut.
(7) Presedintele si membrii Colegiului director al Camerei primesc indemnizatie al carei cuantum este stabilit de Adunarea generala a Camerei.
(8) In perioada in care Uniunea este autorizata ca operator al Arhivei Electronice de Garantii Reale Mobiliare, Camerele dobandesc de drept calitatea de agent al Arhivei Electronice de Garantii Reale Mobiliare. In vederea exercitarii acestei calitati, Camerele pot depune o cerere in acest sens la Ministerul Justitiei, pentru a obtine acordul de a opera in arhiva."
33. Dupa articolul 26 se introduc cinci noi articole, articolele 26^1-26^5, cu urmatorul cuprins:
"Art. 26^1(1) Pe langa Camere se pot constitui si pot functiona curti de arbitraj.
(2) Curtea de arbitraj este o institutie permanenta de arbitraj, neguvernamentala, fara personalitate juridica, independenta in exercitarea atributiilor ce ii revin, care functioneaza pe langa Camera Notarilor Publici si care isi desfasoara activitatea in conditiile legii.
(3) Regulamentul de organizare si functionare a Curtii de arbitraj, precum si organele de conducere ale acesteia se aproba de Camere, pe baza regulamentului-cadru aprobat de Consiliul Uniunii.
(4) Activitatea curtilor de arbitraj de pe langa Camere se desfasoara conform prevederilor Codului de procedura civila, Regulamentului de organizare si functionare si Regulilor de procedura arbitrala stabilite de catre Camere in baza regulamentului-cadru aprobat de Consiliul Uniunii.
(5) Normele cu privire la onorariile arbitrilor si la taxele arbitrale se aproba de catre Colegiul director al Camerei.
(6) Taxele arbitrale vor fi folosite in scopul sustinerii cheltuielilor legate de solutionarea litigiilor, plata cheltuielilor de secretariat, onorariile arbitrilor si documentarea acestora, precum si orice cheltuiala necesara functionarii Curtii de arbitraj.
(7) Curtea de arbitraj poate solutiona numai litigii izvorate din actele si procedurile notariale.
(8) Dispozitiile alin. (1)-(7) se completeaza cu dispozitiile referitoare la arbitrajul institutionalizat din Codul de procedura civila.
Art. 26^2
Presedintele Colegiului director al Camerei are urmatoarele atributii: a) reprezinta Camera in raport cu tertii;
b) solutioneaza plangerile petentilor impotriva notarilor stagiari, luand masurile corespunzatoare;
c) desemneaza, la cerere sau din oficiu, in cazuri exceptionale, un notar public care sa asigure functionarea unui alt birou de notar public;
d) angajeaza personalul de specialitate si auxiliar, in numarul si in structura stabilite de Colegiul director al Camerei;
e) coordineaza si conduce compartimentele prevazute in structura organizatorica a Camerei;
f) convoaca si conduce sedintele Colegiului director al Camerei si ale Adunarii generale a Camerei;
g) ordonanteaza cheltuielile bugetare ale Camerei;
h) aproba, la cererea partilor, transferul dosarului succesoral;
i) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, regulament, statut si de actele normative cu caracter intern.
Art. 26^3
(1) Colegiul director al Camerei are urmatoarele atributii: a) organizeaza examenul pentru dobandirea calitatii de notar stagiar;
b) stabileste birourile notariale in care se va efectua pregatirea practica a notarilor stagiari;
c) urmareaste pregatirea teoretica si practica a notarilor stagiari;
d) inlocuieste, la cerere sau din oficiu, biroul notarial in care se efectueaza pregatirea practica;
e) propune Adunarii generale a Camerei actualizarea numarului de notari publici si a numarului de posturi destinate schimbarilor de sedii;
f) aproba numarul de posturi destinate dobandirii calitatii de notar stagiar;
g) intocmeste documentarea juridica si asigura consultarea si informarea curenta a notarilor publici;
h) tine evidenta veniturilor si cheltuielilor Camerei si a contributiei membrilor sai;
i) stabileste comisia de inventariere si lichidare a birourilor notariale, in caz de suspendare sau incetare;
j) poate acorda sprijin si ajutor material notarilor publici in cazuri justificate;
k) desemneaza un membru al Colegiului director al Camerei sau un alt notar public din cadrul Camerei ce urmeaza sa efectueze mentiunile privind revocarea, anularea, rectificarea actelor notariale aflate in arhiva Camerei;
l) aproba, la propunerea presedintelui, organigrama si statul de functii ale personalului de specialitate si administrativ al Camerei;
m) organizeaza, la cererea notarului public, vanzarea la licitatie a bunurilor in vederea lichidarii de catre notar a pasivului succesoral, in conditiile stabilite prin regulamentul aprobat de Consiliul Uniunii;
n) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, regulament, statut si actele normative cu caracter intern.
Art. 26^4
Adunarea generala a Camerei are urmatorele atributii: a) alege si revoca Consiliul director al Camerei si Comisia de cenzori, in conditiile stabilite prin statut;
b) alege si revoca reprezentantul sau reprezentan tii Camerei, dupa caz, si supleantul acestora in Consiliul Uniunii, in conditiile stabilite prin statut, cu respectarea normei de reprezentare prevazute de prezenta lege;
c) alege si revoca reprezentantul Camerei in Consiliul de disciplina, in conditiile stabilite prin statut;
d) alege si propune membrul in Consiliul de administratie al Casei de Asigurari;
e) aproba anual raportul de activitate si descarcarea de gestiune ale presedintelui si Colegiului director al Camerei;
f) aproba bugetul de venituri si cheltuieli al Camerei si executia bugetara;
g) aproba strategia de dezvoltare si politica de investitii a Camerei;
h) stabileste indemnizatiile membrilor organelor alese;
i) aproba regulamentele interne ale Camerei;
j) alege membrii comisiilor de organizare a alegerilor organelor de conducere la nivelul Camerelor si al Uniunii, in conditiile regulamentelor proprii;
k) alege reprezentatii Camerei conform normei de reprezentare la Congres;
l) acorda si retrage, la propunerea Colegiului director al Camerei, titlul onorific de presedinte de onoare notarilor publici care au detinut calitatea de presedinte al Colegiului director al Camerei;
m) aproba actualizarea numarului de notari publici si a numarului de posturi destinate schimbarilor de sedii, pe care o inainteaza Consiliului Uniunii;
n) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, regulament, statutu si de actele normative cu caracter intern.
Art. 26^5
Mandatul organelor alese la nivelul Camerelor incepe la data de 1 ianuarie a anului calendaristic urmator celui in care s-au organizat alegerile."
34. Articolul 27 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 27(1) Notarii publici din Romania sunt constituiti la nivel national in Uniunea Nationala a Notarilor Publici, unica organizatie profesionala infiintata prin lege, cu personalitate juridica, de interes public, cu patrimoniu si buget propriu.
(2) Uniunea are sediul in municipiul Bucuresti si are stampila proprie, care cuprinde cel putin denumirea Uniunii si stema Romaniei.
(3) Pentru realizarea obiectivelor din domeniile sale de activitate, Uniunea are urmatoarele functii:
a) de strategie, prin transmiterea de propuneri la elaborarea de catre Ministerul Justitiei a strategiilor in domeniul notarial;
b) de reglementare a activitatii, prin reglementari tertiare specifice, prin care se asigura, in conformitate cu strategia adoptata, punerea in aplicare a legislatiei in domeniul notarial si realizarea cadrului juridic subsidiar specific;
c) de reprezentare pe plan intern si international a notarilor publici;
d) de indrumare, sprijin si control al notarilor publici, in aplicarea corecta a prevederilor legale in domeniul notarial;
e) de administrare a patrimoniului propriu.
(4) In exercitarea functiilor care ii revin, Uniunea poate colabora cu autoritatile si institutiile publice, cu alte persoane juridice de drept public sau privat, romane sau straine, pentru realizarea unor obiective de interes comun, corespunzatoare domeniului sau de activitate.
(5) Statutul aprobat de Congresul de constituire al Uniunii este actul constitutiv al acesteia.
(6) Modificarea si completarea Statutului Uniunii intre congrese se fac de catre Consiliul Uniunii, dupa consultarea Adunarii generale ale Camerelor.
(7) Organele de conducere ale Uniunii sunt:
a) Congresul;
b) Consiliul Uniunii;
c) Biroul execuriv al Consiliului Uniunii;
d) presedintele Uniunii.
(8) In organele de conducere ale Uniunii pot fi alesi notarii publici in functie, cu o vechime efectiva in profesie de cel putin 8 ani la data alegerii.
(9) Membrii Colegiului director al Camerei nu pot fi membri ai Consiliului Uniunii. Fac exceptie presedintele Camerei, care, potrivit art. 28, face parte de drept din Consiliul Uniunii, si vicepresedintele Camerei sau un alt membru desemnat in acest sens, numai in situatia in care il reprezinta pe presedinte.
(10) Mandatul organelor alese ale Uniunii incepe la data de 1 ianuarie a anului calendaristic urmator celui in care s-au organizat alegerile."
35. Dupa articolul 17 se introduc doua noi articole, articolele 27^1 si 27^2, cu urmatorul cuprins:
"Art. 27^1(1) Congresul este constituit din reprezentantii notarilor publici, alesi de Adunarea generala a fiecarei Camere, potrivit normei de un reprezentant la 10 notari publici in functie, la care se adauga membrii Consiliului Uniunii, precum si vicepresedintii Colegiilor directoare ale Camerelor.
(2) In situatia in care nu sunt alesi ca reprezentanti ai Camerei la Congres, membrii Consiliului de disciplina, ai Comisiei de cenzori si ai Consiliului de administratie al Casei de Asigurari participa fara drept de vot la lucrarile Congresului.
(3) Congresul se intruneste in sesiuni ordinare si extraordinare.
(4) Congresul se intruneste in sesiune ordinara, de regula, anual si in sesiune extraordinara, la cererea Consiliului Uniunii sau a Camerelor, daca aceasta reprezinta cel putin o treime din numarul notarilor publici.
(5) Convocarea Congresului se face de catre Biroul executiv al Consiliului Uniunii cu cel putin 60 de zile inainte de data stabilita, prin instiintarea in scris a Camerelor si prin publicarea intr-un ziar central a datei, locului si ordinii de zi. Colegiile directoare ale Camerelor sunt obligate sa comunice data, locul de desfasurare a Congresului si ordinea de zi a acestuia tuturor notarilor publici in functie din Camera.
(6) Camerele sunt obligate sa comunice Uniunii lista nominala cu delegatii la Congres, de regula, cu cel putin 15 zile inainte de Congres.
(7) Congresul este legal constituit in prezenta a doua treimi din numarul delegatilor sai si adopta hotarari cu majoritatea simpla a delegatilor prezenti.
(8) Delegatii la congres au libertatea sa isi exprime votul tinand cont de strategia si interesele profesiei.
(9) Congresul notarilor publici are, dupa caz, urmatoarele atributii:
a) adopta, prin hotarare, completarea sau modificarea Statutului Uniunii si a Statutului Casei de Asigurari a Notarilor Publici, cu exceptia modificarilor adoptate intre Congrese de catre Consiliul Uniunii, in conditiile art. 27 alin. (6);
b) adopta Codul deontologic al notarilor publici, completarile si modificarile care i se aduc in conditiile stabilite prin statut;
c) valideaza, prin hotarare, alegerea reprezentantilor Camerelor si a supleantilor acestora in Consiliul Uniunii, in conditiile stabilite prin statut;
d) valideaza, prin hotarare, alegerea, dintre membrii Consiliului Uniunii, a presedintelui si vicepresedintilor, in conditiile stabilite prin statut;
e) valideaza, prin hotarare, alegerea membrilor Consiliului de disciplina, in conditiile stabilite prin statut;
f) dezbate probleme profesionale de interes general si adopta, cu majoritate simpla, rezolutii cu privire la problemele dezbatute;
g) aproba raportul Consiliului Uniunii si al Comisiei de cenzori, executia bugetara si descarcarea de gestiune;
h) indeplineste orice alte atributii date in competenta sa prin lege, regulament sau statut.
(10) Hotararile si rezolutiile cu caracter normativ intern, administrativ-organizatoric sunt obligatorii pentru notarii publici.
(11) Congresul poate delega unele dintre atributiile sale Consiliului Uniunii, in conditiile stabilite prin statut.
(12) Procedura privind convocarea, organizarea si desfasurarea Congresului se stabileste prin statut.
Art. 27^2
(1) In cadrul Uniunii se constituie si functioneaza: a) Institutul Notarial Roman;
b) Casa de Asigurari a Notarilor Publici;
c) Casa de Pensii a Notarilor Publici;
d) Centrul National de Administrare a Registrelor Nationale Notariale;
e) Comisia de cenzori;
f) Consiliul de disciplina;
g) Corpul de control;
h) redactia Buletinului Notarilor Publici;
i) comisiile de specialitate ale Consiliului Uniunii;
j) aparatul de specialitate si administrativ;
k) Registrul national de evidenta a notarilor publici, in care se inregistreaza notarii publici si formele in care acestia isi exercita profesia.
(2) La nivelul Uniunii se pot infiinta si alte organisme, potrivit legii, statutului profesiei sau actelor normative cu caracter intern."
36. Articolul 28 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 28(1) Consiliul Uniunii este constituit din reprezentantii fiecarei Camere, alesi potrivit urmatoarei norme de reprezentare:
a) un reprezentant, pentru Camerele cu pana la 200 de notari publici in functie;
b) 2 reprezentanti, pentru Camerele care au intre 201 si 400 de notari publici in functie;
c) 3 reprezentanti, pentru Camerele care au peste 400 de notari publici in functie.
(3) Procedura alegerii reprezentantilor si supleantilor Camerelor in Consiliul Uniunii, precum si numarul supleantilor se stabilesc prin statut.
(4) Presedintii Camerelor fac parte de drept din Consiliul Uniuniim, cu drept de vot.
(5) Dintre membrii Consiliului Uniunii se aleg presedintele si 3 vicepresedinti, in conditiile stabilite prin statut. Dupa alegerea presedintelui si a celor 3 vicepresedinti, supleantii acestora devin membri ai Consiliului Uniunii. Functiile de presedinte, de prim-vicepresedinte si de vicepresedine sunt incompatibile cu functiile de presedinte al Camerei sau reprezentant in Consiliul Uniunii.
(6) Dintre cei 3 vicepresedinti, Consiliul Uniunii alege un prim-vicepresedinte, in conditiile stabilite prin statut.
(7) Durata mandatului membrilor Consiliului Uniunii, al presedintelui, prim-vicepresedintelui si al vicepresedintilor este de 4 ani.
(8) Reprezentantii Camerelor in Consiliul Uniunii, precum si presedintele, prim-vicepresedintele si vicepresedintii Consiliului beneficiaza de indemnizatie si de alte drepturi stabilite prin acte normative interne.
(9) Consiliul Uniunii se convoaca , de regula, trimestrial in sedinte ordinare sau ori de cate ori este nevoie, in sedinte extraordinare, de catre presedinte. Consiliul Uniunii este legal constituit in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotarari cu votul majoritatii simple a membrilor prezenti. In caz de egalitate de voturi, votul presedintelui este decisiv in adoptarea hotararii."
37. Dupa articolul 28 se introduc trei noi articole, articolele 28^1-28^3, cu urmatorul cuprins:
"Art. 2811) Consiliul Uniunii are, in principal, urmatoarele atributii:
a) propune ministrului justitie actualizarea numarului de posturi de notar public, notar stagiar si posturile destinate concursului de schimbari de sedii;
b) propune ministrului justitiei aprobarea regulamentului privind conditiile de desfasurare a examenelor de dobandire a calitatii de notar public;
c) propune ministrului justitiei onorariile minimale pentru actele si procedurile notariale indeplinite in exercitarea functiei de catre notarii publici, avand in vedere urmatoarele criterii:
1. timpul si volumul de munca solicitata pentru indeplinirea actului sau procedurii;
2. natura, noutatea si dificultatea actului sau procedurii;
3. obtinerea de date si informatii suplimentare sau conlucrarea cu experti ori cu alti specialisti impusa de natura, obiectul, complexitatea si dificultatea actului;
4. constrangerile de timp in care notarul este obligat de imprejurarile actului sau procedurii sa actioneze pentru a asigura servicii legale performante;
5. termenele de arhivare a actelor si procedurilor notariale;
6. locul indeplinirii actului sau procedurii;
7. raspunderea notarului public, prin raportare si la valoarea actului sau procedurii;
d) stabileste cotele de contributie ale birourilor notarilor publici la Camera, precum si cele ale Camerelor la Uniune, potrivit statutului acesteia;
e) reprezinta Uniunea, prin presedintele Consiliului Uniunii, in raporturile cu tertii, pe plan intern si international;
f) adopta modificarile sau completarile la Statutul Casei de Asigurari a Notarilor Publici si al Casei de Pensii a Notarilor Publici;
g) aproba modificarile si completarile Statutului Uniunii intre congrese, dupa consultarea Adunarilor generale ale Camerelor;
h) solutioneaza contestatiile impotriva hotararilor Consiliului de disciplina;
i) adopta, modifica si completeaza Regulamentul Consiliului de disciplina;
j) adopta, modifica si completeaza Regulamentul de organizare si functionare al INR;
k) organizeaza, la nivel national, programe care vizeaza alinierea practicilor notariale la exigentele internationale;
l) adopta uzantele profesionale potrivit Codului civil;
m) aproba bugetul de venituri si cheltuieli, executia bugetara si descarcarea anuala de gestiune a presedintelui;
n) stabileste prin hotarare, indemnizatiile reprezentantilor Camerelor in Consiliul Uniunii, a presedintelui, prim-vicepresedintelui si vicepresedintilor Consiliului Uniunii, precum si ale membrilor Comisiei de cenzori, Consiliului de disciplina, Consiliului de administratie al Casei de Asigurari a Notarilor Publici, organelor de conducere ale INR si indemnizatia membrilor altor organisme constituite la nivelul Uniunii;
o) acorda ordine, medalii si titluri, in conditiile stabilite prin statut;
p) aproba bugetul de venituri si cheltuieli, executia bugetara si descarcarea anuala de gestiune a presedintelui;
q) aproba sponsorizarile si mecenatele;
r) acorda ajutoare notarilor publici, in limita sumelor aprobate in acest scop prin bugetul de venituri si cheltuieli;
s) indeplineste alte atributii prevazute de legislatia in vigoare, statutul profesiei sau de actele normative cu caracter intern.
(2) Consiliul Uniunii poate sa delege Biroului executiv unele dintre atributiile sale, in conditiile prevazute de statut.
Art. 28^2
(1) Biroul executiv este organul executiv al Consiliului Uniunii, cu activitate permanenta si de legatura cu Camerele, si se compune din 9 membri: presedintele, prim-vicepresedintele, vicepresedintii si 5 membri, alesi de Consiliul Uniunii dintre reprezentantii Camerelor.(2) Presedintele Uniunii este si presedintele Consiliului Uniunii si al Biroului executiv al Consiliului Uniunii.
(3) Biroul executiv al Consiliului Uniunii se intruneste lunar in sedinta ordinara si ori de cate ori este nevoie, in sedinte extraordinare, la convocarea presedintelui.
(4) In indeplinirea atributiilor sale, Biroul executiv al Consiliului Uniunii emite decizii executorii.
(5) Biroul executiv al Consiliului Uniunii functioneaza legal in prezenta majoritatii membrilor sai si adopta decizii cu majoritatea simpla a voturilor celor prezenti.
(6) Biroul executiv al Consiliului Uniunii are urmatoarele atributii principale:
a) asigura activitatea permanenta a Consiliului Uniunii;
b) propune ministrului justitiei numirea in functie a notarului public, schimbarea sediului biroului notarial, asocierea si incetarea asocierii, suspendarea si incetarea suspendarii din functia de notar public, revocarea ori incetarea calitatii de notar public;
c) pregateste proiectele de documente care vor fi prezentate spre dezbatere si aprobare Consiliului Uniunii;
d) elaboreaza proiectul raportului anual al activitatii Uniunii;
e) elaboreaza proiectul de buget anual al Uniunii, asigura gestionarea curenta a patrimoniului, urmareste intocmirea bilantului financiar-contabil si executarea bugetului;
f) asigura executia bugetara si urmareste realizarea resurselor bugetului Uniunii;
g) organizeaza serviciile proprii ale Uniunii si aproba organigrama si statul de functii ale personalului de specialitate si administrativ al Uniunii;
h) aproba organigrarma, statul de functii si coordoneaza activitatea tuturor entitatilor infiintate in cadrul Uniunii;
i) aproba proiectul de buget anual, executia bugetara si descarcarea de gestiune a entitatilor infiintate in cadrul Uniunii;
j) acorda, suspenda si retrage birourilor notariale, la cerere sau din oficiu, licenta de functionare;
k) analizeaza raportul Consiliului de disciplina al Uniunii si propune masurile ce se impun;
l) analizeaza sinteza controlului profesional administrativ intocmita de corpul de control al Uniunii si propune masurile ce se impun;
m) rezolva conflictele de competenta dintre notarii publici din Camere diferite;
n) coordoneaza activitatea de creare si functionare a sistemului si retelelor de informatizare intre Uniune si Camere, precum si la nivelul birourilor notariale, potrivit programelor proprii si celor derulate in cooperare cu notariatele europene;
o) coordoneaza atat activitatea Centrului National de Administrare a Registrelor Nationale Notariale, denumit in continuare CNARNN, cat si registrele nationale notariale privind evidenta actelor si procedurilor notariale si adopta actele normative necesare functionarii acestora;
p) solutioneaza, la solicitarea presedintelui Uniunii, sesizarile formulate impotriva notarilor publici sau impotriva Camerelor;
q) accepta donatiile si legatele facute Uniunii;
r) asigura ducerea la indeplinire a hotararilor Congresului si ale Consiliului Uniunii si supravegheaza executarea acestor hotarari de catre Camere si notarii publici, adoptand decizii corespunzatoare;
s) indeplineste alte atributii prevazute de lege, regulament, statut si de actele normative cu caracter intern.
Art. 28^3
(1) Presedintele, prim-vicepresedintele si vicepresedintii Consiliului Uniunii sunt si presedintele, prim-vicepresedintele si vicepresedintele Uniunii.(2) Presedintele Uniunii este si presedintele Consiliului Uniunii si are urmatoarele atributii:
a) reprezinta Uniunea pe plan intern in raporturile cu autoritatile publice din Romania, cu organizatiile guvernamentale si neguvernamentale, cu cele profesionale, iar in plan extern, cu organizatiile nationale si internationale ale notarilor publici si oriunde va fi invitat oficial in calitate de presedinte;
b) ordonanteaza cheltuielile bugetare ale Uniunii; presedintele poate delega aceasta atributie prim-vicepresedintelui;
c) convoaca si conduce sedintele Congresului, Consiliului Uniunii si ale Biroului executiv al Consiliului Uniunii;
d) angajeaza personalul de specialitate si administrativ al Uniunii, cu respectarea organigramei si statului de functii, aprobate de catre Biroul executiv al Consiliului Uniunii;
e) exercita, in conditiile legii, actiunea disiciplinara impotriva notarilor publici;
f) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, regulament, statut si alte acte normative.
(3) In absenta, presedintele este inlocuit de prim-vicepresedinte, iar daca acesta din urma lipseste, de unul dintre vicepresedintii delegati in acest sens de presedinte.
(4) Prim-vicepresedintele si vicepresedintii reprezinta Uniunea, in limitele mandatului acordat de presedinte."
38. Articolul 29 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 29(1) In cadrul Uniunii functioneaza Casa de Asigurari a Notarilor Publici, cu personalitate juridica, in conditiile stabilite prin statutul acesteia, aprobat de Consiliul Uniunii.
(2) Asigurarea de raspundere civila a notarilor publici este obligatorie si se realizeaza prin casa de asigurari constituita in acest scop.
(3) Notarii publici au obligatia sa incheie contractul de asigurare inainte de inceperea activitatii.
(4) Limita minima a valorii de asigurare si nivelul primei de asigurare se stabilesc anual de catre Consiliul Uniunii."
39. Articolul 30 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 30(1) In cadrul Uniunii se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza INR, entitate de interes public, cu personalitate juridica, in conditiile stabilite prin statutul propriu, aprobat de Consiliul Uniunii.
(2) INR asigura perfectionarea activitatii notariale, pregatirea profesionala initiala si, dupa caz, continua a notarilor publici si a notarilor stagiari, a altor specialisti, a personalului de specialitate al birourilor notariale, al Camerelor si al Uniunii, avand dreptul de a elibera diplome sau certificate de absolvire recunoscute de institutiile publice si private abilitate.
(3) INR are sediul in Bucuresti, are stampila care cuprinde denumirea sa si stema Romaniei si sigla proprie. INR se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza in baza prezentei legi, fara indeplinirea altor formalitati.
(4) Statutul INR, Regulamentul de organizare si functionare a acestuia, precum si modalitatile de formare profesionala initiala sau, dupa caz, continua a notarilor publici si a notarilor stagiari, a personalului de specialitate al birourilor notariale, al Camerelor si al Unikunii se aproba prin hotarare a Consiliului Uniunii.
(5) INR organizeaza, la solicitarea Consiliului Uniunii, examenul de definitivat, concursul de admitere in functia de notar public pentru persoanele care au cel putin 6 ani vechime intr-o functie de specialitate juridica, in conditiile legii si ale regulamentului de organizare si desfasurare a acestora, aprobat de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii.
(6) INR organizeaza, la solicitarea Consiliului Uniunii, si concursul de schimbare de sediu, in conditiile legii si ale regulamentului de organizare si desfasurare a concursului, aprobat de catre Consiliul Uniunii."
40. Articolul 31 se abroga.
41. Dupa articolul 31 se introduc doua noi articole, articolele 31^1 si 31^2, cu urmatorul cuprins:
"Art. 31^1(1) In vederea administrarii registrelor prevazute la art. 100^2, in cadrul si sub autoritatea Uniunii se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza DNARNN, ca entitate cu personalitate juridica, in conditiile stabilite prin regulamentul propriu, aprobat de Biroul executiv al Consiliului Uniunii.
(2) CNARNN asigura administrarea, organizarea si functionara registrelor nationale notariale prevazute la art. 100^2, precum si a altor activitati stabilite prin regulamentul propriu.
(3) CNARNN are sediul in municipiul bucuresti. CNARNN are sigiliu propriu, care cuprinde denumirea sa si stema Romaniei, si sigla proprie si se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza fara indeplinirea altor formalitti, in baza prevedeilor prezentei legi.
(4) Costurile privind verificarile si inscrierile in registrele prevazute la art. 100^2 vor fi suportate de partile interesate, iar tarifele privind inscrierea si verificarea in registre se vor stabili de catre Biroul executiv al Consiliului Uniunii.
(5) In cazul in care inscrierile si verificarile in registrele prevazute la art. 100^2 se solicita de catre institutiile publice, acestea se vor efectua cu scutire de tarif.
(6) Tarifele pentru inscrierea sau verificarea in registre se vor putea incasa de catre notarii publici fie pe chitgantiere puse la dispozitie de catre CNARNN, fie pe bonuri fiscale, prin intermediul caselor de marcat.
(7) Regulamentul de organizare si functionare a CNARNN, precum si orice alte masuri necesare organizarii si functionarii acestuia se aproba prin decizie a Biroului executiv al Consiliului Uniunii, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 31^2
(1) In scopul stabilirii si acordarii pensiilor private, altele decat cele din sistemul public de pensii, sau, dupa caz, a ajutoarelor financiare notarilor publici, urmasilor acestora cu drepturi proprii la pensie privata si altor persoane din sistemul notarial care adera la acest sistem de pensii, se infiinteaza, sub autoritatea Uniunii, Casa de Pensii a Notarilor Publici, denumita in continuare Casa de pensii, institutie autonoma, de interes public, cu personalitate juridica, buget si organe de conducere proprii, in conditiile stabilite prin statutul acesteia, aprobat de Consiliul Uniunii.(2) Sistemul de pensii prevazut de prezenta lege este obligatoriu pentru notarii publici membri ai Uniunii si complementar sistemului de pensii la care notarii publici sunt obligati sa contribuie, in conditiile legii.
(3) Modul de organizare si functionare, precum si data de la care Casa de pensii isi incepe activitatea se stabilesc prin statut. Casa de pensii are sediul in municipiul Bucuresti, stampila si sigla proprii, care cuprind cel putin stema Romaniei si denumirea, si se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza fara indeplinirea altor formalitati."
42. Articolul 32 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 32(1) Notarii publici isi exercita functia si se bucura de stabilitate in functie, neputand fi mutati in alta localitate fara acordul lor.
(2) Pentru asigurarea secretului profesional, actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra notarului public sau in biroul sau sunt inviolabile, acestea putand fi verificate sau ridicate numai in conditiile legii si in conformitate cu prevederile Codului de procedura penala.
(3) Contactul profesional dintre notarul public si clientul sau nu poate fi interzis sau restrans."
43. Dupa articolul 32 se introduc doua noi articole, articolele 32^1 si 32^2, cu urmatorul cuprins:
"Art. 32^1(1) In cazul in care clientul se afla in stare de arest sau detentie, administratia locului de arest ori detentie are obligatia de a lua, cu prioritate, toate masurile necesare pentru a permite contactul de indata al notarului public cu clientul si respectarea drepturilor prevazute de lege.
(2) In cauzele penale, notarul public poate fi audiat ca martor numai in cazurile si conditiile prevazute expres de Codul de procedura penala.
Art. 32^2
(1) Notarul public are urmatoarele drepturi: 1. sa primeasca onorariu pentru fiecare act sau procedura notariala indeplinita, in conditiile legii;
2. sa aleaga si sa fie ales in organele de conducere ale Uniunii si ale Camerelor, in conditiile prevazute in statut;
3. sa se adreseze organelor Uniunii si ale Camerelor si sa primeasca informatiile solicitate in conditiile stabilite prin statut sau actele normative interne;
4. sa poarte insemnele Uniunii si ale Camerelor;
5. sa beneficieze de concediu de odihna, anual, in conditiile stabilite prin statut;
6. sa beneficieze de drepturile de asigurari sociale pe baza contributiei la sistemul asigurarilor sociale de stat si/sau la sistemul privat, in conditiile legii;
7. sa aiba acces la toate datele care privesc organizarea administrativa a activitatii notariale, atat la nivelul Camerelor, cat si al Uniunii;
8. sa adere individual la Uniunea Internationala a Notariatului;
9. sa participe, la cerere, la sedintele organelor Camerelor si ale Uniunii, atunci cand are un interes propriu, in vederea sustinerii acestuia;
11. sa beneficieze, la cerere, de asistenta juridica din partea Uniunii, prin personalul de specialitate, in cauzele care au legatura cu activitatea profesionala;
12. sa participe la manifestari profesionale organizate in tara si strainatate;
13. sa beneficieze de orice alte drepturi prevazute de lege si statut.
(2) Notarul public isi poate face cunoscute datele profesionale atat cu privire la persoana sa, cat si cu privire la locul unde isi exercita functia, in conditiile stabilite prin statutul profesiei."
44. Articolul 33 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 33(1) Notarii publici au dreptul la onorariu pentru fiecare act sau procedura notariala indeplinita, in conformitate cu art. 28^1 alin. (1) lit. c).
(2) Prin exceptie de la dispozitiile art. 28^1 alin. (1) lit. c), la propunerea Consiliului Uniunii, ministrul justitiei poate stabili acte si proceduri notariale pentru care onorariul se stabileste liber, intre notarul public si solicitant."
45. Articolul 34 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 34Notarul public are dreptul la concediu de odihna de 30 de zile lucratoare, in conditiile stabilite prin statut. Notarul public are obligatia de a instiinta Camera in circumscriptia careia isi desfasoara activitatea in legatura cu perioada in care va efectua concediul de odihna."
46. Articolul 35 se abroga.
47. Articolul 36 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 36Exercitarea profesiei de notar public este incompatibila cu:
a) desfasurarea unei activitati salarizate, cu exceptia:
1. activitatii si functiei didactice universitare/de invatamant superior si de cercetare stiintifica;
2. activitatii literar-artistice si publicistice;
3. activitatii de creatie tehnico-stiintifica;
4. calitatii de deputat sau senatori ori de consilier in comisiile judetene sau locale, pe durata mandatului;
5. calitatii de membru in organele de conducere sau in alte organisme ale Uniunii, ale Camerelor ori in alte organizatii interne si internationale la care Uniunea sau Camerele sunt afiliate ori cu care colaboreaza;
6. calitatii de membru intr-un consiliu de administratie;
7. calitatii de membru in cadrul unei asociatii sau fundatii;
b) exercitarea unei functii publice sau de demnitate publica, alta decat cea prevazuta la lit. a) pct. 4;
c) exercitarea unei functii de judecator, procuror, magistrat-asistent sau grefier;
d) exercitarea profesiei de avocat, consilier juridic, executor judecatoresc sau practician in insolventa;
e) desfasurarea directa de activitati de productie, comert sau alte activitati de prestari de servicii;
f) calitatea de administrator sau de presedinte al unui consiliu de administratie al unei societati comerciale."
48. Articolul 37 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 37Notarul public si personalul biroului notarial au obligatia sa pastreze secretul profesional cu privire la actele si faptele despre care au luat cunostinta in cadrul activitatii lor, chiar si dupa incetarea functiei, respectiv dupa incetarea raporturilor de munca, cu exceptia cazurilor in care legea sau partile interesate il elibereaza de aceasta obligatie."
49. La articolul 38, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 38(1) Notarul public nu poate absenta de la birou mai mult de 5 zile lucratoare consecutive, fara a informa Camera din care face parte si fara a asigura functionarea arhivei biroului, in conditiile legii."
50. Dupa articolul 38 se introduce un nou articol, articolul 38^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 38^1(1) Notarul public are urmatoarele obligatii:
a) sa respecte dispozitiile legii, ale regulamentelor, ale Statutului Uniunii, Statutului Casei de Asigurari a Notarilor Publici si a Codului deontologic al notarilor publici;
b) sa respecte hotararile organelor alese ale Uniunii, ale Camerelor, precum si ale comisiilor de specialitate sau ale altor entitati create la nivelul Uniunii, sa indepl.ineasca sarcinile ce i-au fost incredintate si sa actioneze pentru realizarea scopului Uniunii;
c) sa participe la sedinele organelor de conducere din care face parte;
d) sa participe la sedintele Adunarilor generale ale Camerelor;
e) sa participe la manifestari profesionale organizate de Uniune, de Camere si de alte organizatii interne si internationale avand scopuri si principii similare;
f) sa pastreze fata de terti confidentialitatea dezbaterilor, opiniilor si voturilor exprimate in cadrul organelor de conducere;
g) sa aiba un coportament demn in exercitarea functiei;
h) sa isi perfectioneze continuu pregatirea profesionala, participand la programe de pregatire profesionala organizae de INR, potrivit regulamentului de organizare si functionare aprobat de Consiliul Uniunii;
i) sa asigure pregatirea profesionala a notarilor stagiari repartizati de catre Colegiul director al Camerei, precumsi a personalului angajat;
j) in termenele prevazute in statut sa achite contributiile profesionale, sa comunice Camerei din care face parte si Uniunii situatia statistica lunara prevazuta in statut;
k) sa isi declare domiciliul fiscal in Romania.
(2) Cheltuielile profesionale efectuate in conditiile alin. (1) sunt deductibile, in conditiile legii.
(3) Dispozitiile prevazute la alin. (1) lit. h) privind obligativitatea participarii la programe de pregatire profesionala organizate de INR se aplica si personalului de specialitate al birourilor notariale, in conditiile prevazute de Regulament."
51. Articolul 39 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 39Raspunderea civila a notarului public poate fi angajata in conditiile legii civile, pentru incalcarea obligatiilor sale profesionale, atunci cand acesta a cauzat cu vinovatie sub forma relei-credinte un prejudiciu, stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva."
52. Articolul 40 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 40Raspunderea disciplinara a notarului public intervine pentru urmatoarele abateri:
a) incalcarea competentei generale, materiale si teritoriale stabilite prin lege;
b) nerespectarea dispozitiilor, deciziilor si hotararilor organelor de conducere ale Uniunii si ale Camerelor, emise in conditiile legii;
c) nerespectarea normelor si instructiunilor privind metodologia de lucru cu registrele nationale notariale administrate de CNARNN;
d) indeplinirea, in mod repetat, a actelor si procedurilor notariale cu nerespectarea dispozitiilor legale prevazute pentru valabilitatea actului sau procedurii notariale in cauza ori indeplinirea acestora cu incalcarea dispozitiilor art. 6;
e) intarzierea nejustificata sau neglijenta in efectuarea lucrarilor;
f) lipsa nejustificata de la birou, in mod repetat;
g) comportament si atitudine necorespunzatoare in exercitarea activitatii profesionale;
h) orice manifestare de natura a aduce atingere prestigiului profesiei savarsita in exercitiul functiei ori in legatura cu aceasta sau in afara exercitiului functiei;
i) neachitarea integrala si la scadenta a contributiilor profesionale, precum si a primei de asigurare, conform contractului de asigurare;
j) sustragerea sau refuzul de a se supune controlului profesional administrativ;
k) incalcarea obligatiilor legale cu privire la pastrarea secretului profesional;
l) folosirea ori acceptarea, in orice mod, direct sau indirect, a mijloacelor neloiale de atragere a clientelei, asa cum sunt definite in Codul deontologic al notarilor publici;
m) desfasurarea unor activitati incompatibile cu calitatea de notar public, potrivit legii;
n) refuzul nejustificat sau neglijenta in efectuarea si comunicarea operatiunilor prevazute de lege pentru functionarea sistemului informatizat al Camerei si al Uniunii;
o) nerespectarea dispozitiilor legale cu privire la stabilirea, incasarea si, dupa caz, virarea impozielor, tarifelor si onorariilor;
p) nedepunerea la termen a situatiei statistice si a altor date solicitate de Camera sau de Uniune;
q) refuzul nejustificat de a intocmi un act notarial in afara sediului biroului notarial, iar in cazuri temeinic justificate si in afara programului normal de lucru;
r) neindeplinirea obligatiei de a participa la formele de pregatire profesionala continua organizate prin INR, la intervalele de timp stabilite prin regulament;
s) neindeplinirea obligatiei de a participa la formele de pregatire profesionala, dispusa in conditiile art. 42 alin. (2);
sh) nerespectarea dispozitiilor Codului deontologic al notarilor publici;
t) absente nejustificate de la Adunarile generale ale Camerelor si de la actiunile organizate de Colegiul director al Camerei sau organele de conducere ale Uniunii;
tz) nerespectarea dispozitiilor art. 24 alin. (3) si/sau continuarea activitatii dupa aplicarea sanctiunii suspendarii din exercitiul functiei;
u) refuzul nejustificat de a indeplini actele si procedurile repartizate de presedintele Camerei din care face parte."
53. Articolul 41 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 41(1) Actiunea disciplinara se exercita de ministrul justitie, de presedintele Uniunii sau de Colegiul director al Camerei si se judeca de Consiliul de disciplina din cadrul Uniunii.
(2) Actiunea disciplinara se exercita numai dupa efectuarea cercetarii prealabile de catre inspectori din cadrul Ministerului Justitiei sau, dupa caz, din cadrul Uniunii ori de catre Colegiul director al Camerei.
(3) In cadrul cercetarii prealabile, citarea celui in cauza este obligatorie, acesta fiind indreptatit sa ia cunostinta de continutul dosarului de cercetare disciplinara si sa isi formuleze apararea. Neprezentarea sau refuzul celui cercetat de a formula aparari nu impiedica finalizarea cercetarii.
(4) Consiliul de disciplina functioneaza ca organ de jurisdictie la nivel national, in baza regulamentului aprobat de Consiliul Uniunii. Consiliul de disciplina este compus din cate un reprezentant al fiecarei camere, ales de Adunarea generala a Camerei. Mandatul membrilor Consiliului de disciplina este de 4 ani si incepe la data de 1 ianuarie a anului calendaristic urmator validarii acestora de catre Congres. Membrii Consiliului de disciplina pot fi numai notari publici cu o vechime de minimum 10 ani intr-o functie de specialitate juridica, dar nu mai putin de 5 ani in functia de notar public.
(5) Ministrul justitiei sau, dupa caz, presedintele Uniunii ori Colegiul director al Camerei, pe baza rezultatului cercetarii prealabile, formuleaza actiunea disciplinara pe care o inainteaza Consiliului de disciplina in termen de 60 de zile de la data primirii rezultatului cercetarii prealabile.
(6) Consiliul de disciplina citeaza partile si, in cazul in care constata ca sunt necesare verificari suplimentare, poate solicita ministrului justitiei sau, dupa caz, presedintelui Uniunii ori Colegiului director al Camerei, completarea cercetarii disciplinare. Completarea cercetarii disciplinare se face in termen de 60 de zile de la primirea solicitarii de completare.
(7) Actiunea disciplinara se solutioneaza printr-o hotarare motivata, care se comunica partilor si Camerei in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea cel cercetat, in termen de 10 zile de la pronuntare.
(8) Hotararea prin care se solutioneaza actiunea disciplinara cuprinde, in principal, urmatoarele:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara si incadrarea juridica a acesteia;
b) temeiul de drept al aplicarii sanctiunii;
c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de notarul public;
d) sanctiunea aplicata si motivele care au stat la baza aplicarii acesteia;
e) calea de atac si termenul in care hotararea poate fi atacata;
f) instanta competenta sa judece calea de atac.
(9) Prevederile alin. (8) se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila privind cuprinsul hotararii.
(10) Impotriva hotararii, notarul public, respectiv titularii actiunii disciplinare prevazuti la alin. (1) pot face contestatie in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul Uniunii.
(11) Contestatia se solutioneaza de Consiliul Uniunii prin hotarare. In cazul in care actiunea disciplinara a fost exercitata de presedinele Uniunii sau de Colegiul director al Camerei, presedintele Uniunii sau, dupa caz, reprezentantii Camerei respective in Consiliul Uniunii nu vor participa la solutionarea contestatiei. Hotararea prin care se solutioneaza contesatia poate fi atacata cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti. recursul poate fi declarat de notarul public, respectiv de titularii actiunii disciplinare prevazuti de lege, in termen de 15 zile de la comunicare. Hotararea pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti este definitiva si irevocabila.
(12) Hotararea prin care notarul public a fost sanctionat disciplinar, ramasa definitiva, se comunica, de indata, de catre Uniune sau, dupa caz, de catre instanta de judecata compartimentului de specialitate din Ministerul Justitiei si Camerei in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea notarul public.
(13) Actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de 6 luni de la data luarii la cunostinta a savarsirii abaterii, dar nu mai tarziu de 3 ani de la data savarsirii acesteia.
(14) Curgerea termenului de prescriptie pentru promovarea actiunii disciplinare se suspenda daca impotriva notarului public s-a inregistrat o plangere penala avand ca obiect savarsirea aceleiasi fapte, pana la solutionarea procesului penal. Daca dupa introducerea actiunii disciplinare a fost inregistrata o plangere penala vand ca obiect savarsirea aceleiasi fapte, actiunea disciplinara se suspenda pana la solutionarea procesului penal."
54. Dupa articolul 41 se introduce un nou articol, articolul 41^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 41^1(1) Verificarea sesizarilor referitoare la buna reputatie a notarilor publici in functie se face de catre inspectori din cadrul Ministerului Justitiei sau al Uniunii, din oficiu sau la solicitarea ministrului justitiei, respectiv a presedintelui Uniunii sau a Colegiului director al Camerei.
(2) Raportul de inspectie intocmit in urma verificarilor privind buna reputatie se comunica notarului public care face obiectul sesizarii, in termen de 15 zile de la intocmire, in vederea formularii de obiectiuni.
(3) Raportul de inspectie prevazut la alin. (2) impreuna cu obiectiunile formulate se inainteaza Consiliului de disciplina din cadrul Uniunii. Pe baza raportului si a obiectiunilor formulate, Consiliul de disciplina adopta hotararea privind constatarea indeplinirii sau a neindeplinirii de catre notarul public a conditiei de buna reputatie ori, daca apreciaza ca obiectiunile sunt intemeiate, dispune, in scris si motivat, retrimiterea raportului in vederea completarii verificarilor, cu aratarea in mod expres a aspectelor ce trebuie completate. Hotararea prin care se constata neindeplinirea conditiei de buna reputatie cuprinde si propunerea de incetare a calitatii in temeiul art. 23 alin. (1) lit. g).
(4) Hotararea Consiliului de disciplina, insotita de actele care au stat la baza acesteia, se comunica de indata ministrului justitiei, presedintelui Consiliului Uniunii si notarului public.
(5) Hotararea Consiliului de disciplina poate fi atacata cu contestatie la Consiliul Uniunii in termen de 15 zile de la comunicare. Hotararea Consiliului Uniunii poate fi atacata cu recurs la sectia de contencios administrativ a Curtii de Apel Bucuresti, in acelasi termen. Hotararea instantei este definitiva.
(6) Hotararea definitiva prin care se constata neindeplinirea conditiei de buna reputatie se comunica ministrului justitiei, in vederea emiterii ordinului de incetare a calitatii."
55. Articolul 42 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 42(1) Sanctiunile disciplinare se aplica in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite si sunt urmatoarele:
a) avertisment scris;
b) amenda de la 5.000 lei la 40.000 lei;
c) suspendarea notarului public din exercitiul functiei pe o perioada de cel mult 6 luni;
d) excluderea notarului public din profesie.
(2) In cazul abaterilor prevazute la art. 40 lit. a), d), e), k), n), r) si s), Consiliul de disciplina poate dispune si obligarea notarului public sanctionat sa urmeze, in termen de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii prin care acesta a fost sanctionat, una dintre formele de pregatire profesionala in cadrul INR.
(3) Hotararea definitiva si irevocabila constituie titlu executoriu.
(4) Amenda prevazuta la alin. (1) lit. b) se face venit la bugetul Uniunii."
56. Articolul 43 se abroga.
57. La articolul 44, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins: "(2) Inscrisurile redactate de parti, de reprezentatii lor legai sau conventionali ori, dupa caz, acordurile de mediere vor fi verificate cu privire la indeplinirea conditiilor de fond si forma, notarul public putandu-le aduce modificarile si completarile corespunzatoare, cu acordul partilor/"
58. La articolul 44, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmatorul cuprins:
"(2^1) Pentru autentificarea unui acord de mediere, partile din acord se prezinta personal sau prin reprezentant legal ori prin reprezentant conventional in baza unei procuri autentice, in vederea semnarii in fata notarului public si indeplinirii tuturor conditiilor de fond si de forma prevazute de lege."
59. La articolul 44, alineatul (4) se abroga.
60. La articolul 45, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 45(1) Actele juridice pentru care legea prevede forma autentica de validare vor fi redactate numai de notarii publici."
61. Articolul 46 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 46(1) Notarul public are obligatia sa desluseasca raporturile juridice dintre parti cu privire la actul pe care vor sa il incheie, sa verifice daca scopul pe care il urmaresc este in conformitate cu legea si sa le dea indrumarile necesare asupra efectelor lor juridice.
(2) De asemenea, el trebuie sa ceara partilor, ori de cate ori este cazul, documentele justificative si autorizatiile necesare pentru incheierea actului sau, la cererea acestora, va putea obtine el insusi documentatia necesara, avand acces liber la orice registru public.
(3) Actele din care rezulta drepturi ce urmeaza a fi supuse publicitatii in cazurile si conditiile prevazute de lege se vor comunica, de indata, la locul unde se tine aceasta evidenta de notarul ;public, care va face si demersurile necesare in numele titularilor pentru ducerea la indeplinire a tuturor lucrarilor de publicitate.
(4) In vederea indeplinirii obligatiilor ce ii revin potrivit dispozitiilor alin. (2) si (3), notarul public va avea acces liber la birourile de publicitate imobiliara, precum si la alte institutii in vederea obtinerii actelor si informatiilor necesare indeplinirii procedurilor notariale, va putea solicita si obtine de la organul fiscal competent al autoritatii administratiei publice locale certificatul fiscal emis pe suport de hartie sau in format electronic.
(5) Notarul public are obligatia, in cazul persoanelor varstnice, sa le puna in vedere drepturile prevazute la art. 30 din Legea nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare."
62. La articolul 47 se introduc doua noi alineate, alineatele (2) si (3), cu urmatorul cuprins:
"(2) Institutiile publice si private au obligatia sa furnizeze, in conditiile legii, informatiile pe care le solicita notarii publici in cadrul procedurilor succesorale notariale.(3) In toate celelalte cazuri, institutiile prevazute la alin. (2) vor furniza informatii in baza protocoalelor incheiate cu Uniunea."
63. La articolul 48, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(2) Cetatenilor apartinand minoritatilor nationale si persoanelor care nu vorbesc sau nu inteleg limba romana li se acorda posibilitatea de a lua la cunostinta de cuprinsul actului printr-un traducator sau interpret. Functia de traducator sau interpret poate fi indeplinita de catre notarul public, daca limba straina este limba sa materna sau este autorizat ca interpret ori traducator, sau de catre o persoana autorizata ca interpret sau traducator, in conditiile legii, de catre Ministerul Justitiei. In toate situatiile in care actul se indeplineste prin interpret sau traducator autorizat acesta va semna incheierea alaturi de notarul public."
64. Articolul 49 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 49(1) Actele notariale se indeplinesc, de regula, in timpul programului de lucru cu publicul, afisat in mod corespunzator.
(2) Un act notarial se poate indeplini si in afara sediului biroului notarului public, la cererea partii interesate, cu respectarea dispozitiilor legale privind competenta.
(3) In cazul in care intocmirea unui act notarial nu sufera amanare, din motive temeinic justificate, acesta va putea fi indeplinit si in afara programului de lucru, la cererea partii interesate."
65. La articolul 50, litera i) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"i) mentiunea perceperii tarifelor, a impozitelor, a onorariului, precum si cuantumul acestora;".
66. Articolul 51 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 51(1) Partile participante la actul notarial pot fi identificate de notarul public prin mentiunea in incheiere ca ele sunt cunoscute personal de acesta. in cazul in care notarul public nu cunoaste partile, este obligat sa procedeze la verificarea identitatii acestora, in vederea incheierii unui act sau indeplinirii unei proceduri notariale, dupa caz, prin:
a) acte de identitate prevazute de lege;
b) pasaparte, in conditiile legii;
c) atesarea avocatului care asista partea, identificarea acestuia facandu-se in conditiile lit. a) sau b).
(2) In situatia in care notarul public are suspinciuni cu privire la identitatea partilor, iar actul de identitate este eliberat de autoritatile romane, va verifica actul de identitate prezentat. In vederea verificarii, notarul public are acces la Registrul National de Evidenta a Persoanelor.
(3) Elementele obligatorii de identificare a persoanelor sunt:
a) pentru persoana fizica romana sau rezidenta in Romania: numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau resedinta obisnuita;
b) pentru straini persoane fizice, nerezidenti in Romania: numele, prenumele, cetatenia si resedinta obisnuita declarata, daca nu reiese din actul in baza caruia s-a stabilit identitatea;
c) pentru persoana juridica de nationalitate romana: denumirea, sediul social si codul unic de identificare sau numarul de inregistrare in registrele speciale pentru asociatii si fundatii, dupa caz;
d) pentru persoana juridica straina: denumirea, sediul social, nationalitatea si numarul de inregistrare emis de autoritatea competenta din tara de origine;
e) pentru persoana fizica autorizata: numele, prenumele, codul unic de inregistrare fiscala, domiciliul sau resedinta profesionala, cu specificarea activitatii desfasurate."
67. Articolul 52 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 52(1) In situatia in care se refuza indeplinirea actului notarial, incheierea de respingere se va da numai daca partile staruie in cerere. Incheierea va cuprinde motivare refuzului, calea de atac, instanta competenta si termenul de exercitare.
(2) Indeplinirea actului notarial poate fi respinsa si pentru urmatoarele motive:
a) neprezentarea documentatiei necesare sau prezentarea incompleta a acesteia;
b) neplata tarifelor, a impozitului si a onorariului stabilit;
c) imposibilitatea identificarii partii sau lipsa de discernamant a acesteia, daca aceasta stare rezulta din comportamentul partii."
68. Articolul 53 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 53(1) Incalcarea cerintelor prevazute la art. 50 se sanctioneaza cu anularea, daca nu pot fi indreptate si au produs partii o vatamare care nu poate fi inlaturata in alt mod decat prin desfiintarea actului.
(2) Indreptarea erorilor si completarea omsiunilor se fac in conditiile art. 54, numai daca acestea rezulta din lucrarile actului, precum si din registrele notariale sau din alte evidente ale biroului notarial."
69. Articolele 55, 56 si 58 se abroga.
70. La capitolul V, titlul sectiunii a 2-a se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"SECTIUNEA 2 - Autentificarea inscrisurilor"
71. La capitolul V, dupa titlul sectiunii a 2-a se introduce un nou articol, articolul 58^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 58^1(1) Inscrisul autentic notarial este cel intocmit sau, dupa caz, primit si autentificat de catre notarul public ori de catre personalul misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare, in forma si in conditiile stabilite prin prezenta lege.
(2) Autentificarea inscrisului se face cu respectarea urmatoarei proceduri:
a) stabilirea identitatii partilor in conditiile art. 51;
b) exprimarea consimtamantului acestora cu privire la continutul actului;
c) semnatura acestora si data inscrisului."
72. Articolul 59 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 59(1) Pentru autentificarea unui inscris, notarul public verifica si stabileste, in prealabil, identitatea partilor, in conditiile art. 51.
(2) Partile pot fi reprezentate la autentificare printr-un mandatar cu procura speciala autentica, cu exceptiile prevazute de lege. In aceasta situatie, notarul public este obligat sa verifice in Registrul national notarial de evidenta a procurilor si revocarilor aceestora, iar in cazul constatarii revocarii acesteia va respinge cererea de autentificare."
73. Articolul 60 se abroga.
74. La articolul 61, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 61(1) Pentru a lua consimtamantul partilor, dupa citirea actului, notarul public le va intreba daca au inteles continutul acestuia si daca cele cuprinse in act exprima vointa lor. Exteriorizarea consimtamantului se materializeaza prin semnatura."
75. Dupa articolul 61 se introduc trei noi articole, articolele 61^1-61^3, cu urmatorul cuprins:
"Art. 61^1Autentificarea testamentului se face cu respectarea dispozitiilor art. 61^2.
Art. 61^2
1) Testatorul isi dicteaza dispozitiile in fata notarului public. Notarul public se ingrijeste de scrierea testamentului, pe care apoi il citeste testatorului sau, dupa caz, ii da sa il citeasca, facand mentiune expresa despre indeplinirea acestor formalitati. Daca dispunatorul isi redactase deja actul de ultima vointa, testamentul autentic ii va fi citit de catre notarul public.(2) Dupa citire, dispunatorul trebuie sa declare ca actul exprima ultima sa vointa, testamentul fiind apoi semnat de catre testator, iar incheierea de autentificare, de catre notarul public.
(3) Testatorul stiutor de carte va solicita, printr-o cerere scrisa, autentificarea testamentului. Cererea trebuie sa cuprinda, dupa caz:
a) faptul ca testamentul pe care il anexeaza la cerere a fost redactat de el insusi, situatie in care il va prezenta notarului public pentru tehnoredactare;
b) faptul ca testatorul nu are un testament deja scris si solicita sa dicteze continutul testamentului notarului public.
(4) In cerere testatorul va preciza ca i s-au pus in vedere prevederile art. 1.043 alin. (2) din Codul civil, potrivit carora poate sa fie asistat in cadrul procedurii de catre unul sau 2 martori. De asemenea, va face si mentiunea potrivit careia continutul testamentului deja redactat sau ce va fi dictat notarului public, dupa caz, reprezinta ultima sa vointa.
(5) In cazul in care testatorul prezinta un testament deja redactat, notarul public va da indrumarile necesare privind legalitatea, eficacitatea si consecintele actului de ultima vointa, dupa care va proceda la tehnoredactarea testamentului.
(6) In cazul in care testatorul nu prezinta un testament redactat, acesta il va dicta notarului. Notarul public va tehnoredacta testamentul dupa dictarea testatorului.
(7) In cuprinsul testamentului se va face mentiunea expresa ca actul reprezinta ultima vointa a testatorului si ca acesta a fost redactat cu respectarea conditiilor prevazute la art. 1.044 din Codul civi.
(8) Dupa tehnoredactarea testamentului, acesta va fi citit de catre notarul public si, la cererea testatorului, i se va da spre citire si acestuia.
(9) Dupa citire, testatorul va confirma ca testamentul reprezinta ultima sa vointa si il va semna.
(10) In cazul in care testatorul a fost asistat de unul sau 2 martori, acestia vor semna testamentul.
(11) Dupa semnarea testamentului, notarul public va semna incheierea de autentificare a acestuia.
(12) Cererea testatorului si testamentul prezentat de acesta, daca este cazul, se vor retine la dosarul autentificarii.
Art. 61^3
(1) In cazul in care testatorul, din cauza unei infirmitati, a bolii sau a altor cauze, nu poate semna actul, va dicta notarului public continutul testamentului, va preciza ca este actul sau de ultima vointa, notarul urmand sa redacteze si sa editeze testamentul. La indeplinirea acestei proceduri vor fi prezenti 2 martori.(2) Daca testatorul declara ca nu stie sa semneze sau nu poate sa semneze, notarul public va face in incheierea de autentificare mentiunea expresa a declaratiei sale, precum si cauza care l-a impiedicat sa semneze. Mentiunea facuta de notar si citirea acestuia testatorului impreuna cu semnaturile martorilor suplinesc semnatura testatorului.
(3) Testamentul va fi semnat si de catre martori.
(4) Ori de cate ori testatorul nu va putea semna, la intocmirea si autentificarea testamentului vor fi prezenti 2 martori-asistenti, stiutori de carte. Martorii vor semna inscrisul alaturi de testator si vor fi identificati in incheierea de autentificare, cu mentiunea justificarii prezentei lor si a faptului ca sunt martori-asistenti.
(5) Martorii trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de Codul de procedura civila si de prezenta lege.
(6) In situatiile speciale, cand notarul public ia declaratia de vointa surdului, mutului sau surdomutului in imposibilitate de a scrie, aceasta se face prin interpret, dar tot in prezenta a 2 martori.
(7) In cazul persoanei nevazatoare, notarul public ii va citi actul inainte de a-i lua consimtamantul.
(8) Autentificarea testamentului in conditiile alin. (1) se face in mod obligatoriu in prezenta martorilor.
(9) Dupa dictare, notarul public se ingrijeste de redactarea testamentului utilizand terminologia juridica corespunzatoare."
76. Articolul 63 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 63(1) In cazul acelora care, din pricina infirmitatii, a bolii sau din orice alte cauze, nu pot semna, notarul public, indeplinind actul, va lua consimtamantul numai in prezenta a 2 martori-asistenti, aceasta formalitate suplinind absenta semnaturii partii.
(2) Martorii-asistenti vor fi identificati si vor semna actul, iar in incheierea de autentificare se va face mentiunea ca acestia au fost prezenti la citirea actului de catre parti sau, dupa caz, de catre notarul public si la luarea consimtamantului.
(3) Nu poate fi martor-asistent persoana care:
a) nu a implinit 18 ani;
b) figureaza in act ca parte sau ca beneficiar;
c) din cauza unei deficiente psihice sau fizice nu este apta;
d) este nestiutoare de carte sau, din orice motiv, nu poate semna."
77. Articolul 64 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 64(1) Actele autentice notariale se intocmesc intr-un singur exemplar original, care se pastreaza in arhiva notarului public.
(2) Exemplarul original al inscrisului autentificat, impreuna cu anexele care fac parte integranta din acest inscris, se semneaza in fata notarului public de catre parti sau de catre reprezentantii lor si, dupa caz, de cei chemati a incuviinta actele pe care partile le intocmesc, de martorii-asistenti, atunci cand este ceruta prezenta lor si, dupa caz, de cel care a redactat inscrisul, in conditiile prezentei legi.
(3) Prin anexa care face parte integranta din inscris se intelege orice inscris atasat inscrisului principal, care detaliaza sau completeaza continutul acestuia din urma si a fost declarat ca atare de catre parti. Inscrisurile care constituie documentatia necesara autentificarii se retin la dosarul actului si nu se considera anexe.
(4) Partile vor primi un duplicat de pe actul origina. Duplicatul actului notarial are forta probanta prevazuta de lege ca si originalul actului."
78. Articolul 65 se abroga.
79. Articolul 66 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 66Incheierea care constata autentificarea unui inscris va cuprinde, sub sanctiunea anularii, pe langa datele prevazute la art. 50, si urmatoarele mentiuni:
a) constaarea ca s-a luat consimtamantul partilor;
b) constatarea ca inscrisul a fost semnat in fata notarului de toti cei tinuti sa il semneze. Mentiunea notarului public ca una dintre parti nu a putut semna tine loc de semnatura pentur aceasta;
c) dispozitia de investire cu forma autentica, care se exprima prin cuvintele: «Se declara autentic prezentul inscris»."
80. Dupa articolul 66 se introduce un nou articol, articolul 66^1. cu urmatorul cuprins:
"Art. 66^1(1) Inscrisul autentic notarial face deplina dovada, fata de orice persoana, pana la declararea sa ca fals, cu privire la constatarile facute personal de catre cesl care a autentificat inscrisul, in conditiile legii.
(2) Reprezinta constatari personale ale notarului cele facute prin propriile simturi:
a) faptul prezentarii partilor si a tuturor persoanelor participante la procedura de autentificare, precum si identificarea acestora;
b) locul si data incheierii actului;
c) exteriorizarea consimtamantului.
(3) Declaratiile partilor cuprinse in inscrisul autentic notarial fac dovada, pana la proba contrara, atat intre parti, cat si fata de oricare alte persoane."
81. Articolul 67 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 67Inscrisul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia. In lupsa inscrisului original poate constitui titlu executoriu duplicatul sau copia legalizata de pe exemplarul din arhiva notarului public."
82. Articolul 68 se abroga.
83. Articolul 69 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 69(1) Procedura succesorala notariala se deschide la cererea oricarei persoane interesate, precum si a secretarului consiliului local al localitatii in raza careia se aflau bunurile defunctului la data deschiderii mostenirii.
(2) Notarul public sesizat are obligatia de a-si verifica in prealabil competenta teritoriala, iar in cazul in care constata ca succesiunea este de competenta altui notar public, se desesizeaza, fara a mai cita partile, informandu-l pe solicitant cu privire la notarul competent sa indeplineasca procedura succesorala.
(3) In cazul in care in circumscriptia unei judecatorii sunt mai multi notari public, competenta de indeplinire a procedurii succesorale apartine primului notar public sesizat. Notarul public va verifica daca procedura succesorala nu s-a deschis la un alt notar public din circumscriptia aceleiasi judecatorii, cercetand in acest scop registrul de evidenta a succesiunilor, potrivit regulamentului.
(4) In cazul in care ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se afla pe teritoriul Romaniei, competenta apartine notarului public cel dintai sesizat, cu conditia ca in circumscriptia sa sa existe cel putin un bun imobil.
(5) In cazul in care ultimul domiciliu al defunctului nu este in Romania, iar in patrimoniul succesoral nu se regasesc bunuri imobile pe teritoriul Romaniei, competent este notarul public cel dintai sesizat, cu conditia ca in circumscriptia sa sa existe bunuri mobile.
(6) In cazul in care ultimul domiciu al defunctului nu este in Romania, iar in patrimoniul succesoral nu se regasesc bunuri pe teritoriul Romaniei, competent este notarul public cel dintai sesizat. Regulile de mai sus se aplica in mod corespunzator si in cazul persoanelor decedate al caror ultim domiciliu nu este cunoscut.
(7) De asemenea, in cazul in care in certificatul de deces se precizeaza doar statul pe al carui teritoriu defunctul a avut ultimul domiciliu, se aplica in mod corespunzator prevederile de mai sus."
84. Articolul 70 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 70(1) In cererea de deschidere a procedurii succesorale vor fi mentionate datele de stare civila ale defunctului, numele, prenumele si domiciliul mostenitorilor prezumtivi, bunurile defunctului, cu mentionarea valorii acestora, precum si a pasivului succesoral.
(2) Cererea va fi inscrisa in registrul succesoral al notarului public, dupa inregistrarea in evidentele succesorale tinute la nivelul Camerelor.
(3) Cererea de deschidere a procedurii succesorale pote fi facuta de oricare dintre succesibili, de catre creditorii succesiunii sau ai succesibililor, precum si de orice alta persoana care justifica un interes legitim."
85. Articolul 71 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 71(1) La cererea persoanelor interesate, se va proceda la inventarierea bunurilor succesorale, in conditiile prevazute de lege. Daca nu exista cerere anterioara pentru deschiderea procedurii succesorale, cererea de inventariere tine loc si de cerere de deschidere a acestei proceduri.
(2) Inventarul poate fi facut si de catre o alta persoana desemnata de notarul public in baza unei imputerniciri date in acest sens.
(3) In situatia in care bunurile mostenirii se afla in circumscriptii judecatoresti diferite, notarul public sesizat va solicita efectuarea inventarului prin comisie rogatorie.
(4) Cererea de inventariere poate fi facuta de orice succesibil, de executorul testamentar, de creditorii defunctului sau ai mostenitorilor ori de alta persoana care justifica un interes.
(5) La intocmirea inventarului pot participa succesibilii sau, dupa caz, executorul testamentar, creditorii si 2 martori. In cazul in care succesibilii, executorul testamentar sau creditorii refuza sa semneze procesul-verbal, semnatura martorilor este suficienta pentru indeplinirea procedurii.
(6) La primirea cererii de efectuare a inventarului, noarul va anunta sucdesibilii despre efectuarea inventarului.
(7) In cazul in care unul dintre succesibili sau alta persoana care are in posesie bunuri din patrimoniul defunctului se opune la efectuarea inventarului, notarul va intocmi un proces-verbal in care va face mentiune despre opunere si va indica persoanelor care insista la inventariere sa solicite instantei competente sa dispuna efectuarea inventarului.
(8) In cazul in care instanta a dispus efectuarea inventarului, notarul il va efectua, fara sa mai tina seama de vreo opozitie, iar in procesul-verbal de inventariere va mentiona ca inventarierea se face in baza unei hotarari judecatoresti."
86. Articolul 73 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 73(1) In cazul procedurii succesorale, notarul public stabileste calitatea mostenitorilor si legatarilor, intinderea drepturilor acestora, precum si compunerea masei succesorale.
(2) In cazul existentei unui testament olograf, mistic sau privilegiat prezentat notarului public sau gasit la inventar, acesta procedeaza la deschiderea si vizarea lui spre neschimbare. La termenul fixat pentru dezbatere se constata starea lui materiale, intocmindu-se un proces-verbal, urmat de procedura validarii.
(3) Procesul-verbal de validare a testamentului se intocmeste de catre notarul public in prezenta succesibililor legali inlaturati prin testament sau ale caror drepturi sunt afectate prin acesta si care vor fi citati in acest scop.
(4) Notarul public va dispune efectuarea unei expertize grafoscopice atunci cand:
a) succesibilii inlaturati de la mostenire, desi citati, nu se prezinta;
b) succesibilii declara ca nu cunosc scriitura defunctului;
c) succesibilii contesta scriitura defunctului, aducand probe in acest sens;
d) defunctul nu are mostenitori legali.
(5) In cazul in care in expertiza grafoscopica se constata ca scriitura nu apartine testatorului, notarul public va continua procedura succesorala.
(6) Pe baza de declaratie sau probe administrate in cauza se va stabili daca succesorii au acceptat succesiunea in termenul legal.
(7) Declaratiile de optiune succesorala se inscriu in registrul special (RNNEOS) prevazut la art. 100^2.
(8) Declaratia data peste termenul de optiune prin care un succesibil declara ca nu si-a insusit calitatea sau titlul de mostenitor prevazut la art. 1.103 din Codul civil si intelege sa renunte la succesiune se inscrie in RNNEOS."
87. Articolul 74 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 74(1) Calitatea de succesor si/sau, dupa caz, titlul de legatar, precum si numarul acestora se stabilesc prin acte de stare civila, prin testament si cu martori. Bunurile ce compun masa succesorala se dovedesc prin inscrisuri sau prin orice alt mijloc de proba admis de lege.
(2) In succesiunile care privesc bunurile comune ale autorului succesiunii si ale sotului supravietuitor, cotele de contributie ale acestora la dobandirea bunurilor si asumarea obligatiilor se stabilesc prin acordul mostenitorilor consemnat in incheierea finala sau, dupa caz, in actul de lichidare incheiat in forma autentica."
88. La articolul 75 alineatul (1), dupa litera c) se introduce o noua litera, litera d), cu urmatorul cuprins:
"d) in orice alte cazuri prevazute in Codul de procedura civila."
89. La articolul 75, alineatul (4) se abroga.
90. La articolul 78, alineatul (2) se modifica si va avea urmtorul cuprins: "(2) Incheierea finala are forta probanta a inscrisului autentic si va cuprinde urmatoarele elemente:
a) antetul biroului notarial;
b) numarul dosarului succesoral sau al dosarelor cre se dezbat impreuna;
c) numele si prenumele notarului instrumentator;
d) data incheierii;
e) datele de identificare ale defunctului: numele, prenumele, codul numeric personal, ultimul domiciliu, data decesului;
f) numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal, calitatea celor prezenti fata de defunct si modalitatea de identificare a acestora;
g) mentionarea persoanelor lipsa;
h)mentiuni privind indeplinirea procedurii;
i) declaratia celor prezenti cu privire la numarul si calitatea mostenitorilor, coroborata cu depozitia martorilor;
j) mentiuni cu privire la existenta testamentului, forma acestuia si a modului in care s-a constatat valabilitatea acestuia;
k) mentiuni despre efectuarea inventarului;
l) mentiuni cu privire la regimul matrimonial al defunctului si modalitatea de lichidare a acestui regim;
m) masa succesorala declarata: bunuri mobile, bunuri imobile si pasivul succesiunii;
n) semnaturile mostenitorilor prin care atesta veridicitatea celor consemnate in incheiere, acceptarea mostenirii, solicitari privind raportaea donatiilor, reductiunea libertatilor excesive, acordul realizarii acestora, precum si eliberarea certificatului de mostenitor;
o) in baza declaratiilor mostenitorilor si a tuturor probelor administrate in cauza, notarul public va constata compunerea masei succesorale, valoarea activului sau, dupa caz, valoarea masei de calcul, valoarea pasivului si a activului net;
p) indicarea temeiului legal al devolutiunii succesorale legale si/sau, dupa caz, testamentare;
q) indicarea numelui, prenumelui, domiciliului si a codului numeric personal al fiecarui mostenitor;
r) calitatea sau titlul in baza caruia mostenesc;
s) intinderea drepturilor succesorale;
s,) mentiuni privind modalitaea de stabilire a intinderii dreptului fiecarui mostenitor, dupa caz;
t) modul de calcul al taxelor succesorale;
t,) taxele stabilite;
u) dispozitia cu privire la eliberarea certificatului, mentionand felul acestuia."
91. Dupa articolul 78 se introduce un nou articol, articolul 78^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 78^1Daca prin lege nu se prevede altfel, la cererea mostenitorilor legali sau testamentari, notarul public poate proceda la lichidarea pasivului succesoral, instrainarea activului sau partajarea si atribuirea bunurilor, potrivit acordului mostenitorilor."
92. Articolul 80 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 80(1) Pe baza incheierii finale se redacteaza certificatul de mostenitor sau de legatar, care va avea aceeasi data cu incheierea finala si numar din registrul de termene succesorale si va cuprinde constatariel din incheiere referitoare la masa succesorala, numarul si calitatea mostenitorilor si cotele ce le revin din patrimoniul defunctului.
(2) Certificatul de mostenitor va putea cuprinde mentiuni cu privire la modalitatea prin care a fost stabilita intinderea drepturilor succesorilor, precum si orice mentiune care justifica eliberarea acestuia.
(3) Certificatul de mostenitor face dovada calitatii de mostenitor, legal sau testamentar, precum si dovada dreptului de proprietate al mostenitorilor acceptanti asupra bunurilor din masa succesorala, in cota care se cuvine fiecaruia.
(4) Cate un exemplar al certificatului de mostenitor se elibereaza fiecaruia dintre mostenitori sau legatari, dupa caz, dupa achitarea taxelor succesorale si a onorariilor.
(5) In cazul in care s-a institutit un executor testamentar, se va elibera, in conditiile de mai sus, un certificat de executor testatmentar.
(6) Dupa suspendarea procedurii succesorale in cazurile prevazute la art.75 alin. (1) lit. b) si c), certificatul de mostenitor se elibereaza in baza hotararii judecatoresti ramase definitiva si irevocabila."
93. Articolul 81 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 81(1) La cererea mostenitorilor, notarul public poate elibera certificat de calitate de mostenitor, care atesta numarul, calitatea si intinderea drepturilor tuturor mostenitorilor legali, cu respectarea procedurii prevazute pentru eliberarea certificatului de mostenitor, exceptand dispozitiile privind masa succesorala.
(2) Certificatul de calitate de mostenitor se elibereaza cu respectarea procedurii prevazute de prezenta lege pentru eliberarea certificatului de mostenitor, stabilindu-se si cotele succesorale.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) au aplicabilitate si in situatiile in care s-a eliberat anterior certificat de mostenitor."
94. Articolul 82 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 82(1) In lipsa mostenitorilor legali sau tesamentari, cand in masa succesorala exista bunuri, noarul public, sesizat in conditiile art. 69, constata ca succesiunea este vacanta si elibereaza certificat de vacanta succesorala, in conditiile legii.
(2) Daca masa succesorala este formata numai dintr-un drept de succesiune sau folosinta asupra unui loc de veci/inhumare, fara constructii funerare, notarul va constata prin incheiere stingerea acestuia, fara sa emita certificat de vacanta succesorala.
(3) Un exemplar al incheierii se va comunica concedentului."
95. Articolul 83 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 83. – (1) Dupa emiterea certificatului de mostenitor, un alt certificat poate fi eliberat numai in situatiile prevazute de prezenta lege. (2) Cu acordul tuturor mostenitorilor, notarul poate relua procedura succesorala, in vederea completarii incheierii finale cu bunurile omise din masa succesorala, eliberand un certificat de mostenitor suplimentar. (3) In situatia prevazuta la alin. (2) se prezuma acordul pentru eliberarea unui certificat suplimentar de mostenitor al mostenitorului care, legal citat, nu isi manifesta opunerea. (4) Citatia va cuprinde enumerarea bunurilor pentru care s-a solicitat suplimentarea masei succesorale si dreptul mostenitorului de a se opune la eliberarea certificatului de mostenitor suplimentar. (5) Opozitia va fi motivata se si va depune pana la termenul fixat pentru dezbaterea cauzei."
96. Articolul 84 se abroga.
97. Articolul 85 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 85(1) Cei care se considera vatamati in drepturile lor prin emiterea certificatului de mostenitor pot cere instantei judecatoresti anularea acestuia si stabilirea drepturilor lor, conform legii. Pana la anularea sa prin hotarare judecatoreasca, certificatul de mostenitor face dovada calitatii de mostenitor, legal sau testamentar, precum si dovada dreptului de proprietate al mostenitorilor acceptanti asupra bunurilor din masa succesorala, in cota care se cuvinte fiecaruia.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) se pot adresa si notarului public in scopul incheierii unui act autentic care sa ateste solutionarea pe cale amiabila a diferendului. In aceasta situatie se elibereaza un nou certificat. Aceasta procedura nu se aplica cu privire la certificatul de vacanta succesorala.
(3) Pana la solutionarea diferendului pe cale amiabila prin incheierea actului notarial sau pana la anularea certificatului de mostenitor prin hotarare judecatoreasca, acesta face dovada calitatii de mostenitor, legal sau testamentar, precum si dovada dreptului de proprietate al mostenitorilor acceptanti asupra bunurilor din masa succesorala, in cota care se cuvine fiecaruia.
(4) In cazul anularii certificatului de mostenitor total sau partial, notarul public va elibera un nou certificat pe baza hotararii jduecatoresti definitive. In acest scop, instantele judecatoresti au obligatia sa trimita la biroul notarulu public competent in solutionarea cauzei o copie de pe hotararea ramasa definitiva si irevocabila, impreuna cu dosarul notarial, aca acesta a fost cerut in timpul judecatii."
98. Dupa articolul 85 se introduc sapte noi sectiuni, sectiunile a 3^1-a – a 3^7-a, cu urmatorul cuprins:
"SECTIUNEA 3^1 - Procedura lichitarii pasivului succesoral
In cadrul procedurii succesorale notariale, notarul public va puea proceda la lichidarea pasivului succesoral, cu acordul tuturor mostenitorilor.
Art. 85^2
Procedura de lichidare consta in: a) recuperarea tuturor creantelor defunctului;
b) plata tuturor datoriilor aferente succesiunii, respectiv a pasivului succesoral, indiferent daca acestea sunt datorii ale defunctului sau datorii generale pentru dezbaterea procedurii succesorale;
c) executarea legatelor particulare;
d) valorificarea bunurilor mobile/imobile ale defunctului, in vederea acoperirii stingerii pasivului succesoral, in cazul in care in activul succesoral nu exista lichiditati care sa acopere pasivul succesiunii sau in cazul in care mostenitorii nu inteleg sa incheie cu creditorii succesiunii o conventie prin care sa se stabileasca modalitatea de stingere amiabila a pasivului.
Art. 85^3
(1) Lichidarea se face de catre notarul public investit cu dezbaterea procedurii succesorale sau sub supravegherea acestuia, ori de cate ori in masa succesorala este dovedit un pasiv exigibil.(2) Pentru stabilirea pasivului, notarul public va intocmi inventarul si va solicita mostenitorilor declaratii autentice sau orice alte probe despre existenta pasivului si caracterului cedrt, lichid si exigibil al acestuia, va verifica Registrul national notarial de evidenta a creditorilor persoanelor fizice si a opozitiilor la efectuarea partajului succesoral (RNNEC), prevazut la art. 100^2, si va primi cereri de la creditorii defunctului in vederea recuperarii creantelor acestora, intocmind tabloul creditorilor. Tabloul creditorilor se definitiveaza in 3 luni de la deschiderea procedurii succesorale notariale, prioritate avand creantele bugetare.
Art. 85^4
(1) Notarul public investit cu solutionarea cauzei succesorale va elibera in faza premergatoare obligatorie un certificat succesoral de lichidare, care cuprinde, pe langa masa succesorala compusa din activ si pasiv, mostenitorii si cotele ce revin acestora si acordul cu privire la modul de lichidare a pasivului succesoral, numirea lichidatorului si termenul de finalizare a procedurii.(2) Notarul public se va ingriji de publicitaea certificatului succesoral de lichidare in registrele publice.
Art. 85^5
(1) Lichidarea pasivului succesoral va fi facuta de catre unul sau mai multi lichidatori cre vor actiona separat ori impreuna, dupa caz.(2) In cazul decesului lichidatorului sau in cazul in care acesta nu mai doreste ori este impiedicat sa isi mai exercite functia, acesta va putea fi inlocuit, respectandu-se aceeasi procedura ca in cazul numirii acestuia.
(3) Pana la numirea noului lichidator, toate operatiunile demarate in cadrul procedurii de lichidare a patrimoniului succesoral de catre lichidatorul care nu isi mai poate exercita atributiile vor fi suspendate.
Art. 85^6
Lichidatorul care isi indeplineste atributiile sub supravegherea notarului public poate fi desemnat:a) de catre defunct, prin testament sau prin inscris autentic, fie ca executor testamentar, fie ca lichidator;
b) de catre mostenitorii defunctului, fie dintre acestia, fie un tert;
c) de catre instanta de judecata, in cazul in care apar neinelegeri intre mostenitori cu privire la desemnarea lichidatorului sau in cazul imposibilitatii desemnarii ori inlocuirii lui de catre acestia.
Art. 85^7
Lichidatorul are dreptul la remuneratie stabilita de catre mostenitori la momentul desemnarii sale si la rambursarea cheltuielilor efectuate in cadrul procedurii de lichidare. In limita remuneratiei stabilite si a cheltuielilor efectuate, creanta lichidatorului este privilegiata fata de toate celelalte creante.
Art. 85^8
In exercitarea atributiilor sale, lichidatorul indeplineste urmatoarele proceduri:a) realizeaza creantele succesiunii;
b) plateste datoriile succesiunii, utilizand in acest scop sumele existente in activul succesoral, precum si pe cele provenite din realizarea creantelor;
c) valorifica bunurile mobile/imobile ale defunctuli. Valorificarea acestor bunuri va putea fi facuta fie prin vanzarea bunurilor la licitatie publica, fie prin incheierea unor acte de dare in plata cu creditorii succesiunii, in conditiile legii.
Art. 85^9
(1) Modalitatea de valorificare a bunurilor va fi propusa de catre lichidator mostenitorilor defunctului, care vor aproba propunerea lichidatorului printr-un inscris autentic.(2) Inscrisul autentic prin care mostenitorii vor incuviinta modalitatea de valorificare a bunurilor defunctului propusa de catre lichidator are valoarea unui mandat special.
(3) In cazul in care lichidatorul succesiunii este notarul public numit cu acordul tuturor mostenitorilor, iar mostenitorii sunt de acord cu vanzarea bunurilor prin licitatie publica, notarul public va proceda la valorificarea acestor bunuri.
Art. 85^10
Procedura de organizare a licitatiei publice in cadrul careia vor fi valorificate bunurile mobile si imobile ale defunctului va fi stabilita si detaliata in regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Art. 85^11
(1) Durata procedurii de lichidare a pasivului succesoral nu poate depasi un an calendaristic; aceasta poate fi prelungita prin acordul tututor mostenitorilor.(2) Notarul public poate cere instantei de judecata inlocuirea lichidatorului care se afla in imposibilitate de a-si exercita sarcina, o neglijeaza sau nu o respecta.
Art. 85^12
La finalizarea procedurii de lichidare a pasivului succesoral, lichidatorul va prezenta notarului public instrumentator o dare de seama in care vor degtalia toate operatiunile indeplinite in vederea recuperarii creantelor si modalitatea de stingere a pasivului succdesoral. In cazul in care lichidatorul este chiar notarul public, darea de seama va fi cuprinsa in incheiere.
Art. 85^13
Dupa finalizarea procedurii de lichidare, notarul public va elibera certificatul de mostenitor, in masa succesorala urmand a fi evidentiat produsul net al lichidarii.
Art. 85^14
Partajul succesoral intre mostenitori se poate face numai dupa emiterea certificatului de mostenitor eliberat dupa lichidare.(1) Litigiile dintre notarii publici cu privire la exercitarea profesiei, relatiile profesionale, cele dintre asociati sau care privesc conlucrarea dintre diferitele forme de exercitiu a profesiei sunt supuse, anterior oricarei alte proceduri judiciare, medierii sau, dupa caz, arbitrajului efectuate de catre Colegiul director al Camerei in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea notarii publici.
(2) Litigiile dintre notarii publici din Camere diferite, cele dintre notarii publici si Camere, cele dintre Camere, cele dintre notarii publici si Uniune, precum si cele dintre Camere si Uniune sunt supuse, anterior oricarei alte proceduri judiciare, medierii sau, dupa caz, arbitrajului efectuate de catre Consiliul Uniunii.
(3) Petentul va sesiza presedintele Colegiului director al Camerei sau, dupa caz, presedintele Consiliului Uniunii printr-o cerere in care va expune obiectul litigiului si procedura aleasa.
(4) Cererea va fi comunicata partii reclamate, care va fi invitata sa isi precizeze, in scris, punctul de vedere.
(5) Procedura de desfasurare a arbitrajului sau medierii se va stabili prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
In vederea finalizarii procedurii lichidarii pasivului succesoral, Camerele organizeaza, la cererea notarului public instrumentator al dosarului succesora, licitatii publice de bunuri mobile sau imobile.
Art. 85^17
Modalitatea de organizare si desfasurae a licitatiei se va stabili prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila.(1) Procedura divortului prin acordul sotilor este de competenta notarului public, in conditiile legii.
(2) Inainte de verificarea competentei teritoriale, notarul public va verifica daca legea aplicabila divortului pentru casatoria solicitata a fi desfacua prin cererea primita este legea romana.
(3) In cadrul procedurii notariale de divort, notarul public pronunta una dintre urmatoarele solutii:
a) admiterea cererii de divort; in acest caz, notarul public emite incheierea de admitere a cererii de divort si elibereaza certificatul de divort;
b) respingerea cererii de divort; in acest caz, notarul public emite incheierea de respingere a cererii de divort.
(4) In certificatul de divort se vor consemna desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, in fata notarului public, numele de familie pe care fostii soti le vor purta dupa divort, precum si, dupa caz, mentiunile privind acordul parental referitor la minorii rezultati din casatorie.
(1) In cazul in care, pentru valabilitatea in strainatate a actului notarial, este necesara supralegalizarea semnaturii si a sigiliului notarului public sau apostilarea actelor notariale, aceste proceduri se indeplinesc de catre Camera, la sediul principal ori la sediile judetene ale acesteia, in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea norarul public care a instrumentat actul, in conditiile stabilite prin regulament. Pentru finalizarea procedurii de supralegalizare, actul notarial supralegalizat de Camera urmeaza sa fie supralegalizat de catre Ministerul Afacerilor Externe si misiunea diplomatica sau oficiul consular din Romania al statului in care actul urmeaza sa fie folosit. Notarul public va pune in vedere partii obligatia indeplinirii acestei cerinte.
(2) Birourile notariale nu pot lua in considerare acele care emana de la autoritatile altui stat decat daca semnaturile si sigiliile acelor autoritati sunt supralegalizate de catre misiunea diplomatica sau oficiul consular al Romaniei din acest stat ori de catre Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei.
(3) In cazul in care prin conventii internationale la care Romania este parte se prevede altfel, se aplica acele conventii.
Incheierea de respingere reprezinta procedura prin cre notarul public refuza motivat indeplinirea unui act notarial.
Art. 85^2
Se pot respinge atat cererea de indeplinire a unei proceduri, cat si actul solicitat de parte.
Art. 85^22
Cererea se inregistreaza in registrul general la data depunerii, iar incheierea de respingere va purta numarul cererii si data la care se emite.
Art. 85^23
Incheierea de respingere se redacteaza in cel mult 5 zile de la inregistrarea cererii sau, dupa caz, de la data indeplinirii procedurii de citare si trebuie motivata in drept si in fapt, cu precizarea termenului in care poate fi atacata si a instantei competente.
Art. 85^24
(1) Impotriva incheierii de respingere partea nemultumita poate face plangere, in termen de 10 zile de la comunicare, la judecatoria in a carei circumscriptie teritoriala isi desfasoara activitatea norarul public.(2) Plangerea se depune la biroul notarului public care a refuzat cererea, iar acesta o va inainta de indata instantei, impreuna cu dosarul cauzei.
(3) Judecarea plangerii se face cu citrea tuturor partilor interesate in cazua. In solutionarea plangerii notarul public nu are calitate procesuala.
Art. 85^25
Daca instanta admite plangerea, notarul public este obligat sa se conformeze hotararii judecatoresti ramase irevocabila si va face mentiunea despre aceasta la redactarea actului. Actul se va indeplini numai dupa plata onorariului si a celorlalte taxe si tarife.Citarea partilor si comunicarea actelor de procedura in materie notariala se fac in conformitate cu dispozitiile Codului de procedura civila.
Art. 85^27
Modelul citatiei si cel al notificarii se vor stabili prin regulamentul de aplicare al prezentei legi."
99. La articolul 86, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 86(1) Notarul public poate legaliza semnatura partilor numai pe inscrisurile pentru care legea nu cere forma autentica ca o conditie de valabilitate a actului, cu respectara dispozitiilor din prezenta lege."
100. La articolul 87 alineatul (2), litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"b) starea in care se afla inscrisul si particularitatile acestuia;".
101. La articolul 87, dupa litera b) se introduce o noua litera, litera c), cu urmatorul cuprins:
"c) denumirea inscrisului asa cum apare in acesta sau, in lipsa, o denumire corespunzatoare raportului juridic constatat in acel inscris."
102. La articolul 88 alineatul (1), litera d) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"d) faptul ca o persoana, ca urmare a unei somatii sau notificati, s-a prezentat ori nu intr-o anumita zi si la o anumita ora intr-un anumit loc, precum si declaratia acesteia;".
103. La articolul 88 alineatul (1), dupa litera d) se introduc trei noi litere, literele e)-g), cu urmatorul cuprins:
"e) rezulatele tombolelor, tragerilor la sorti, concursurilor, loteriilor publicitae, organizate de entitati autorizate in conformitate cu actele normative speciale, daca nu sunt date, prin lege, in competenta altor organe;f) certificarea site-urilor, programelor informatice sau a altor produse, daca nu sunt date, prin lege, in competenta altor organe;
g) certificarea altor fapte care nu sunt date in competenta exclusiva a altor organe."
104. Articolul 89 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 89(1) Notarul public certifica, la cerere, procesele-verbale sau hotararile organelor colegiale ale oricaror forme asociative, printr-o incheiere in care se vor mentiona data si locul intrunirii, precum si faptul semnarii procesului-verbal sau a hotararii de catre unul ori mai multi dintre participanti.
(2) In vederea certificarii proceselor-verbale si hotararilor, notarul public stabileste calitatea si identitatea semnatarilor acestora."
105. Articolul 90 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 90(1) Notarul public elibereaza copii legalizate numai de pe inscrisurile originale prezentate de parti, astfel cum au fost emise in starea lor initiala, dupa confruntarea copiei cu originalul.
(2) In cazul legalizarii copiei de pe acte de identitate sau titluri de calatorie, in incheierea de legalizare se va mentiona scopul in care urmeaza a fi folosita copia.
(3) Se pot legaliza copii atat de pe un inscris original in intregime, cat si de pe parti determinate ale acestuia, cu conditia sa nu se denatureze intelesul integral al inscrisului.
(4) Pe copie, inainte de a se reda continutul actului, se va mentiona «EXTRAS», iar in incheierea de legalizare a acesteia se va face mentiunea corespunzatoare.
(5) In cererea pentru legalizarea copiei se va identifica inscrisul, precizandu-se numarul de exemplare cerut de parte. Un exemplar al copiei legalizate se va retine la dosar.
(6) Copiile certificate/legalizate eliberate din arhivele notariale sunt valabile 6 luni.
(7) In incheiere se va arata ca s-au indeplinit conditiile esentiale ale legalizarii copiei, in sensul art. 50 lit. g), prin urmatoarele mentiuni:
a) atestarea conformitatii copiei cu inscrisul prezentat;
b) starea in care se afla inscrisul;
c) semnatura secretarului care a facut colationarea;
d) denumirea inscrisului asa cum apare in acesta sau, in lipsa, o denumire corespunzatoare raportului juridic constatat in acel inscris.
(8) Daca se legalizeaza un inscris sub semnatura privata sau din arhiva biroului notarial, in incheiere se va face mentiunea expresa in acest sens.
(9) In cazul in care confruntarea copiei cu originalul inscrisului cere o pregatire de specialitate, copia se va elibera numai pe baza confruntarii efectuate de catre un expert desemnat de notar, potrivit legii. In acest sens, incheierea este semnata si de expert.
(10) Copii legalizate din arhiva biroului notarial de pe actele emise de notarul public se elibereaza numai partilor, succesorilor si reprezentantilor acestora, precum si celor care justifica un drept sau un interes legitim. Fotocopierea se face de pe originalul din arhiva, cu toate mentiunile si modificarile aduse originalului pana la data eliberarii copiei legalizate.
(11) In vederea legalizarii copiei unui inscris original intocmit intr-o alta limba decat cea romana, acel inscris va fi tradus in limba romana de un traducator sau interpret autorizat. Copia legalizata de pe inscrisul original, insotita de traducerea in limba romana, va fi eliberata partii in numarul de exemplare solicitat. Un exemplar din acestea se pastreaza in arhiva notarului."
106. Articolul 92 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 92(1) La primirea in depozit a bunurilor, inscrisurilor si a documentelor prezentate de parti, precum si a sumelor de bani, a altor bunuri, inscrisuri sau documente gasite cu ocazia inventarului succesoral, notarul public va mentiona, in incheiere, ca s-au indeplinit conditiile esentiale ale primirii in depozit, in sensul art. 50 lit. g), prin urmatoarele mentiuni:
a) data depunerii (anul, luna, ziua), iar la cererea partii, si ora;
b) identificarea inscrisurilor sau a bunurilor predate, aratandu-se toate datele necesare in acest scop;
c) numele deponentului si al persoanei careia trebuie si i se elibereze inscrisurile sau bunurile;
d) termenul de pastrare.
(2) Notarul public poate apela la o societate specializata in scopul indeplinirii procedurii prevazute la alin. (1). Daca notarul public va considera ca nu poate asigura conditiile optime pentru indeplinirea respectivei proceduri, poate refuza indeplinirea acesteia."
107. La articolul 94, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 94(1) La cererea partii, notarul public poate elibera un duplicat al unui act original aflat in arhiva sa."
108. Articolul 95 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 95(1) Actele care au disparut fara a mai fi ramas un exemplar original se reconstitutie la cerere, prin incheiere, pe baza acordului partilor sau, dupa caz, al succesorilor acestora.
(2) Reconstituirea se face de catre notarul public la cre s-a intocmit actul sau, daca acestuia i-a incetat calitatea, de catre notarul public care a preluat arhiva sau de catre cel desemnat in acest scop de catre presedintele Colegiului director al Camerei. Reconstituirea se face cu citarea tuturor partilor sau a succesorilor acestora.
(3) In lipsa acordului partilor, reconstituirea actelor disparute se va face la judecatoria in circumscriptia careia isi are sediul biroul notarial care a intocmit actul, in conformitate cu dispozitiile din Codul de procedura civila.
(4) In cazul in care actul disparut a fost intocmit de alte organe cu activitate notariala, reconstituirea se face de judecatoria in circumscriptia careia isi are sediul organul care a intocmit actul sau se afla domiciliul ori sediul uneia dintre parti, dupa caz."
109. La articolul 98 alineatul (1), dupa litera b) se introduce o noua litera, litera c), cu urmatorul cuprins:
"c) respectarea obligatiilor profesionale legale, statutare si deontologice."
110. La articolul 99 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:
"(2) In cazul in care Colegiul director al Camerei constata in urma verificarilor ca nu sunt indeplinite obligatiile prevazute la alin. (1), va proceda la preluarea arhivei pentru a fi pastraata si conservata in conditiile legii."
111. Dupa articolul 100 se introduc doua noi articole, articolele 100^1-100^2, cu urmatorul cuprins:
"Art. 100^1(1) Camera si sediile secdundare ale acesteia vor avea arhiva proprie si vor putea detine si conserva inclusiv arhiva birourilor notariale, conform aprobarii Colegiului director al Camerei.
(2) Arhivele Camerelor constituite in conditiile alin. (1), arhivele birourilor notariale si ale registrelor nationale notariale sunt de utilitate publica.
(3) Pentru eliberarea duplicatelor sau a copiilor legalizate de pe actele din aceste arhive, pentru indreptarea erorilor materiale sau completarea omisiunilor vadite, precum si pentru reconstituirea actelor notariale, Colegiul director va desemna un notar public.
(4) Pentru eliberarea de copii certificate de pe actele din aceste arhive, Colegiul director va desemna un angajat cu studii juridice al Camerei.
(5) Competenta eliberarii copiilor legalizate de pe actele emise de notariatele de sat sau de alte organe cu activitate notariala apartine institutiei care a preluat arhiva acestora.
Art. 100^2
(1) La nielul Uniunii functioneaza urmatoarele registre: a) Registrul national notarial de evidenta a succesiunilor (RNNES), in care se inregistreaza cauzele succesorale privind cetatenii romani, straini sau apatrizi cu ultimul domiciliu in strainatate, de pe urma carora au ramas bunuri in Romania;
b) Registrul national notarial de evidenta a liberalitatilor (RNNEL), in care se inregistreaza toate actele de donatie, dispozitiile testamentare, revocarea lor, precum si retractarea revocarii acestora;
c) Registrul national notarial de evidenta a optiunilor succesorale (RNNEOS), in care se inregistreaza toate actele notariale referitoare la acceptarea, respectiv renuntarea la mostenire;
d) Registrul national notarial de evidenta a procurilor si revocarilor acestora (RNNEPR), in care se inregistreaza procurile/mandatele date in scopul incheierii de acte si indeplinirii de proceduri notariale, precum si actele de revocare a acestora;
e) Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale, (RNNRM), in care se inscriu, pentru opozabilitate fata de terti, regimul matrimonial ales de soti;
f) Registrul national notarial de evidenta a creditorilor persoanelor fizice si a opozitiilor la efectuarea partajului succesoral (RNNEC), in care se inscriu, pentru opozabilitate fata de terti, cererile creditorilor cu privire la creantele pe care le au fata de o persoana fizica.
(2) Uniunea poate infiinta si alte registre nationale notariale necesare desfasurarii activitatii notarilor publici si, respectiv, aplicarii dispozitiilor Codului civil.
(3) Registrele nationale notariale prevazute la alin. (1) se tin in format electronic si pe suport de hartie de catre Uniune.
(4) Transferul informatiilor intre notarii publici si registgrele nationale notariale tinute in format electronic se face numai pe suport electronic, in baza semnaturii electronice calificate a utilizatorului.
(5) Organizarea si functionarea registrelor prevazute la alin. (1) lit. a)-d) si f), precum si procedura de inscriere si consultare a acestora se stabilesc prin decizie a Biroului executiv al Consiliului Uniunii."
112. Dupa articolul 101 se inroduce un nou articol, articolul 101^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 101^1Statutul Uniunii Nationale a Notarilor Publici, hotararile cu caracter normativ adoptate de catre Congres si Consiliul Uniunii, Statutul Institutului Notarial Roman si Statutul Casei de Asigurari a Notarilor Publici se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I."
113. Articolul 109 se abroga.
114. La articolul 110, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(2) Daca, ulterior infiintarii unui sediu secundar, in acea localitate isi stabileste sediul principal un birou notarial, sediul secundar se desfiinteaza."
115. Dupa articolul 112 se introduce o anexa, cu urmatorul cuprins:
"ANEXA - Camerele notarilor publici, circumscriptiile teritoriale ale acestora si localitatile in care se afla sediile principale
Notarilor Publici in circumscriptia sediul principal
teritoriala a Camerei
Notarilor Publici
Hunedoara
Sibiu
2. Bacau Bacau Municipiul Bacau
Neamt
3. Brasov Brasov Municipiul Brasov
Covasna
4. Bucuresti Calarasi Municipiul Bucuresti
Ialomita
Ilfov
Giurgiu
Teleorman
Municipiul Bucuresti
5. Cluj Bistrita-Nasaud Municipiul Cluj-Napoca
Cluj
Maramures
Salaj
6. Constanta Constanta Municipiul Constanta
Tulcea
7. Craiova Dolj Municipiul Craiova
Gorj
Mehedinti
Olt
8. Galati Braila Municipiul Galati
Galati
Vrancea
9. Iasi Iasi Municipiul Iasi
Vaslui
10. Oradea Bihor Municipiul Oradea
Satu Mare
11. Pitesti Arges Municipiul Pitesti
Valcea
12. Ploiesti Buzau Municipiul Ploiesti
Dambovita
Prahova
13. Suceava Botosani Municipiul Suceava
Suceava
14. Targu Mures Harghita Municipiul Targu Mures
Mures
15. Timisoara Arad Municipiul Timisoara
Caras-Severin
Timis
Pentru judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie carora, pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, le-a expirat mandatul sau care au fost eliberati din functie din motive neimputabile, termenul de exercitare a optiunii prevazut la art. 16^11 alin. (1) din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, curge de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Art. III
(1) Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici ales anterior intrarii in vigoare a prezentei legi se completeaza cu numarul necesar de membri, astfel incat sa se respecte structura prevazuta la art. 28 din Legea nr. 36/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege. Dupa completarea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici, se va proceda la alegerea celui de-al treilea vicepresedinte, mentionat la art. 28 din Legea nr. 36/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, in conditiile prevazute de statut. Dupa alegerea celui de-al treilea vicepresedinte, Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici astfel constituit va proceda la alegerea prim-vicepresedintelui.(2) Membrii Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici alesi in conditiile alin. (1) isi incep de indata mandatul, urmand a fi validati in primul Congres al notarilor publici.
(3) Colegiul director in fucntie la data intrarii in vigoare a prezentei legi se poate completa cu numarul necesar de membri, astfel incat sa se respecte structura prevazuta la art. 26 din Legea nr. 36/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege.
(4) Mandatul Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici care va incepe la 1 ianuarie 2013 se prelungeste cu un an.
Art. IV
Pentru actele autentice notariale intocmite in mai multe exemplare pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pot fi eliberate, la cerere, duplicate de pe acestea in conditiile art. 64 din Legea nr. 36/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege.
Art. V
(1) Arhivele notariale constituite din documente create incepand cu anul 1953, detinute in prezent de judecatorii sau de alte institutii, vor fi predate Camerelor Notarilor Publici din circumscriptia curtilor de apel unde se afla judecatoria sau institutia detinatoare.(2) Camerele Notarilor Publici vor proceda la preluarea si prelucrarea acestor arhive in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, prin proces-verbal incheiat cu detinatorii actuali.
(3) Camerele Notarilor Publici vor conserva si vor administra arhivele astfel preluat, in conditiile legii, putand elibera copii certificate de pe documentele aflate in arhiva, in conditiile regulamentului aprobat de Colegiul director al Camerei.
(4) La solicitarea institutiilor statului, Camerele Notarilor Publici vor elibera acestora, gratuit, copii certificate de pe documentele aflate in arhiva.
(5) Imobilele destinate serviciului de apostila si supralegalizare, precum si cele destinate depozitarii si administrarii arhivei sunt scutite de impozitele si taxele pe cladire si teren.
(6) Imobilele afectate functionarii Centrului National de Administrare a Registrelor Nationale Notariale sunt scutite de plata impozitelor si taxelor pe imobilele detinute.
Art. VI
(1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2013. (2) Curtile de apel vor preda, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici registrele speciale de evidenta a notarilor publici si birourilor notariale.
Art. VII
(1) Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 732 din 18 octombrie 2011, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.(2) In termen de 120 de zile de la republicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a legii prevazute la alin. (1), Ministerul Justitiei si Uniunea Nationala a Notarilor Publici vor elabora regulamentul de aplicare a acestei legi, care va fi aprobat prin ordin al ministrului justitiei.
========================================
===============================
=================
4. Consiliul Fiscal
LEGEA 69/2010 - Legea responsabilitatii fiscal-bugetare
=================
Consiliul Fiscal
Cuvant introductiv
…………………..
Legea responsabilităţii fiscal-bugetare aprobată în martie 2010 are rolul de a întări disciplina fiscală şi trebuie să contribuie la îmbunătăţirea programării bugetare pe termen mediu. Ea introduce o serie de reguli fiscale care trebuie să conducă la prioritizarea cheltuielilor bugetare şi la o politică fiscal-bugetară prudentă în perioadele de ascensiune economică, care să conserve spaţiul fiscal necesar stimulării economiei în perioadele de recesiune. Rectificările bugetare sunt limitate la două pe parcursul exerciţiului bugetar si sunt introduse cerinţe de raportare care vor creşte transparenţa politicii fiscal-bugetare.
În acest context, Consiliul Fiscal, o autoritate independentă înfiinţată în baza Legii responsabilitatii fiscal-bugetare, își propune să sprijine activitatea Guvernului și a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare și derulare a politicilor fiscal-bugetare si să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.
În concluzie, obiectivul major al Consiliului Fiscal este de a contribui la crearea şi consolidarea unei culturi a responsabilităţii fiscal-bugetare în România, inclusiv prin creşterea gradului de conştientizare la nivelul publicului a consecinţelor asupra sustenabilităţii pe termen mediu şi lung a unor decizii de politică fiscal-bugetară.
Ionut Dumitru
Preşedintele Consiliului Fiscal
MISIUNE
Consiliul fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare şi compusă din 5 membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare supuşi unor criterii stricte de eligibilitate. Membrii Consiliului fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor care nominalizează fiecare o singură persoană.
În realizarea misiunii sale, Consiliul fiscal îndeplineşte o sferă largă de atribuţii: evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.
http://www.consiliulfiscal.ro/
Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal, este cadru didactic universitar la Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori, Catedra de Moneda din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti, conduce Directia de Cercetare Economica si Sectoriala din cadrul Raiffeisen Bank (este Economist-Sef al bancii) si este Presedintele Asociatiei Analistilor Financiar- Bancari din Romania.
Ionut Dumitru a absolvit Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori, are un master in „Strategii si Politici Financiar-monetare” in cadrul Scolii Doctorale de Finante Banci (DOFIN) si a obtinut titlul de doctor in economie la Academia de Studii Economice Bucuresti, domeniul Finante. A beneficiat de numeroase cursuri de specializare in macroeconomie si piete financiare cu profesori din universitatile partenere ale DOFIN - Reading si ISMA Centre din Marea Britanie, Erasmus din Olanda, MIT, Columbia si New York University din SUA - si a urmat o serie de programe de training in management si piete financiare.
A publicat peste 30 de articole in reviste cotate ISI, reviste indexate in baze de date internationale si in volumele unor manifestari stiintifice internationale si nationale. De asemenea, a publicat 8 carti de specialitate, in domeniul politicilor macroeconomice si managementului bancar. A participat la realizarea a peste 15 proiecte de cercetare – proiecte PHARE, PNII-IDEI, CEEX, CERES, Institutul European din Romania, Centrului Roman de Politici Economice (CEROPE) si CNCSIS. Este citat in lucrari publicate in reviste cotate ISI sau indexate in baze de date internationale si a fost invitat in multe ocazii sa participe cu prezentari la conferinte stiintifice nationale si internationale. Este membru al Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma (ARCoR) si al SOREC - Societatea Romana de Economie. Este presedinte al Asociatiei Analistilor Financiar Bancari din Romania (AAFBR), membra afiliata la EFFAS (The European Federation of Financial Analysts Societies).
Razvan Victor Stanca, vicepresedintele Consiliului Fiscal, este economist principal in cadrul Directiei de Studii Economice a Bancii Nationale, calitate in care reprezinta Banca Nationala a Romaniei (BNR) in Grupul de Lucru de Finante Publice (WGPF), subordonat Comitetului de Politica Monetara (MPC) al Sistemului European al Bancilor Centrale (SEBC) si participa la realizarea de proiectii fiscale pentru Romania in contextul exercitiilor bianuale de prognoza ale SEBC si determinarea pozitiei fiscale structurale si a impulsului fiscal.
Absolvent al Facultatii de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori din Bucuresti, Razvan Stanca are un master in macroeconomie si finante internationale, la care se adauga si o serie de cursuri profesionale urmate in strainatate: „Macroeconomic Modelling and Forecasting” si „Monetary policy and analysis” organizate de „ Bank of England - Central Banking Studies (CCBS) - „Financial Programming and Policies” organizat de Joint Vienna Institute(JVI) - „Econometric Modelling and Forecasting” organizat de Fondul Monetar International.
Tatiana Mosteanu, membru al Consiliului Fiscal, este profesor universitar doctor la Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori, Catedra de Finante din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti fiind totodata si decanul facultatii și coordonatorul Școlii Doctorale a facultății.
Absolventa a Facultatii de Finante-Credit din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti unde a obtinut si titlul de doctor in economie, Tatiana Mosteanu a ocupat functia de consilier de concurenta in Plenul Consiliului Concurentei in perioada 1996-2004, a fost prim vicepresedinte al Consiliului National de Finantare a Invatamantului Superior intre 1995-1997 si a facut parte din grupul de lucru al Bancii Mondiale pe problemele invatamantului superior. A participat la congrese și reuniuni internaționale, schimburi de experiență, conferințe științifice internaționale, a obținut diplome de excelență și de merit de la universități și autorități publice.
A publicat peste 120 de articole in reviste cotate ISI, reviste indexate in baze de date internationale si in volumele unor manifestari stiintifice nationale si internationale. De asemenea, este autor sau co-autor la 42 de carti de specialitate in domeniul finantelor publice si concurentei, este membra a mai multor asociatii profesionale de profil si a participat in calitate de director sau membru in realizarea a 12 proiecte de cercetare.
Lucian Liviu Albu, membru al Consiliului Fiscal, este membru corespondent al Academiei Romane si directorul Institutului de Prognoza Economica al Academiei Romane.
Doctor in economie, Lucian Albu este profesor asociat al Academiei de Studii Economice - DOFIN (Doctoral School of Finance and Banking), European Centre of Excellence; al Universitatii din Leicester - CEES (Centre for European Economic Studies), Leicester; al Universitatii Staffordshire - CREE (Centre for Research on Emerging Economies), Stoke on Trent. Lucian Albu a contribuit la elaborarea Strategiei nationale pe termen mediu pentru aderarea Romaniei la UE si a publicat, in calitate de autor si co-autor, peste 40 de carti si 300 articole si studii, numeroase lucrari fiind traduse si publicate in strainatate.
Silviu Marius Seitan, membru al Consiliului Fiscal, este absolvent al Institutului Politehnic Bucuresti - Facultatea de Tehnologia Constructiei de Masini si al Academiei de Studii Economice Bucuresti - Facultatea de Relatii Economice Internationale, absolvent al doctoratului in economie in cadrul Academiei Romane si actual cursant al Scolii Postdoctorale a Academiei Romane in domeniul economic.
De peste 10 ani, cariera sa profesionala include institutii ale domeniului financiar-bancar cum sunt: Ministerul Finantelor Publice unde a detinut in anul 1999 functia de Consilier al Minstrului, Institutul Bancar Roman si Centrul de Cercetari Financiare si Monetare al Academiei Romane - institutii in cadrul carora participa la dezvoltarea de programe si proiecte de cercetare specifice domeniului politicilor macroeconomice.
Aceasta latura a carierei profesionale este completata de implicarea in programe specifice altor domenii ale activitatii macroeconomice in institutii cum sunt: Ministerul Integrarii Europene unde in perioada 2005 - 2006 a detinut functia de consilier al ministrului, participand la coordonarea de programe de pregatire pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, si Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei, unde in perioada 2006 - 2009 a detinut functia de consilier al presedintelui, fiind implicat in programe specifice dezvoltarii pietei nationale de energie electrica.
LEGEA 69/2010 - Legea responsabilitatii fiscal-bugetare
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Prezenta lege are ca obiective principale:
1. asigurarea şi menţinerea disciplinei fiscal-bugetare, a transparenţei şi sustenabilităţii pe termen mediu şi lung a finanţelor publice;
2. stabilirea unui cadru de principii şi reguli pe baza căruia Guvernul să asigure implementarea politicilor fiscal-bugetare care să conducă la o bună gestiune financiară a resurselor;
3. gestionarea eficientă a finanţelor publice pentru a servi interesul public pe termen lung, asigurarea prosperităţii economice şi ancorarea politicilor fiscal-bugetare într-un cadru durabil.
Art. 2. - Dispoziţiile prezentei legi se aplică autorităţilor, instituţiilor şi entităţilor publice şi/sau de utilitate publică prevăzute la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, finanţate potrivit art. 62 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 67 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi altor entităţi finanţate în proporţie de peste 50% din fonduri publice, stabilite potrivit normelor europene.
Art. 3. - În sensul prezentei legi, următorii termeni vor fi definiţi astfel:
1. strategia fiscal-bugetară - documentul de politică publică ce stabileşte obiectivele şi priorităţile în domeniul fiscal-bugetar, ţintele veniturilor şi cheltuielilor bugetului general consolidat şi ale bugetelor componente ale bugetului general consolidat, precum şi evoluţia soldului bugetului general consolidat pe o perioadă de 3 ani;
2. bugetul general consolidat - ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar agregate şi consolidate pentru a forma un întreg: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat şi din bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum şi al altor entităţi finanţate în proporţie de peste 50% din fonduri publice stabilite potrivit normelor europene;
3. cheltuielile primare ale bugetului general consolidat - cheltuielile bugetului general consolidat, din care au fost deduse plăţile de dobânzi aferente datoriei publice;
4. soldul bugetului general consolidat - diferenţa dintre veniturile bugetului general consolidat şi cheltuielile bugetului general consolidat;
5. soldul primar al bugetului general consolidat - diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile primare ale bugetului general consolidat;
6. deteriorarea soldului bugetului general consolidat - majorarea deficitului bugetului general consolidat sau diminuarea excedentului bugetului general consolidat faţă de cel prevăzut în strategia fiscal-bugetară pentru anul respectiv;
7. ciclul economic - definit şi măsurat conform metodologiilor recunoscute la nivelul Uniunii Europene;
8. cheltuielile de personal - totalul cheltuielilor suportate din bugetul general consolidat pentru personalul din sectorul bugetar, pe parcursul unui exerciţiu bugetar, respectiv cheltuielile cu salariile de bază, soldele funcţiilor de bază şi indemnizaţiile lunare de încadrare, sporurile, indemnizaţiile, premiile, stimulentele şi alte drepturi de natură salarială, în bani sau natură, stabilite conform legii, cât şi contribuţiile sociale ce revin în sarcina angajatorului aferente acestora;
9. entităţi finanţate în proporţie de peste 50% din fonduri publice - entităţi considerate ca făcând parte din administraţia publică dacă alocaţiile de la buget acoperă mai mult de 50% din costurile de producţie;
10. asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori - asistenţa financiară nerambursabilă primită de România sub forma fondurilor nerambursabile de preaderare şi postaderare potrivit prevederilor memorandumurilor şi acordurilor de finanţare încheiate între Comisia Comunităţii Europene sau alţi donatori şi Guvernul României;
11. bugetul centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale - veniturile şi cheltuielile bugetelor generale ale unităţilor administrativ-teritoriale, definite la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
12. cheltuieli de natura investiţiilor - includ cheltuielile de capital şi transferuri pentru programele de dezvoltare.
CAPITOLUL II
Principiile, obiectivele şi regulile politicii fiscal-bugetare
SECŢIUNEA 1
Principiile politicii fiscal-bugetare
Art. 4. - (1) Guvernul României va defini şi va derula politica fiscal-bugetară pe baza următoarelor principii:
1. Principiul transparenţei în ceea ce priveşte stabilirea obiectivelor fiscal-bugetare şi derularea politicii fiscale şi bugetare
Guvernul şi autorităţile publice locale au obligaţia de a face publice şi de a menţine în dezbatere un interval de timp rezonabil toate informaţiile necesare ce permit evaluarea modului de implementare a politicilor fiscale şi bugetare, rezultatelor acestora şi a stării finanţelor publice centrale şi, respectiv, locale.
2. Principiul stabilităţii
Guvernul are obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice.
3. Principiul responsabilităţii fiscale
Guvernul are obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent şi de a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung. Sustenabilitatea finanţelor publice presupune ca, pe termen mediu şi lung, Guvernul să aibă posibilitatea să gestioneze riscuri sau situaţii neprevăzute, fără a fi nevoit să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social.
4. Principiul echităţii
Guvernul va derula politica fiscal-bugetară luând în calcul impactul financiar potenţial asupra generaţiilor viitoare, precum şi impactul asupra dezvoltării economice pe termen mediu şi lung.
5. Principiul eficienţei
Politica fiscal-bugetară a Guvernului va avea la bază utilizarea eficientă a resurselor publice limitate, va fi definită pe baza eficienţei economice, iar deciziile de alocare a investiţiilor publice, inclusiv cele finanţate din fonduri nerambursabile primite de la Uniunea Europeană şi alţi donatori, se vor baza inter alia pe evaluarea economică, precum şi pe evaluarea capacităţii de absorbţie.
6. Principiul gestionării eficiente a cheltuielilor de personal plătite din fonduri publice
Politica salarială şi a numărului de personal aferentă instituţiilor, autorităţilor, entităţilor publice şi/sau de utilitate publică trebuie să fie în conformitate cu ţintele fiscal-bugetare din strategia fiscal-bugetară, cu scopul de a eficientiza gestiunea fondurilor cu această destinaţie.
(2) Principiile prevăzute la alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător şi autorităţilor administraţiei publice locale şi, respectiv, altor entităţi ale căror bugete fac parte din bugetul general consolidat.
SECŢIUNEA a 2-a
Obiectivele politicii fiscal-bugetare
Art. 5. - (1) Guvernul are obligaţia să îndeplinească obiectivele de politică fiscal-bugetară, să elaboreze şi să aplice strategia fiscal-bugetară anuală potrivit regulilor fiscal-bugetare prevăzute în prezenta lege.
(2) Obiectivele politicii fiscal-bugetare sunt:
a) menţinerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe termen mediu şi lung;
b) realizarea unui sold al bugetului general consolidat aproape de zero pe durata ciclului economic, concomitent cu asigurarea competitivităţii ţării;
c) gestionarea prudentă a resurselor şi a obligaţiilor asumate ale sectorului public şi a riscurilor fiscal-bugetare;
d) menţinerea unui nivel adecvat al resurselor bugetare pentru plata serviciului datoriei publice;
e) asigurarea predictibilităţii nivelului cotelor şi bazelor de impozitare sau taxare.
SECŢIUNEA a 3-a
Regulile politicii fiscal-bugetare
Art. 6. - Politica fiscal-bugetară va fi derulată în conformitate cu următoarele reguli fiscale:
a) soldul bugetului general consolidat şi cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, nu pot depăşi plafoanele anuale stabilite în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru primii 2 ani acoperiţi de aceasta;
b) soldul şi, respectiv, soldul primar al bugetului general consolidat, luând în considerare componentele acestuia, pentru anul bugetar următor, nu vor putea depăşi plafonul stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară, aprobată de către Parlament;
c) cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori şi cheltuielile de personal, luând în considerare bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele instituţiilor autofinanţate, bugetele fondurilor speciale şi alte bugete componente, nu vor depăşi plafonul specificat în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru anul bugetar următor;
d) pentru fiecare dintre cei 3 ani acoperiţi de strategia fiscal-bugetară, rata anuală de creştere a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi menţinută sub rata anuală de creştere nominală a produsului intern brut prognozată pentru anul bugetar respectiv, până când soldul preliminat al bugetului general consolidat a înregistrat surplus în anul anterior anului pentru care se elaborează proiectul de buget;
e) pentru fiecare dintre cei 3 ani acoperiţi de strategia fiscal-bugetară, rata anuală de creştere a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi cel mult egală cu rata anuală de creştere nominală a produsului intern brut prognozată pentru anul bugetar respectiv, în perioada în care soldul preliminat al bugetului general consolidat este în echilibru sau excedentar în anul anterior anului pentru care se elaborează proiectul de buget;
f) în cazul în care se majorează cotele de impozitare, creşterea nominală a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi cel mult egală cu creşterea nominală a veniturilor bugetare, fără a conduce la o deteriorare a soldului bugetului general consolidat prevăzut în strategia fiscal-bugetară. Creşterea nominală a cheltuielilor se poate realiza începând cu anul următor celui în care au fost majorate cotele de impozitare şi numai după ce Consiliul fiscal a avizat estimările referitoare la creşterea nominală a veniturilor bugetare;
g) pe parcursul exerciţiului bugetar, creditele bugetare aprobate pentru cheltuieli de investiţii nu pot fi virate şi utilizate pentru cheltuieli curente;
h) în cazul în care soldul pozitiv al bugetului general consolidat pentru anul bugetar respectiv şi în următorii 2 ani va fi mai mare decât cel prognozat, diferenţa respectivă se va utiliza la diminuarea datoriei publice acumulate din anii precedenţi.
CAPITOLUL III
Cheltuielile bugetare
SECŢIUNEA 1
Evaluarea impactului cheltuielilor
Art. 7. - (1) În cazul propunerilor de introducere a unor măsuri/politici/iniţiative legislative a căror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, iniţiatorii au obligaţia să prezinte:
a) fişa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, însoţită de ipotezele şi metodologia de calcul utilizată;
b) declaraţie conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă cu obiectivele şi priorităţile strategice specificate în strategia fiscal-bugetară, cu legea bugetară anuală şi cu plafoanele de cheltuieli prezentate în strategia fiscal-bugetară.
(2) Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia să verifice fişa financiară prezentată conform prevederilor alin. (1). În acest scop, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita opinia Consiliului fiscal.
SECŢIUNEA a 2-a
Cheltuieli de personal
Art. 8. - Guvernul şi fiecare ordonator de credite, precum şi orice entitate responsabilă de elaborarea politicilor şi acordurilor salariale din sectorul public trebuie să se asigure că toate aceste politici şi acorduri salariale sunt în concordanţă cu principiile responsabilităţii fiscale, regulile fiscale, precum şi cu obiectivele şi limitele din strategia fiscal-bugetară.
Art. 9. - (1) Nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia României, republicată, care conduc la creşterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar.
(2) Totalul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar, cu ocazia rectificărilor bugetare.
(3) Negocierile pentru unele drepturi care, potrivit legii, se stabilesc prin contracte colective de muncă vor putea fi finalizate numai după ce cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară a fost aprobat, cu respectarea plafoanelor de cheltuieli de personal stabilite.
Art. 10. - (1) În raport cu ţintele prevăzute la art. 26 alin. (4), execuţia cheltuielilor de personal este evaluată de către Ministerul Finanţelor Publice, la finalul fiecărui trimestru.
(2) Pentru încadrarea în limitele trimestriale ale cheltuielilor de personal, ordonatorii de credite au posibilitatea să diminueze drepturile salariale care sunt stabilite prin lege în cuantum variabil şi pe cele a căror acordare este facultativă, potrivit legii.
(3) În cazurile excepţionale şi temeinic justificate în care un ordonator principal de credite nu se încadrează în limita trimestrială pentru cheltuielile de personal, Ministerul Finanţelor Publice poate aproba majorarea limitei respective, cu condiţia ca ordonatorul principal de credite să facă dovada respectării dispoziţiilor alin. (2) şi a încadrării în bugetul anual aprobat pentru această destinaţie.
(4) Ordonatorii principali de credite care se află în situaţia prevăzută la alin. (3) au obligaţia ca, în decursul trimestrului următor trimestrului pentru care a fost majorată limita pentru cheltuielile de personal, să înregistreze economii la cheltuielile de personal în cuantumul sumei cu care a fost majorată limita trimestrială precedentă.
(5) Ordonatorii principali de credite au obligaţia să întreprindă toate măsurile necesare atât pentru îndeplinirea prevederilor alin. (4), cât şi pentru îndeplinirea ţintelor trimestriale pentru cheltuielile totale, inclusiv prin reducerea numărului de posturi finanţate şi bugetele acestora şi, respectiv, disponibilizarea, în condiţiile legii, a unei părţi din personalul încadrat.
(6) Până la îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (4), ordonatorilor principali de credite cărora le-a fost majorată limita trimestrială pentru cheltuielile de personal le va fi interzisă:
a) acordarea de premii sau plata de ore suplimentare;
b) promovarea angajaţilor, dacă acest lucru presupune o creştere a cheltuielilor de personal;
c) scoaterea la concurs a posturilor vacante sau ocuparea acestora prin alte modalităţi prevăzute de lege.
(7) În cazul în care obligaţia prevăzută la alin. (4) nu este îndeplinită în termenul prevăzut, Ministerul Finanţelor Publice va efectua deschiderile de credite care se referă la cheltuieli de personal către respectivul ordonator în limita unei sume diminuate, astfel încât să se înregistreze economii la cheltuielile de personal în cuantumul sumei cu care a fost majorată limita trimestrială precedentă, până când acesta face dovada că au fost luate măsurile necesare încadrării în cheltuielile de personal aprobate.
CAPITOLUL IV
Veniturile bugetare
Art. 11. - Modificarea de către Ministerul Finanţelor Publice a prognozelor veniturilor bugetare ce au stat la baza elaborării strategiei fiscal-bugetare sau a legilor bugetare anuale, cu ocazia dezbaterilor asupra strategiei fiscal-bugetare sau a legilor bugetare anuale, se poate realiza cu acordul Guvernului şi cu avizul favorabil al Consiliului fiscal.
Art. 12. - (1) În termen de 30 de zile de la publicarea legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanţelor Publice va elabora şi va publica programul anual de colectare a veniturilor bugetare pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, prezentând:
a) ţinte trimestriale de colectare a veniturilor, detaliate pe tipuri de venituri;
b) ţinte trimestriale de recuperare a arieratelor fiscale;
c) măsurile avute în vedere pentru combaterea evaziunii şi a fraudei fiscale.
(2) În termen de 30 de zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanţelor Publice va publica o prognoză anuală a veniturilor estimate a se colecta de către bugetele locale, bugetele instituţiilor autofinanţate şi de alte bugete componente ale bugetului general consolidat ce nu au fost menţionate la alin. (1), prezentând şi estimări trimestriale de colectare a veniturilor, detaliate pe tipuri de venituri, precum şi estimări trimestriale de recuperare a arieratelor fiscale, respectiv propuneri de acte normative sau de modificări de acte normative, având ca obiect îmbunătăţirea şi eficientizarea colectării veniturilor la bugetele locale, bugetele instituţiilor autofinanţate şi la alte bugete componente ale bugetului general consolidat.
Art. 13. - În cazurile în care se fac propuneri de acte normative care conduc la diminuarea veniturilor bugetare, se va elabora fişa financiară potrivit prevederilor art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, care trebuie să îndeplinească cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) să aibă avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Consiliului fiscal, conform căruia impactul financiar a fost luat în calcul în prognoza veniturilor bugetare şi nu afectează ţintele bugetare anuale şi pe termen mediu;
b) să fie însoţită de propuneri de măsuri de compensare a impactului financiar respectiv, prin majorarea altor venituri bugetare.
Art. 14. - Actele normative care intră sub incidenţa art. 13 se adoptă concomitent cu măsurile compensatorii propuse de iniţiator şi avizate de Guvern.
CAPITOLUL V
Reguli privind rectificările bugetare
Art. 15. - (1) Orice rectificare a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor fondurilor speciale, precum şi utilizarea sumelor reţinute în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie să aibă în vedere concluziile raportului semestrial privind situaţia economică şi bugetară publicat, precum şi opinia Consiliului fiscal cu privire la acesta.
(2) Într-un an bugetar nu pot fi aprobate mai mult de două rectificări bugetare şi acestea nu pot fi promovate în primele 6 luni ale anului.
Art. 16. - Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori, pot fi suplimentate cu ocazia rectificărilor bugetare numai pentru plata serviciului datoriei publice şi pentru plata contribuţiei României la bugetul Uniunii Europene.
Art. 17. - În cazul în care raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară constată o deteriorare a soldului previzionat al bugetului general consolidat faţă de ţinta avută în vedere la aprobarea bugetului anual cu mai mult de 0,5% din produsul intern brut luat în considerare la elaborarea bugetului anual şi această deteriorare nu se datorează înrăutăţirii semnificative a prognozei macroeconomice, Guvernul are obligaţia de a pune în aplicare măsuri adecvate pentru îndeplinirea ţintei privitoare la soldul bugetului general consolidat.
CAPITOLUL VI
Strategia fiscal-bugetară
Art. 18. - (1) Până la data de 30 mai a fiecărui an, Guvernul, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, va aproba strategia fiscal-bugetară pentru următorii 3 ani, ce va conţine cadrul macroeconomic care stă la baza politicii fiscal-bugetare, cadrul fiscal-bugetar cu prognozele bugetare şi politica fiscal-bugetară, cadrul de cheltuieli pe termen mediu şi o declaraţie de răspundere, conform prevederilor prezentei legi, şi o va prezenta Parlamentului.
(2) Odată cu strategia fiscal-bugetară prevăzută la alin. (1), Guvernul va depune şi proiectul legii pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar prevăzut la art. 20 alin. (1), fundamentate în strategia fiscal-bugetară.
(3) Limitele pentru soldul total şi cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, prevăzute la art. 20 alin. (1) lit. a) şi b), aprobate de Parlament, sunt obligatorii pentru următorii 2 ani bugetari.
(4) Limitele prevăzute la art. 20 alin. (1) lit. c)-g), aprobate de Parlament, sunt obligatorii pentru anul bugetar următor.
Art. 19. - Cadrul macroeconomic conţine informaţii privind situaţia macroeconomică şi prognozele:
1. pentru anul bugetar curent şi 3 ani ulteriori, rezultatele efective ale ultimilor 2 ani bugetari, referitoare la:
a) produsul intern brut şi componentele sale;
b) indicele preţurilor de consum şi deflatorul produsului intern brut;
c) şomajul şi ocuparea forţei de muncă;
d) poziţia de cont curent a balanţei de plăţi;
e) premisele ce stau la baza prognozelor;
f) o declaraţie privind concordanţa sau diferenţele faţă de prognozele Comisiei Europene;
2. prognozele macroeconomice pe termen mediu ce afectează politica fiscală.
Art. 20. - (1) Cadrul fiscal-bugetar cuprinde plafoane pentru anul bugetar următor şi 2 ani ulteriori, rezultatele efective pe 2 ani anteriori anului bugetar în curs şi rezultatele estimate ale anului în curs pentru:
a) soldul bugetului general consolidat, exprimat ca pondere în produsul intern brut;
b) cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca pondere în produsul intern brut, conform prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice;
c) plafoanele privind finanţările rambursabile care pot fi contractate, precum şi cele privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează să fie contractate de către unităţile administrativ-teritoriale;
d) plafoanele privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, şi de către unităţile administrativ-teritoriale;
e) nivelul nominal al cheltuielilor totale şi de personal pentru bugetul general consolidat, bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele instituţiilor autofinanţate, bugetele fondurilor speciale şi alte bugete componente ale bugetului general consolidat, exclusiv asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori;
f) soldul nominal al bugetului general consolidat, bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale şi al altor bugete componente ale bugetului general consolidat;
g) soldul primar al bugetului general consolidat.
(2) Secţiunea de cadru fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară va mai cuprinde:
a) rezultatele efective pe 2 ani anteriori anului bugetar în curs şi rezultatele estimate ale anului în curs, precum şi prognozele pentru 3 ani ulteriori acestuia pentru bugetul general consolidat şi pentru bugetele componente ale acestuia, referitoare la:
- nivelul veniturilor bugetului general consolidat, pe tipuri de venituri;
- nivelul cheltuielilor bugetului general consolidat, în clasificaţie economică şi în clasificaţie funcţională;
- cheltuieli de natura investiţiilor;
- nivelul datoriei publice;
- orice alte informaţii pe care Ministerul Finanţelor Publice le consideră importante pentru strategia fiscală;
- premisele-cheie care stau la baza determinării indicatorilor din strategia fiscal-bugetară; - analiza de senzitivitate a ţintelor fiscale la schimbările indicatorilor macroeconomici;
b) explicaţia politicilor fiscal-bugetare prin raportare la principiile şi obiectivele responsabilităţii fiscale şi la regulile fiscale şi orice măsuri temporare ce vor fi implementate pentru a asigura conformarea cu acestea;
c) o analiză referitoare la:
- politica de venituri, inclusiv modificările de impozite şi taxe planificate şi politicile ce afectează alte venituri;
- politica de îndatorare publică şi de finanţare a deficitului bugetar şi o analiză a sustenabilităţii datoriei;
- politica de cheltuieli, inclusiv priorităţile în materie de cheltuieli, intenţiile privind cheltuielile totale ale bugetului consolidat şi pentru alte bugete şi plafoanele de cheltuieli şi alte ţinte sau limite implicate sau impuse de regulile fiscale;
d) analiza privind riscurile fiscale, cuprinzând orice angajamente ce nu sunt incluse în prognozele fiscale şi toate circumstanţele ce pot avea un efect substanţial asupra prognozelor fiscale şi economice şi care nu au fost deja încorporate în prognozele fiscale, precum şi informaţii privind pierderile şi plăţile restante ale companiilor cu capital majoritar de stat;
e) o explicaţie cu privire la legătura dintre strategia fiscal-bugetară revizuită şi cea anterioară şi o explicaţie referitoare la modificările semnificative.
(3) Cadrul de cheltuieli pe termen mediu conţine planurile de alocare a resurselor bugetare pentru anul bugetar următor şi 2 ani ulteriori acestuia, rezultatele estimate pentru anul bugetar curent şi rezultatele efective pentru 2 ani anteriori, referitoare la:
a) priorităţile în materie de cheltuieli şi argumentarea acestora în detaliu, incluzând şi o explicare a modului în care Guvernul intenţionează să îşi îmbunătăţească politica, eficienţa şi eficacitatea serviciilor oferite, calitatea activităţilor sale de reglementare şi iniţiativele sale de reducere a barierelor pentru mediul de afaceri şi de încurajare a creşterii sectorului privat în diferite domenii;
b) cheltuielile bugetului de stat, detaliate pe primii 10 ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, în ordine descrescătoare, stabiliţi de către Guvern, cheltuielile altor bugete componente ale bugetului general consolidat, precum şi estimările privind cheltuielile totale ale bugetului centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale;
c) programul de investiţii publice care să includă priorităţile Guvernului, argumentarea lor, precum şi detalierea acestora pe primii 10 ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, în ordine descrescătoare, stabiliţi de către Guvern.
(4) Declaraţia de răspundere va conţine o declaraţie semnată de primul-ministru şi de ministrul finanţelor publice, prin care se atestă corectitudinea şi integralitatea informaţiilor din strategia fiscal-bugetară şi conformitatea acesteia cu prezenta lege, ţintele sau limitele pentru regulile fiscale şi respectarea principiilor responsabilităţii fiscale.
CAPITOLUL VII
Bugetul anual
Art. 21. - (1) Fiecare ordonator principal de credite va depune o propunere de cheltuieli bugetare care va fi în concordanţă cu strategia fiscal-bugetară şi cu metodologia pentru elaborarea proiectului anual de buget, ce includ plafoanele de cheltuieli şi numărul de personal, emise de Ministerul Finanţelor Publice.
(2) Prealocarea unor sume bugetare cu destinaţie specială unor ordonatori principali de credite sau unor sectoare nu este permisă. Alocările de fonduri bugetare pentru ordonatori principali de credite sau sectoare pot fi făcute doar prin proiectul anual al bugetului.
(3) Ministerul Finanţelor Publice va avea autoritatea de a respinge toate propunerile de buget ce includ propunerile de cheltuieli prezentate de ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale în cursul procesului bugetar anual, dacă acestea nu sunt în concordanţă cu strategia fiscal-bugetară şi cu metodologia pentru elaborarea proiectului anual de buget, şi în cazul în care ordonatorii de credite nu aliniază propunerea lor de buget în intervalul de timp specificat de Ministerul Finanţelor Publice, acesta este abilitat, după negocieri, sub medierea primului-ministru, să ajusteze unilateral propunerea de buget, spre a fi inclusă în bugetul anual.
(4) Guvernul are obligaţia de a prezenta Parlamentului un buget anual care să respecte principiile responsabilităţii fiscale, regulile fiscale, strategia fiscal-bugetară şi orice alte prevederi ale prezentei legi, iar primul-ministru şi ministrul finanţelor publice vor semna o declaraţie ce atestă această conformitate, declaraţie care va fi prezentată Parlamentului împreună cu bugetul anual.
(5) În eventualitatea că Guvernul nu poate respecta condiţia de conformitate prevăzută la alin. (4), primul-ministru şi ministrul finanţelor publice vor menţiona în declaraţie abaterile, precum şi măsurile şi termenele până la care Guvernul va asigura conformitatea cu principiile responsabilităţii fiscale, cu regulile fiscale şi cu strategia fiscal-bugetară.
(6) Consiliul fiscal va exprima o opinie cu privire la declaraţia menţionată la alin. (4), inclusiv menţiunile prevăzute la alin. (5).
Art. 22. - Legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru fiecare an, trebuie să fie armonizate cu strategia fiscal-bugetară şi cu prevederile prezentei legi şi va include într-o anexă la raportul legii bugetului de stat ţinte fiscale ce cuprind:
a) ţinte fiscale anuale ca valoare nominală şi exprimate ca pondere în produsul intern brut pentru anul bugetar următor şi 2 ani ulteriori, referitoare la: soldul bugetar, soldul bugetar primar, veniturile şi cheltuielile totale, cheltuielile bugetare primare pentru bugetul general consolidat;
b) informaţii privind nivelul datoriei publice;
c) fundamentarea ţintelor stabilite, inclusiv prin prezentarea metodologiei de calcul utilizate, şi compararea acestora cu execuţia ultimilor 2 ani;
d) prezentarea impactului financiar al schimbărilor legislative, precum şi a măsurilor de compensare a acestuia.
CAPITOLUL VIII
Clauze derogatorii
Art. 23. - Cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară prevăzut la art. 20 alin. (1) poate fi revizuit în următoarele situaţii:
a) modificarea sferei de cuprindere a bugetului general consolidat, caz în care trebuie explicate motivele care au stat la baza acestei modificări şi prezentate informaţiile prevăzute la art. 20 alin. (1), în format comparabil cu noua structură a bugetului general consolidat;
b) înrăutăţirea semnificativă a prognozei indicatorilor macroeconomici şi a celorlalte ipoteze care au fost utilizate la elaborarea strategiei fiscal-bugetare;
c) schimbarea Guvernului, caz în care, la începerea mandatului unui nou Guvern, acesta va face public dacă prin programul său de guvernare se încadrează în ultima strategie fiscal-bugetară aprobată de către Parlament sau, în caz contrar, Ministerul Finanţelor Publice va elabora proiectul unei noi strategii fiscal-bugetare.
Art. 24. - (1) La elaborarea şi dezbaterea strategiei fiscal-bugetare potrivit prevederilor art. 18 alin. (1) şi a legilor bugetare anuale nu pot fi aduse modificări care să conducă la deteriorarea nivelului soldului bugetului general consolidat prevăzut în strategia fiscal-bugetară anterioară, la creşterea cheltuielilor şi a plafoanelor de îndatorare şi garantare sau orice alte modificări care nu sunt în conformitate cu obiectivele prezentei legi şi cu regulile fiscale.
(2) Parlamentul poate restitui strategia fiscal-bugetară Guvernului, cu comentarii şi observaţii. În această situaţie, Guvernul va include şi/sau va răspunde în termen de 15 zile acestor comentarii, în consultare cu Consiliul fiscal, şi va depune strategia fiscal-bugetară revizuită. Dacă nici de această dată Parlamentul nu este de acord cu strategia fiscal-bugetară propusă şi nu aprobă proiectul legii prevăzut la art. 18 alin. (2), primul-ministru, cu avizul Consiliului fiscal, va prezenta o proiecţie finală a cadrului fiscal-bugetar, luând în considerare observaţiile Parlamentului, şi, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, va înainta proiectul legii bugetului de stat şi proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul următor.
Art. 25. - (1) Revizuirea strategiei fiscal-bugetare poate fi făcută de Parlament, la propunerea Guvernului, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 23 lit. a). În acest caz, actualizarea strategiei fiscal-bugetare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(2) Revizuirea strategiei fiscal-bugetare şi a proiectelor legii bugetului de stat şi legii bugetului asigurărilor sociale de stat face obiectul analizei şi opiniei Consiliului fiscal.
(3) Strategia fiscal-bugetară revizuită trebuie să conţină o secţiune distinctă care să evidenţieze diferenţele faţă de forma anterioară, împreună cu explicarea acestora.
CAPITOLUL IX
Transparenţa politicii fiscal-bugetare
SECŢIUNEA 1
Execuţia bugetară şi monitorizarea ţintelor fiscal-bugetare
Art. 26. - (1) În termen de 45 de zile de la publicarea legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanţelor Publice va publica pe site-ul propriu programarea financiară trimestrială a cheltuielilor bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale, în clasificaţie economică, pe baza programului trimestrial de colectare a veniturilor bugetare.
(2) În termen de 55 de zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanţelor Publice va publica pe site-ul propriu estimările trimestriale referitoare la cheltuielile bugetelor locale, bugetelor instituţiilor autofinanţate şi altor bugete componente ale bugetului general consolidat care nu au fost menţionate la alin. (1), în clasificaţie economică.
(3) În acest scop, ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale vor transmite Ministerului Finanţelor Publice propunerile de eşalonare trimestrială a cheltuielilor, în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, bugetelor instituţiilor autofinanţate şi ai altor bugete componente ale bugetului general consolidat vor transmite Ministerului Finanţelor Publice propunerile de eşalonare trimestrială a cheltuielilor, în termen de 45 de zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Pe baza programării trimestriale a cheltuielilor şi a programului trimestrial de încasare a veniturilor bugetare, Ministerul Finanţelor Publice va elabora, va aproba şi va publica ţinte trimestriale ale cheltuielilor, veniturilor şi deficitului bugetului general consolidat, precum şi ţinte trimestriale pentru cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat pentru ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale.
Art. 27. - Până la sfârşitul lunilor aprilie, iulie şi octombrie ale fiecărui an, Guvernul va prezenta public o evaluare a execuţiei bugetare trimestriale şi gradul de îndeplinire a ţintelor trimestriale prevăzute la art. 26 alin. (4). În cazul unor abateri de la ţintele stabilite, Guvernul va prezenta şi măsurile avute în vedere pentru a corecta aceste dezechilibre prin reduceri de cheltuieli sau măsuri de îmbunătăţire a colectării veniturilor.
Art. 28. - Evaluările execuţiei bugetare trimestriale şi măsurile avute în vedere pentru corectarea eventualelor abateri vor face obiectul analizei şi evaluării de către Consiliul fiscal.
SECŢIUNEA a 2-a
Raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară
Art. 29. - Până la sfârşitul lunii iulie a fiecărui an, Ministerul Finanţelor Publice va publica pe site-ul propriu un raport semestrial cu privire la situaţia economică şi bugetară.
Art. 30. - Raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară va cuprinde, fără a se limita la acestea, următoarele:
a) reanalizarea cadrului macroeconomic care a stat la baza bugetului anului respectiv, precum şi cele mai recente date cu privire la indicatorii macroeconomici şi va identifica tendinţele şi schimbările semnificative faţă de cele estimate cu ocazia finalizării legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat;
b) cuantificarea impactului eventualelor schimbări ale prognozei macroeconomice asupra ţintelor bugetare anuale şi pe termen mediu şi prezentarea măsurilor care vor fi luate;
c) date cu privire la veniturile bugetului general consolidat, detaliat pentru fiecare categorie de venit, precizându-se prognoza iniţială, veniturile colectate în primele 6 luni, precum şi o prognoză actualizată pentru întregul an;
d) date cu privire la cheltuielile bugetului general consolidat, detaliat în clasificaţie economică şi funcţională, pentru fiecare buget din componenţa bugetului general consolidat, precizându-se programul aprobat, cheltuielile efectuate în primele 6 luni, precum şi o prognoză actualizată pentru întregul an;
e) date cu privire la cheltuielile bugetului de stat, detaliat în clasificaţie economică, pentru fiecare ordonator principal de credite al bugetului de stat, precizându-se programul aprobat, cheltuielile efectuate în primele 6 luni, precum şi o prognoză actualizată pentru întregul an;
f) date cu privire la soldul bugetar, atât pentru bugetul general consolidat total şi primar, cât şi pentru fiecare buget din componenţa bugetului general consolidat, precizându-se programul aprobat, rezultatul realizat în primele 6 luni, precum şi o prognoză actualizată pentru întregul an;
g) date cu privire la absorbţia fondurilor primite de la Uniunea Europeană şi de la alţi donatori, precizându-se programul aprobat, rezultatul realizat în primele 6 luni, precum şi o prognoză actualizată pentru întregul an;
h) date cu privire la plăţile restante ale bugetului general consolidat la finele trimestrului I şi estimări pentru semestrul I şi pentru fiecare buget din componenţa bugetului general consolidat;
i) date cu privire la finanţarea deficitului bugetar şi nivelul datoriei publice;
j) justificări pentru eventualele nerealizări ale previziunilor de venituri, precizându-se măsurile luate şi planificate pentru îmbunătăţirea colectării.
Art. 31. - (1) Informaţiile cuprinse în raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară trebuie să ia în considerare, în măsura în care este posibil, toate deciziile Guvernului, precum şi toate celelalte situaţii care pot avea un efect asupra perspectivelor fiscale şi economice din anul respectiv.
(2) Datele şi informaţiile cuprinse în raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară trebuie să fie prezentate într-un format comparabil cu cele din programul bugetar anual şi cu cele din strategia fiscal-bugetară.
SECŢIUNEA a 3-a
Raportul privind execuţia bugetară finală
Art. 32. - În termen de cel mult 3 luni de la încheierea exerciţiului bugetar, Ministerul Finanţelor Publice va publica pe site-ul propriu un raport cu privire la execuţia bugetară preliminată a exerciţiului încheiat.
Art. 33. - Raportul privind execuţia bugetară finală are ca scop:
a) furnizarea informaţiilor cu privire la rezultatele politicii bugetare în anul încheiat şi compararea acestor rezultate atât cu obiectivele şi priorităţile strategice, cât şi cu ţintele fiscale din strategia fiscal-bugetară şi din bugetul anual;
b) analiza modului în care Guvernul a respectat principiile şi regulile fiscale prevăzute în prezenta lege şi explicarea eventualelor abateri de la acestea;
c) evaluarea politicii fiscal-bugetare din anul bugetar încheiat, precum şi a rezultatelor acesteia în conformitate cu obiectivul pe termen mediu prevăzut de strategia fiscal-bugetară;
d) evaluarea eventualelor abateri de la obiectivul pe termen mediu ale Guvernului şi prezentarea măsurilor de încadrare a ţintelor stabilite.
Art. 34. - Raportul privind execuţia bugetară finală va cuprinde date de execuţie a indicatorilor prevăzuţi la art. 20 alin. (1), precum şi o secţiune distinctă care să evidenţieze abaterile acestora faţă de strategia fiscal-bugetară şi faţă de bugetul anual iniţial, precum şi o explicaţie privind modificările semnificative.
SECŢIUNEA a 4-a
Raportul privind situaţia economică şi bugetară la încheierea mandatului Guvernului
Art. 35. - Cu cel puţin 60 de zile înaintea organizării alegerilor parlamentare, Guvernul va publica pe site-ul propriu un raport privind situaţia economică şi bugetară.
Art. 36. - Raportul privind situaţia economică şi bugetară la încheierea mandatului Guvernului trebuie să conţină următoarele informaţii:
a) estimarea veniturilor, cheltuielilor şi soldului bugetului general consolidat pentru anul financiar curent, detaliate în clasificaţie economică şi pe bugete componente ale bugetului general consolidat;
b) prognoza indicatorilor macroeconomici şi a altor ipoteze economice care au stat la baza elaborării estimărilor prevăzute la lit. a);
c) analiza cu privire la riscurile, cuantificate acolo unde este posibil, care pot avea un efect asupra perspectivelor bugetare, inclusiv orice alte angajamente ale Guvernului care nu sunt incluse în prognozele fiscale, precum şi informaţii privind pierderile şi plăţile restante ale companiilor cu capital majoritar de stat;
d) o declaraţie semnată de către primul-ministru şi ministrul finanţelor publice, care să ateste că informaţiile din raport reflectă cele mai bune estimări la momentul respectiv şi acestea sunt elaborate într-un mod realist, că reflectă toate informaţiile disponibile cu privire la perspectivele economice şi fiscale, cuprinde informaţiile comunicate de către ordonatorii principali de credite şi respectă prevederile art. 37.
Art. 37. - Informaţiile cuprinse în raportul prevăzut la art. 36 trebuie să ia în considerare toate deciziile Guvernului, precum şi toate celelalte situaţii cunoscute care pot avea un efect asupra perspectivelor fiscale şi economice.
SECŢIUNEA a 5-a
Impactul financiar al angajamentelor electorale
Art. 38. - (1) Cu 60 de zile înaintea alegerilor generale, preşedinţii partidelor politice pot solicita primului-ministru sau Consiliului fiscal calcularea impactului financiar al politicilor propuse şi anunţate public.
(2) O astfel de solicitare trebuie să fie exprimată în scris şi să descrie în detaliu politica propusă, oferind detalii relevante pentru calculul impactului financiar.
(3) Solicitarea adresată primului-ministru va fi transmisă direct Ministerului Finanţelor Publice, ministerelor responsabile sau Consiliului fiscal.
(4) Ministerul Finanţelor Publice şi/sau ministerele de resort nu răspund solicitărilor preşedinţilor partidelor politice dacă acestea nu au fost transmise prin intermediul primului-ministru.
Art. 39. - (1) În termen de 30 de zile de la data solicitării, Ministerul Finanţelor Publice şi/sau ministerul de resort sau preşedintele Consiliului fiscal vor face public impactul financiar al politicii respective, împreună cu ipotezele care au stat la baza calculului acestuia, precum şi metodologia de calcul pe baza informaţiilor aflate la dispoziţia Ministerului Finanţelor Publice şi/sau a ministerelor de resort.
(2) În cazul în care Ministerul Finanţelor Publice şi/sau ministerul de resort sau Consiliul fiscal nu au dispus de informaţii suficiente sau nu au avut suficient timp să pregătească şi să publice impactul financiar respectiv, vor anunţa public acest lucru.
CAPITOLUL X
Consiliul fiscal
SECŢIUNEA 1
Responsabilităţi şi competenţe
Art. 40. - (1) Consiliul fiscal este o autoritate independentă, compusă din 5 membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare, care va sprijini activitatea Guvernului şi a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare, pentru a asigura calitatea prognozelor macroeconomice care stau la baza proiecţiilor bugetare şi a politicilor fiscal-bugetare pe termen mediu şi lung. Membrii Consiliului fiscal îşi exercită mandatul potrivit legii şi nu vor solicita sau primi instrucţiuni de la autorităţile publice ori de la orice altă instituţie sau autoritate.
(2) Consiliul fiscal are următoarele atribuţii principale:
a) analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări asupra prognozelor macroeconomice şi bugetare oficiale;
b) analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări asupra strategiei fiscal-bugetare, precum şi evaluarea conformităţii acesteia cu principiile şi regulile fiscale prevăzute de lege;
c) evaluarea performanţelor fiscal-bugetare ale Guvernului în raport cu obiectivele fiscale şi priorităţile strategice specificate în strategia fiscal-bugetară, precum şi cu principiile şi regulile fiscale prevăzute de lege, prin:
- analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări cu privire la evaluarea trimestrială elaborată de către Guvern cu privire la execuţia bugetară, asupra gradului de îndeplinire a ţintelor trimestriale, precum şi asupra măsurilor avute în vedere de către Guvern pentru corectarea eventualelor abateri;
- analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări cu privire la raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară;
- analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări cu privire la raportul final privind situaţia economică şi bugetară;
- analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări cu privire la raportul privind situaţia economică şi bugetară la încheierea mandatului Guvernului;
d) analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări, atât înainte de aprobarea de către Guvern, cât şi înainte de transmiterea către Parlament, asupra legilor bugetare anuale, a rectificărilor bugetare, cât şi asupra altor iniţiative legislative care pot avea un impact asupra volumului cheltuielilor bugetare, precum şi evaluarea conformităţii acestora cu principiile şi regulile fiscale prevăzute de prezenta lege;
e) pregătirea estimărilor şi emiterea de opinii cu privire la impactul bugetar al proiectelor de acte normative, altele decât cele menţionate la lit. d), cât şi cu privire la amendamentele făcute la legile bugetare anuale pe parcursul dezbaterilor parlamentare;
f) oferirea de informaţii aflate în competenţele sale, în urma solicitării scrise, Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, preşedintelui Curţii de Conturi, guvernatorului Băncii Naţionale a României şi comisiilor parlamentare;
g) informarea comisiilor de buget-finanţe ale Parlamentului României sau a Guvernului cu privire la eventuale iniţiative legislative care să promoveze menţinerea disciplinei fiscale şi a transparenţei procesului bugetar.
(3) Opiniile, prognozele, analizele şi recomandările Consiliului fiscal vor fi publicate pe pagina web a acestuia.
(4) Opiniile şi recomandările Consiliului fiscal vor fi avute în vedere de către Guvern şi Parlament la elaborarea strategiei fiscal-bugetare şi a legilor bugetare anuale şi, respectiv, la însuşirea/aprobarea acestora.
Art. 41. - (1) Consiliul fiscal poate solicita de la orice instituţie sau autoritate publică informaţii, documente sau date relevante pentru a-şi îndeplini atribuţiile şi responsabilităţile prevăzute de prezenta lege.
(2) Consiliul fiscal poate solicita informaţii, documente sau date relevante pentru îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor sale, în orice format sau nivel de detaliere, de la entitatea care gestionează astfel de informaţii sau este responsabilă pentru prelucrarea acestora. Entitatea respectivă va transmite informaţiile/documentele/datele solicitate, în forma solicitată, în termen de 15 zile de la solicitarea lor de către Consiliul fiscal.
(3) Dacă informaţiile solicitate nu sunt disponibile sau nu pot fi transmise în termenul prevăzut la alin. (2), entitatea respectivă va informa în scris Consiliul fiscal asupra acestui fapt.
(4) Dacă entitatea care are obligaţia să comunice informaţiile/documentele/datele solicitate de către Consiliul fiscal nu face acest lucru în termenul prevăzut la alin. (2), Consiliul fiscal poate solicita informaţiile respective Ministerului Finanţelor Publice. Ministerul Finanţelor Publice va transmite informaţiile solicitate în termen de 7 zile de la data solicitării sau va informa în scris Consiliul fiscal dacă respectivele informaţii nu sunt disponibile.
(5) Dacă entitatea care are obligaţia să furnizeze informaţiile/documentele/datele solicitate de către Consiliul fiscal nu face acest lucru în termenele prevăzute la alin. (2) şi (4), Consiliul fiscal va face public acest lucru.
(6) Solicitările Consiliului fiscal către entitatea care are obligaţia să furnizeze datele solicitate pot fi făcute şi sub forma unui document cu semnătură electronică, acolo unde există un acord în acest sens.
(7) Nicio persoană acţionând în numele unei entităţi care are obligaţia să furnizeze informaţii Consiliului fiscal nu va fi dezavantajată pentru că a comunicat Consiliului fiscal datele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor acestuia, sub condiţia ca regulile cu privire la tratamentul informaţiilor confidenţiale prevăzute la alin. (2) să fi fost respectate.
SECŢIUNEA a 2-a
Membrii Consiliului fiscal
Art. 42. - (1) Membrii Consiliului fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament, pentru o perioadă de 9 ani. Membrii Consiliului fiscal nu pot fi realeşi la finalizarea mandatului. Dacă mandatul unui membru al Consiliului fiscal a încetat după o perioadă de 3 ani, acesta poate fi reales o singură dată.
(2) Academia Română, Banca Naţională a României, Academia de Studii Economice Bucureşti, Institutul Bancar Român şi Asociaţia Română a Băncilor vor nominaliza fiecare o singură persoană pentru a face parte din Consiliul fiscal.
(3) Persoanele nominalizate pentru a face parte din Consiliul fiscal sunt audiate de către comisiile de buget-finanţe ale Parlamentului şi vor fi votate de către Parlament. În situaţia în care persoanele nominalizate potrivit alin. (2) nu întrunesc voturile necesare, entităţile menţionate vor face alte nominalizări, în termen de 15 zile.
(4) Persoanele nominalizate pentru a face parte din Consiliul fiscal trebuie să nu aibă cazier judiciar sau cazier fiscal, să fie cetăţeni români cu drept de vot, să aibă studii universitare în domeniul economic, să aibă o bună reputaţie şi experienţă profesională în domeniul politicilor economice, bugetare sau financiare şi o vechime în specialitate de minimum 10 ani.
(5) Nu poate fi nominalizată pentru a face parte din Consiliul fiscal persoana:
a) care cu 4 ani înainte de nominalizare a deţinut o funcţie de demnitate publică în cadrul Guvernului;
b) care cu 4 ani înainte de nominalizare a fost membru al Parlamentului României sau al Parlamentului European ori a deţinut o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic;
c) al/a cărei soţ/soţie, părinţi, copii, fraţi/surori, alte rude sau afini, până la gradul al IV-lea inclusiv, deţin o funcţie de demnitate publică în cadrul Guvernului, au calitatea de membru al Parlamentului României sau al Parlamentului European ori deţin o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic.
(6) Pe perioada mandatului, membrii Consiliului fiscal:
a) nu pot accepta o funcţie de demnitate publică în cadrul Guvernului sau o funcţie asimilată şi nu pot deveni membri ai Parlamentului României ori ai Parlamentului European sau deţine o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic;
b) nu pot fi soţi şi nici rude ori afini, până la gradul al doilea inclusiv, cu persoane care deţin o funcţie în cadrul Guvernului sau o funcţie asimilată, au calitatea de membru al Parlamentului României ori al Parlamentului European sau deţin o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic;
c) nu pot fi funcţionari publici;
d) nu pot fi membri în consiliile de administraţie, directori executivi, cenzori sau auditori ai companiilor naţionale sau societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat.
(7) Membrii Consiliului fiscal au obligaţia să notifice de îndată, în scris, comisiilor de buget-finanţe ale Parlamentului apariţia oricăreia dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (6) şi să întreprindă demersurile necesare pentru încetarea stării de incompatibilitate, în termen de 10 zile de la apariţia acesteia.
(8) Dacă membrii Consiliului fiscal aflaţi în oricare dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (6) nu îşi îndeplinesc obligaţiile prevăzute la alin. (7), comisiile de buget- finanţe ale Parlamentului vor stabili incompatibilitatea acestora.
(9) Dacă membrii Consiliului fiscal aflaţi în oricare dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (6) fac dovada încetării acesteia în termenul prevăzut la alin. (7), comisiile de buget-finanţe ale Parlamentului nu vor stabili incompatibilitatea acestora.
(10) Dacă un membru al Consiliului fiscal îşi încetează mandatul înaintea termenului prevăzut la alin. (1), entitatea corespunzătoare conform prevederilor alin. (2) va propune comisiilor de buget-finanţe ale Parlamentului, în termen de 15 zile, o nouă nominalizare pentru restul mandatului.
Art. 43. - (1) Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului fiscal vor fi aleşi de către membrii consiliului prin vot secret, cu majoritatea simplă a acestora.
(2) Preşedintele Consiliului fiscal are următoarele atribuţii:
a) conduce consiliul;
b) convoacă reuniunile consiliului;
c) este reprezentantul de drept al consiliului;
d) aprobă publicarea analizelor/studiilor/opiniilor şi recomandărilor elaborate de consiliu, conform atribuţiilor şi responsabilităţilor acestuia, în urma însuşirii acestora de către membrii consiliului prin vot;
e) coordonează secretariatul consiliului.
(3) Preşedintele Consiliului fiscal va răspunde în faţa Parlamentului României pentru corectitudinea şi acurateţea analizelor/studiilor/opiniilor şi recomandărilor elaborate de Consiliul fiscal, conform atribuţiilor şi responsabilităţilor acestuia.
(4) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului fiscal va fi adoptat de către acesta prin vot unanim.
(5) Consiliul fiscal se întruneşte în prezenţa majorităţii membrilor săi, incluzând preşedintele sau, în absenţa acestuia, vicepreşedintele. Deciziile vor fi adoptate cu majoritatea simplă a celor prezenţi.
Art. 44. - Preşedintele Consiliului fiscal va primi o indemnizaţie lunară la nivelul celei de secretar de stat, iar vicepreşedintele, la nivelul celei de subsecretar de stat. Ceilalţi membri ai Consiliului fiscal au dreptul la o indemnizaţie de 90% din indemnizaţia vicepreşedintelui şi se acordă în cazul în care preşedintele constată că s-au îndeplinit sarcinile stabilite în cadrul consiliului. Indemnizaţiile vor fi suportate din bugetul Consiliului fiscal.
SECŢIUNEA a 3-a
Încetarea calităţii de membru al Consiliului fiscal
Art. 45. - (1) Calitatea de membru al Consiliului fiscal încetează în următoarele situaţii:
a) la expirarea mandatului pentru care a fost numit, în condiţiile art. 42 alin. (1);
b) prin demisie;
c) prin revocare de către plenul Parlamentului, în următoarele situaţii:
- la stabilirea stării de incompatibilitate în conformitate cu prevederile art. 42 alin. (6);
- când împotriva unui membru al Consiliului fiscal a fost pronunţată o condamnare penală cu pedeapsă privativă de libertate, rămasă definitivă;
d) prin înlocuire, în cazul imposibilităţii definitive de exercitare a mandatului. Se consideră imposibilitate definitivă de exercitare a mandatului orice împrejurare care creează o indisponibilizare cu o durată mai mare de 90 de zile calendaristice;
e) prin deces.
(2) Demisia va fi comunicată în scris preşedinţilor comisiilor de buget-finanţe ale Parlamentului.
SECŢIUNEA a 4-a
Organizarea şi funcţionarea Consiliului fiscal
Art. 46. - (1) Activitatea Consiliului fiscal este asistată de un Secretariat tehnic, organizat în cadrul Academiei Române.
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare şi organigrama Secretariatului tehnic al Consiliului fiscal vor fi stabilite de către membrii consiliului.
Art. 47. - (1) Consiliul fiscal îşi va stabili propriul buget, care va reprezenta o anexă la bugetul Academiei Române.
(2) Bugetul necesar funcţionării până la sfârşitul primului an calendaristic va fi asigurat prin alocări din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
(3) Secretariatul tehnic al Consiliului fiscal nu poate depăşi un număr de 10 posturi, iar drepturile salariale ale acestora se asimilează cu cele ale personalului din cadrul ministerelor, conform prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009.
(4) Managementul financiar al Consiliului fiscal va fi auditat de Curtea de Conturi a României.
SECŢIUNEA a 5-a
Raportul anual al Consiliului fiscal
Art. 48. - (1) Până la sfârşitul lunii martie a fiecărui an, Consiliul fiscal va elabora şi va publica un raport anual.
(2) Raportul anual al Consiliului fiscal conţine o analiză cu privire la derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent faţă de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară şi bugetul anual şi include, fără a se limita la acestea:
a) evaluarea tendinţelor macroeconomice şi bugetare cuprinse în strategia fiscal-bugetară şi în bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului;
b) evaluarea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor stabiliţi prin strategia fiscal-bugetară şi prin bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului;
c) evaluarea performanţei Guvernului şi a modului cum au fost respectate principiile şi regulile prevăzute de prezenta lege în anul bugetar precedent;
d) opiniile şi recomandările Consiliului fiscal în vederea îmbunătăţirii politicii fiscal-bugetare în anul bugetar curent, în conformitate cu principiile şi regulile prevăzute de prezenta lege.
CAPITOLUL XI
Responsabilităţi şi sancţiuni
Art. 49. - Responsabilităţile Guvernului:
a) asigură că Programul de guvernare este sustenabil din punct de vedere fiscal şi conform prevederilor prezentei legi;
b) gestionează finanţele publice şi resursele publice într-o manieră conformă cu prezenta lege, respectând principiile, obiectivele responsabilităţii fiscale şi ale regulilor fiscale, şi asigură îndeplinirea strategiei fiscal-bugetare, inclusiv prin propunerea de bugete anuale, cu respectarea prezentei legi şi a strategiei fiscal-bugetare;
c) exercitarea tuturor atribuţiilor într-o manieră care să asigure respectarea prezentei legi şi a strategiei fiscal-bugetare, inclusiv prin emiterea de acte normative în conformitate cu prezenta lege.
Art. 50. - Responsabilităţile Ministerului Finanţelor Publice:
a) monitorizează aplicarea prevederilor prezentei legi privind strategia fiscal-bugetară şi sesizează Guvernul cu privire la orice abatere constatată;
b) întocmeşte raportările prevăzute de prezenta lege;
c) întocmeşte proiectul strategiei fiscal-bugetare;
d) gestionează procesul bugetar anual, pentru a asigura respectarea prezentei legi;
e) monitorizează rezultatele financiare şi cele asociate acestora înregistrate de autorităţile publice centrale şi locale în raport cu prevederile prezentei legi;
f) emite norme, ordine, instrucţiuni sau notificări pentru aplicarea prevederilor prezentei legi.
Art. 51. - Responsabilităţile ordonatorilor principali de credite:
a) fiecare ordonator principal de credite se va asigura că toate deciziile ce intră în sfera prerogativelor lui sunt luate în conformitate cu prevederile prezentei legi, inclusiv în conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale, cu regulile fiscale şi cu strategia fiscal-bugetară;
b) monitorizează performanţele financiare şi nefinanciare ale entităţilor aflate în coordonare, pentru a se asigura că performanţele sunt conforme prevederilor prezentei legi;
c) furnizează Ministerului Finanţelor Publice, în formatul şi în termenul solicitate de acesta, informaţiile necesare pentru elaborarea strategiei fiscal-bugetare şi răspund pentru corectitudinea informaţiilor furnizate;
d) furnizează Ministerului Finanţelor Publice, în formatul şi în termenul solicitate de acesta, informaţiile necesare pentru elaborarea rapoartelor prevăzute de prezenta lege, precum şi orice alte informaţii cu privire la decizii şi/sau situaţii care pot avea un efect asupra perspectivelor fiscale şi economice şi răspunde pentru informaţiile furnizate.
Art. 52. - Încălcarea prevederilor prezentei legi de către membrii Guvernului atrage răspunderea politică solidară cu ceilalţi membri, în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată, şi ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările ulterioare.
Art. 53. - (1) Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, bugetelor locale şi conducătorii instituţiilor sau autorităţilor publice au obligaţia de a furniza Ministerului Finanţelor Publice şi/sau Consiliului fiscal, în formatul şi în termenele solicitate de acesta, informaţiile necesare aplicării prezentei legi.
(2) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de 5.000 lei.
Art. 54. - (1) Ordonatorii de credite bugetare şi conducătorii companiilor cu capital majoritar de stat ale căror bugete fac parte din bugetul general consolidat au obligaţia să respecte obiectivele responsabilităţii fiscale şi regulile fiscale prevăzute la art. 5-10, 13, 15-17 şi 21, plafoanele de cheltuieli şi împrumuturi, precum şi ţintele soldului bugetar specificate la art. 22. Orice încălcare a acestor prevederi duce la luarea uneia sau a mai multora dintre următoarele măsuri:
a) prezentarea în Guvern sau, după caz, la organele deliberative ale autorităţilor publice locale a unui program de reducere a cheltuielilor ori restructurarea şi, după caz, fuziunea unor instituţii publice;
b) interdicţia emiterii de garanţii, precum şi contractarea sau tragerea de împrumuturi, până la redresarea situaţiei financiare şi încadrarea în indicatorii aprobaţi;
c) interzicerea majorării în anul bugetar următor a plafoanelor de cheltuieli şi împrumuturi, ca urmare a depăşirilor angajamentelor bugetare din anul curent;
d) autorităţile locale, instituţiile publice autofinanţate şi entităţile economice cu capital majoritar de stat ale căror bugete fac parte din bugetul general consolidat vor compensa deficitele din anii anteriori prin excedente înregistrate în anul bugetar următor.
(2) Consiliul fiscal va evalua prin rapoartele anuale respectarea prevederilor prezentei legi, făcând publice constatările acestora.
Art. 55. - Constituie contravenţie şi se sancţionează conform prevederilor art. 56 angajarea sau plata de cheltuieli peste plafoanele trimestriale stabilite şi orice încheiere de angajamente legale prin care să oblige statul sau autorităţile locale la efectuarea unor cheltuieli peste nivelul aprobat în condiţiile dispoziţiilor prezentei legi.
Art. 56. - (1) Nerespectarea prevederilor art. 8, art. 10 alin. (4), art. 16 şi art. 21 alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţionează, în funcţie de gradul de vinovăţie a persoanelor responsabile, cu amendă între 2.000 lei şi 20.000 lei şi recuperarea prejudiciului, după caz. Pe perioada cercetării administrative, persoanele responsabile sunt suspendate din funcţie.
(2) Constatarea contravenţiilor pentru nerespectarea prevederilor art. 8 şi 16, precum şi aplicarea amenzii se fac de către organele de control ale Curţii de Conturi a României.
(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor pentru nerespectarea prevederilor art. 10 alin. (4) şi ale art. 21 alin. (1) se fac de către persoanele împuternicite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(4) După rămânerea definitivă a sancţiunii contravenţionale, aceasta se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.
Art. 57. - Contravenţiilor prevăzute la art. 55 şi 56 le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 58. - Verificarea respectării prevederilor prezentei legi se efectuează şi de către Curtea de Conturi a României, conform competenţelor şi atribuţiilor acesteia, stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, aplicând sancţiunile prevăzute de această lege şi de celelalte acte normative în vigoare din domeniul finanţelor publice.
CAPITOLUL XII
Dispoziţii finale
Art. 59. - (1) În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, entităţile prevăzute la art. 42 alin. (2) vor transmite comisiilor de buget-finanţe ale Parlamentului nominalizările pentru persoanele care vor face parte din Consiliul fiscal.
(2) În termen de cel mult 30 de zile de la transmiterea nominalizărilor conform prevederilor alin. (1), comisiile de buget-finanţe ale Parlamentului vor organiza audierile persoanelor nominalizate în urma votului din plenul Parlamentului, iar preşedinţii comisiilor de buget-finanţe vor transmite preşedintelui Academiei Române lista persoanelor desemnate care vor face parte din Consiliul fiscal.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
3. Legea 502 din 17 noiembrie 2004 (Legea 502/2004)
privind asociatiile pensionarilor
1. Legea 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor. ( Lege nr. 119/2010 )
2. Hotararea 735 din 21 iulie 2010 ( Hotararea 735/2010 )
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 527/28.VII.2010___________________________________________________________
3. Legea 502 din 17 noiembrie 2004 (Legea 502/2004) privind asociatiile pensionarilor
Parlamentul României adopta prezenta lege.
CAPITOLUL I: Dispozitii generale
Art. 1
(1) Pensionarii, indiferent de sistemul de asigurari sociale caruia îi apartin, în vederea
apararii drepturilor si a promovarii intereselor lor economice, sociale, culturale, sportive si altele, fara nici o îngradire sau autorizare prealabila, pot constitui asociatii proprii, prin
derogare de la prevederile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si
fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare, ori pot adera la astfel de asociatii.
(2) Asociatia pensionarilor este persoana juridica de drept privat, autonoma, neguvernamentala, fara scop patrimonial si apolitica.
(3) Un pensionar nu poate face parte în acelasi timp din mai multe asociatii ale pensionarilor.
Art. 2
Asociatia pensionarilor se constituie în scopul:
a) apararii dreptului fiecaruia dintre membrii sai la o pensie calculata si acordata în conditiile legii, precum si a altor drepturi de asigurari sociale, potrivit legii;
b) reprezentarii membrilor asociatiei în raporturile cu institutiile administratiei publice locale si centrale, în vederea obtinerii, în conditiile legii, a drepturilor cuvenite acestora;
c) organizarii de activitati recreative, culturale si sportive, pentru pensionari si familiile acestora;
d) organizarii unor activitati de ajutorare si asistenta sociala pentru pensionari, în colaborare cu institutiile specializate ale administratiei publice.
CAPITOLUL II: Înfiintarea si înscrierea asociatiilor pensionarilor
Art. 3
(1) Asociatia pensionarilor este subiectul de drept constituit din cel putin 25 de pensionari care, pe baza întelegerii, pun în comun contributia materiala si intelectuala pentru realizarea unor activitati în interesul acestora.
(2) Asociatiile pensionarilor se constituie corespunzator unitatilor administrativ-teritoriale: judet, oras, comuna.
(3) Pensionarii proveniti din acelasi domeniu de activitate îsi pot constitui organizatii proprii.
Art. 4
Asociatia pensionarilor dobândeste personalitate juridica prin înscrierea în Registrul asociatiilor si fundatiilor, aflat la grefa judecatoriei în a carei raza teritoriala aceasta îsi are sediul, conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 26/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 5
(1) În vederea dobândirii personalitatii juridice, membrii fondatori încheie, în forma
autentica, sub sanctiunea nulitatii, actul constitutiv si aproba statutul asociatiei pensionarilor.
(2) Actul constitutiv cuprinde:
a) datele de identificare a membrilor fondatori: numele si prenumele, cetatenia si domiciliul acestora;
b) exprimarea vointei de asociere si a scopului propus;
c) denumirea asociatiei;
d) sediul asociatiei;
e) durata de functionare a asociatiei pe termen determinat, cu indicarea expresa a
termenului, sau, dupa caz, pe termen nedeterminat;
f) patrimoniul initial al asociatiei, activul patrimonial, în valoare de cel putin salariul minim pe economie, la data constituirii asociatiei, care este alcatuit din aportul în natura si/sau în bani al membrilor fondatori;
g) componenta nominala a primelor organe de conducere, administrare si control ale
asociatiei;
h) datele persoanei/persoanelor împuternicite sa desfasoare procedura de dobândire a
personalitatii juridice a asociatiei pensionarilor;
i) semnaturile membrilor fondatori.
(3) Statutul cuprinde, sub sanctiunea nulitatii absolute:
a) elementele prevazute la alin. (2), cu exceptia celor prevazute la lit. g) si h);
b) explicitarea scopului si a obiectivelor asociatiei;
c) modul de dobândire si de pierdere a calitatii de membru al asociatiei;
d) drepturile si obligatiile membrilor asociatiei;
e) categoriile de resurse patrimoniale ale asociatiei;
f) atributiile organelor de conducere, administrative si de control ale asociatiei;
g) destinatia bunurilor, în cazul dizolvarii asociatiei, cu respectarea prevederilor legale
aplicabile;
h) modul de stabilire si încasare a cotizatiei.
Art. 6
(1) Cererea pentru înscrierea asociatiei pensionarilor în Registrul asociatiilor si fundatiilor
aflat la grefa judecatoriei în a carei circumscriptie teritoriala urmeaza sa îsi aiba sediul se
depune la judecatorie de persoana împuternicita, în conditiile prevazute la art. 5 alin. (2) lit.h).
(2) Cererea de înscriere va fi însotita de urmatoarele documente:
a) actul constitutiv;
b) statutul asociatiei;
c) acte doveditoare ale sediului si patrimoniului initial;
d) dovada eliberata de Ministerul Justitiei privind disponibilitatea denumirii noii asociatii.
Art. 7
(1) Asociatia devine persoana juridica din momentul înscrierii ei în Registrul asociatiilor si
fundatiilor.
(2) În termen de 3 zile de la data depunerii cererii de înscriere si a documentelor prevazute la art. 6 alin. (2), judecatorul desemnat de presedintele instantei verifica legalitatea acestora si dispune, prin încheiere, înscrierea asociatiei în Registrul asociatiilor si fundatiilor.
(3) O data cu efectuarea înscrierii, încheierea prin care s-a dispus înscrierea se comunica,
din oficiu, organului fiscal local în a carui raza teritoriala se afla sediul asociatiei, pentru
evidenta fiscala, cu mentionarea numarului de înscriere în Registrul asociatiilor si fundatiilor.
Art. 8
(1) În cazul în care cerintele legale pentru constituirea asociatiei nu sunt îndeplinite,
judecatorul, la expirarea termenului prevazut la art. 7 alin. (2), îl va cita în camera de
consiliu pe reprezentantul asociatiei, punându-i în vedere, în scris, sa remedieze neregulile constatate pâna la termenul urmator, care nu va fi mai mare de o saptamâna.
(2) Daca încalcarea cerintelor legale constatata priveste dispozitiile art. 40 alin. (2) din
Constitutia României, republicata, pentru termenul fixat va fi citat si parchetul de pe lânga instanta sesizata, caruia i se vor comunica, în copie, cererea de înscriere, împreuna cu actul constitutiv si statutul asociatiei. În acest caz, punerea concluziilor de catre procuror este obligatorie.
Art. 9
(1) În situatia în care, la termenul fixat, neregulile sunt înlaturate, judecatorul, ascultând si
concluziile procurorului, daca este cazul, va lua act despre aceasta prin încheiere, dispunând înscrierea asociatiei în Registrul asociatiilor si fundatiilor.
(2) În cazul în care neregulile nu au fost înlaturate sau, desi legal citat, reprezentantul
asociatiei lipseste în mod nejustificat, judecatorul va respinge cererea de înscriere, prin
încheiere motivata.
(3) Încheierile prevazute la alin. (1) si (2) se vor pronunta în cel mult 24 de ore de la încheierea dezbaterilor si se vor redacta în termen de cel mult 48 de ore de la pronuntare.
Art. 10
(1) Încheierea de admitere sau de respingere a cererii de înscriere este supusa numai
recursului.
(2) În cazul în care procurorul nu a participat la solutionarea cererii, parchetului de pe lânga instanta sesizata i se vor comunica si copii de pe actul constitutiv si statutul asociatiei, împreuna cu încheierea de admitere ori de respingere a cererii de înscriere, dupa caz.
(3) Termenul de recurs este de 10 zile si curge de la data pronuntarii, pentru cei prezenti, si de la data comunicarii, pentru cei care au lipsit.
(4) Recursul se solutioneaza cu citarea partilor, în camera de consiliu, de urgenta si cu
precadere. Dispozitiile art. 9 alin. (3) cu privire la pronuntarea si redactarea hotarârii se
aplica în mod corespunzator.
Art. 11
(1) Înscrierea în Registrul asociatiilor si fundatiilor, în conformitate cu prevederile art. 7, se efectueaza în ziua ramânerii irevocabile a încheierii de admitere, eliberându-se
reprezentantului asociatiei, la cerere, un certificat de înscriere, care va cuprinde: denumirea asociatiei, sediul acesteia, durata de functionare, numarul si data înscrierii în Registrul asociatiilor si fundatiilor.
(2) În relatiile cu tertii, dovada personalitatii juridice se face cu certificatul de înscriere.
Art. 12
(1) Asociatia judeteana a pensionarilor îsi poate constitui filiale, cu structuri teritoriale, cu un numar minim de 20 de membri, organe de conducere proprii si un patrimoniu distinct de cel al asociatiei.
(2) Filialele sunt entitati cu sau fara personalitate juridica, putând încheia, în nume propriu, acte juridice de administrare si de conservare, în conditiile stabilite de asociatie.
(3) Filiala se constituie prin hotarâre a comitetului asociatiei. Personalitatea juridica, unde este cazul, se dobândeste de la data înscrierii filialei în Registrul asociatiilor si fundatiilor.
(4) În vederea înscrierii filialei asociatiei pensionarilor, reprezentantul acesteia va depune
cererea de înscriere, împreuna cu hotarârea de constituire a filialei si cu actele doveditoare ale sediului si patrimoniului initial, la judecatoria în a carei circumscriptie teritoriala urmeaza sa-si aiba sediul filiala. Dispozitiile art. 8-11 sunt aplicabile în mod corespunzator.
CAPITOLUL III: Organizarea si functionarea asociatiei pensionarilor
Art. 13
Organele asociatiei pensionarilor sunt:
a) adunarea generala;
b) comitetul asociatiei;
c) comisia de cenzori;
d) biroul executiv, în cadrul asociatiilor cu peste 3.000 de membri.
Art. 14
(1) Adunarea generala este organul de conducere al asociatiei, alcatuit din totalitatea
membrilor sai.
(2) În exercitarea competentei sale, adunarea generala are urmatoarele atributii:
a) stabilirea obiectivelor generale ale asociatiei pensionarilor;
b) aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil;
c) alegerea si revocarea membrilor comitetului asociatiei;
d) alegerea si revocarea membrilor comisiei de cenzori;
e) modificarea statutului;
f) dizolvarea si lichidarea asociatiei, precum si stabilirea destinatiei bunurilor ramase dupa lichidare;
g) orice alte atributii prevazute în prezenta lege si în statut.
(3) Schimbarea sediului poate fi hotarâta de catre comitetul asociatiei.
(4) Adunarea generala se întruneste o data pe an si are drept de control permanent asupra
organelor prevazute la art. 13 lit. b) si c).
(5) Regulile privind organizarea si functionarea adunarii generale se stabilesc prin statut si
regulamente.
Art. 15
(1) Comitetul asociatiei asigura punerea în executare a hotarârilor adunarii generale.
(2) Pot fi alesi în comitetul asociatiei sau în comisia de cenzori pensionarii care au capacitate deplina de exercitiu si nu au antecedente penale.
(3) În exercitarea competentei sale comitetul asociatiei are urmatoarele atributii principale:
a) prezinta adunarii generale raportul de activitate pe perioada anterioara, executarea
bugetului de venituri si cheltuieli, bilantul contabil, proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si proiectul programelor asociatiei;
b) încheie acte juridice în numele asociatiei si pentru aceasta;
c) îndeplineste orice alte atributii prevazute în statut sau stabilite de adunarea generala.
(4) Regulile generale privind organizarea si functionarea comitetului asociatiei se stabilesc
prin statut. Comitetul asociatiei îsi poate elabora un regulament intern de functionare.
Art. 16
Comitetul asociatiei poate împuternici una sau mai multe persoane cu functii de executie,
inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat, pentru a exercita atributiile prevazute la
art. 15 alin. (3) lit. b).
Art. 17
(1) Controlul financiar intern al asociatiei pensionarilor este asigurat de comisia de cenzori.
(2) În exercitarea competentei sale, comisia de cenzori îndeplineste urmatoarele atributii
principale:
a) verifica modul în care este administrat patrimoniul asociatiei pensionarilor;
b) întocmeste rapoarte pe care le prezinta adunarii generale;
c) poate participa la sedintele comitetului asociatiei, fara drept de vot;
d) îndeplineste orice alte atributii prevazute în statut sau stabilite de adunarea generala.
(3) Comisia de cenzori este alcatuita dintr-un numar impar de membri. Membrii comitetului asociatiei nu pot fi cenzori.
(4) Regulile generale de organizare si functionare a comisiei de cenzori sunt cele prevazute în statutul asociatiei. Comisia de cenzori îsi poate elabora un regulament propriu de functionare.
CAPITOLUL IV: Modificarea actului constitutiv si a statutului asociatiei pensionarilor
Art. 18
(1) Modificarea actului constitutiv sau a statutului asociatiei pensionarilor se face prin
înscrierea modificarii la Registrul asociatiilor si fundatiilor, aflat la grefa judecatoriei în a carei circumscriptie teritoriala îsi are sediul asociatia, cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art. 8-11.
(2) Cererea de înscriere a modificarii va fi însotita de procesul-verbal al adunarii generale, iar în cazul modificarii sediului, de procesul-verbal al sedintei comitetului asociatiei.
(3) Demersurile pentru înscrierea modificarii se întreprind de comitetul asociatiei.
(4) Mentiunea privitoare la schimbarea sediului se va opera, daca este cazul, atât în
Registrul asociatiilor si fundatiilor, aflat la grefa judecatoriei în a carei circumscriptie
teritoriala se afla vechiul sediu, cât si în Registrul asociatiilor si fundatiilor, aflat la grefa
judecatoriei în a carei circumscriptie teritoriala se afla noul sediu. În acest scop, o copie de pe încheierea prin care s-a dispus schimbarea sediului va fi comunicata, din oficiu, judecatoriei în a carei circumscriptie teritoriala urmeaza sa-si stabileasca noul sediu.
CAPITOLUL V: Forme de asociere
Art. 19
(1) Mai multe asociatii de pensionari, dar nu mai putin de 10, care au personalitate juridica, se pot constitui într-o federatie. Hotarârea privind constituirea federatiei sau de afiliere la o federatie constituita se adopta de comitetele asociatiilor.
(2) Federatia pensionarilor dobândeste personalitate juridica proprie si functioneaza în
conditiile prevazute de prezenta lege pentru asociatiile de pensionari, conditii care i se aplica în mod corespunzator, cu exceptiile stabilite în prezentul capitol.
(3) Cererea de înscriere se solutioneaza de tribunalul în a carui circumscriptie teritoriala
urmeaza sa-si stabileasca sediul federatia pensionarilor.
Art. 20
(1) Federatia pensionarilor devine persoana juridica din momentul înscrierii sale în Registrul federatiilor, aflat la grefa tribunalului prevazut la art. 19 alin. (3), constituit conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 26/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Asociatiile pensionarilor care constituie o federatie a pensionarilor îsi pastreaza
personalitatea juridica si patrimoniul propriu.
Art. 21
Organele federatiei sunt:
a) congresul national;
b) consiliul national;
c) comitetul director;
d) biroul permanent;
e) comisia de cenzori.
Art. 22
Atributiile si modul de functionare a organelor de conducere ale federatiei se stabilesc prin statutul si regulamentele proprii, aprobate de congresul national.
Art. 23
(1) Sunt reprezentative la nivel national federatiile care au în structura lor cel putin 20 de
organizatii judetene, cu cel putin 75.000 de membri cotizanti.
(2) Organizatiile prevazute la alin. (1) sunt singurele autorizate sa includa în denumirea lor
cuvintele "national" si "din România".
Art. 24
Reprezentarea pensionarilor în fata autoritatilor publice centrale se asigura de federatiile
reprezentative la nivel national. Acestea îsi deleaga reprezentantii în organismele institutiilor de stat prevazute de lege, care au atributii vizând interesul pensionarilor.
Art. 25
Federatiile pensionarilor constituite prin asociere se pot afilia la organizatiile internationale ale pensionarilor si, în spiritul solidaritatii dintre generatii, pot fi sprijinite în activitatea lor de confederatiile sindicale ale salariatilor.
Art. 26
Federatiile pot sa editeze si sa tipareasca publicatii proprii.
Art. 27
În cazul dizolvarii federatiei pensionarilor, daca în statut nu se prevede altfel, bunurile
ramase în urma lichidarii se transmit, în cote egale, catre persoanele juridice constituente.
CAPITOLUL VI: Veniturile
Art. 28
Veniturile asociatiilor pensionarilor se constituie din:
a) cotizatiile membrilor;
b) dobânzile si dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în conditiile legii;
c) dividendele societatilor comerciale înfiintate de asociatia pensionarilor;
d) venituri realizate din activitati economice directe;
e) donatii, sponsorizari sau legate;
f) resurse obtinute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale;
g) alte venituri prevazute de lege.
Art. 29
(1) Asociatia pensionarilor, în conditiile legii si ale statutului propriu, poate:
a) sa organizeze si sa administreze, în interesul membrilor sai, cluburi, biblioteci si
magazine de tip economat;
b) sa constituie case de ajutor reciproc pentru pensionari;
c) sa îsi sprijine material membrii, în functie de posibilitati;
d) sa editeze si sa tipareasca publicatii proprii.
(2) Veniturile obtinute din activitatile prevazute la alin. (1) se utilizeaza pentru realizarea
scopului asociatiei pensionarilor.
Art. 30
Asociatia pensionarilor poate desfasura orice alte activitati economice directe, daca acestea au caracter accesoriu si sunt în strânsa legatura cu scopul sau principal.
Art. 31
Veniturile federatiilor pensionarilor provin din:
a) cota din cotizatii prevazuta în statutele proprii, primita de la asociatiile componente;
b) donatii, sponsorizari sau legate;
c) vânzarea publicatiilor proprii;
d) resurse obtinute de la bugetul de stat;
e) alte venituri prevazute de lege.
CAPITOLUL VII: Relatiile cu autoritatile publice
Art. 32
(1) Autoritatile administratiei publice locale vor sprijini asociatiile si federatiile pensionarilor, constituite în temeiul prezentei legi, prin punerea la dispozitia acestora, în functie de posibilitati, a unor spatii corespunzatoare functionarii lor.
(2) Autoritatile administratiei publice locale întocmesc, la cererea asociatiilor pensionarilor, liste de prioritate pentru atribuirea spatiilor prevazute la alin. (1).
(3) Pentru spatiile din fondul locativ de stat, folosite de asociatiile si federatiile pensionarilor ca sedii si cluburi, se va percepe chiria minima stabilita prin hotarâri ale consiliilor judetene si locale sau ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Art. 33
Asociatiile si federatiile pensionarilor pot dobândi, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, orice bunuri mobile si imobile, necesare realizarii scopului pentru care sunt înfiintate.
Art. 34
Dizolvarea si lichidarea unei asociatii ori federatii a pensionarilor se fac prin aplicarea în mod corespunzator a prevederilor cap. IX. "Dizolvarea si lichidarea" din Ordonanta Guvernului nr.26/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
CAPITOLUL VIII: Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 35
Prezenta lege intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicarii ei în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Art. 36
Asociatiile si federatiile pensionarilor, constituite pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi, îsi pastreaza personalitatea juridica legal dobândita, denumirea si forma de organizare.
Art. 37
Cererile formulate în fata instantelor judecatoresti de catre o asociatie sau federatie a
pensionarilor, precum si actele de procedura întocmite de catre acestea sunt scutite de la
plata taxei de timbru.
Art. 38
În termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, organizatiile de
pensionari, indiferent de modalitatea în care functioneaza sau au dobândit personalitate
juridica, vor pune de acord statutele proprii cu prevederile prezentei legi.
-****-
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicata.
Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 1092 din data de 24 noiembrie 2004
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU
PRESEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU
SintAct® Wolters Kluwer - Legea 502/2004, M.Of. 1092 din 24-noi-2004
1. Legea 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor. Lege nr. 119/2010
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 441 din 30 iunie 2010 Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege
Art. 1
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, urmatoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii in intelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si Alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare:
a) pensiile militare de stat;
b) pensiile de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor;
c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea;
d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic si consular;
e) pensiile de serviciu ale functionarilor publici parlamentari;
f) pensiile de serviciu ale deputatilor si senatorilor;
g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila;
h) pensiile de serviciu ale personalului Curtii de Conturi.
Art. 2
(1) Pensiile de serviciu anticipate si anticipate partiale dintre cele prevazute la art. 1 devin pensii pentru limita de varsta in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Pensiile anticipate de serviciu dintre cele prevazute la art. 1 lit. c) si f) devin pensii pentru Limita de varsta in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Pensiile de invaliditate si pensiile de urmas dintre cele prevazute la art. 1 devin pensii de invaliditate, respectiv pensii de urmas, in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Pensiile de serviciu, altele decat cele mentionate la alin. (1)�(3), dintre cele prevazute la art. 1, devin pensii pentru limita de varsta in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 3
(1) Pensiile prevazute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate in plata, se recalculeaza prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii, utilizand algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) in situatia pensiilor dintre cele prevazute la alin. (1), care au fost stabilite in baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determina considerandu-se a fi indeplinite conditiile de acordare prevazute de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) In termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se elaboreaza metodologia de recalculare a pensiilor prevazute la art. 1, care se aproba prin hotarare a Guvernului.
Art. 4
(1) Recalcularea pensiilor prevazute la art. 1 se realizeaza de catre institutiile in evidenta carora se afla persoanele beneficiare, dupa cum urmeaza:
a) intr-o perioada de 5 luni de la data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului prevazute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b);
b) intr-o perioada de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului prevazute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevazute la art. 1 lit. c)�h).
(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabileste in baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, si se plateste de la data de intai a lunii urmatoare expirarii perioadei de recalculare prevazute la alin. (1) lit. a) sau b), dupa caz.
Art. 5
(1) Prevederile art. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator si pensiilor stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat si alte drepturi de asigurari sociale ale politistilor, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Pentru pensiile prevazute la art. 1 lit. a) sau b), punctajul mediu anual realizat se determina prin impartirea numarului de puncte rezultat din insumarea punctajelor anuale ale persoanelor la 20 de ani reprezentand stagiul complet de cotizare.
(3) La cuantumul pensiilor prevazute la art. 1 lit. a) sau b), stabilite ca urmare a procesului de recalculare, se aplica prevederile art. 11 teza a III-a din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) In cazul pensiilor prevazute la alin. (1), pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si pentru care nu pot fi dovedite venituri de natura salariala, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.
Art. 6
(1) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale se aproba procedura de incadrare in grade de invaliditate, in vederea inscrierii la pensie de invaliditate.
(2) Intr-un interval de un an de la data intrarii in vigoare a procedurii prevazute la alin. (1), Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, prin Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, organizeaza verificarea incadrarii in grad de invaliditate a pensionarilor de invaliditate aflati in evidenta la acea data.
(3) Daca in urma verificarii incadrarii in grad de invaliditate realizate potrivit alin. (2) rezulta ca dreptul la pensia de invaliditate a fost acordat prin savarsirea unor infractiuni, atat beneficiarul pensiei de invaliditate, cat si persoanele care au participat, in orice mod, la savarsirea unei infractiuni ce a avut ca rezultat incadrarea in grad de invaliditate raspund, in conditiile legii.
(4) Beneficiarul pensiei de invaliditate obtinute prin savarsirea unor infractiuni va putea fi obligat sa restituie integral sumele astfel incasate, in conditiile legii.
Art. 7
(1) Procedura de stabilire, plata, suspendare, recalculare, incetare si contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevazuta de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Pensiilor prevazute la art. 2 li se aplica in mod corespunzator dispOzitiile din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, care reglementeaza aceste categorii de pensii.
Art. 8
Pentru pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b), pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezinta, potrivit legii, stagiu de cotizare realizat in conditii deosebite, conditii speciale sau alte conditii de munca se acorda perioade suplimentare la vechimea in munca sau la vechimea in serviciu, care constituie stagii de cotizare in conditii normale, dupa cum urmeaza:
a) 3 luni pentru fiecare an lucrat in conditii deosebite de munca;
b) 6 luni pentru fiecare an lucrat in conditii speciale de munca;
c) 12 luni pentru fiecare an lucrat in alte conditii de munca, asa cum sunt reglementate in domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, pe baza criteriilor si metodologiei de incadrare prevazute de Hotararea Guvernului nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de munca si activitatilor cu conditii deosebite, conditii speciale si alte conditii, specifice pentru cadrele militare in activitate, cu modificarile ulterioare, si de Hotararea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de munca si activitatilor cu conditii deosebite, speciale si alte conditii, specifice pentru politisti, cu modificarile ulterioare.
Art. 9
Constituie stagiu de cotizare in sistemul public de pensii:
a) vechimea in munca recunoscuta pentru stabilirea pensiilor pana la data de 1 aprilie 2001;
b) vechimea in serviciu recunoscuta pentru stabilirea pensiilor, in cazul persoanelor prevazute la art. 1 lit. a) si b), pana la intrarea in vigoare a prezentei legi.
Art. 10
Constituie stagiu de cotizare si perioada suplimentara la vechimea in munca sau la vechimea in serviciu acordata in baza legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate in grupa I si a II-a de munca, respectiv in conditii deosebite, conditii speciale si alte conditii, in cazul beneficiarilor pensiilor prevazute la art. 1 lit. a) si b).
Art. 11
Beneficiarii pensiilor prevazute la art. 1 lit. a) si b) care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in grupele I si a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in conditii deosebite, conditii speciale sau alte conditii de munca, potrivit legii, beneficiaza de majorarea punctajelor lunare realizate in perioadele respective, dupa cum urmeaza:
a) cu 25% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau in locuri de munca incadrate in conditii deosebite, potrivit legii;
b) cu 50% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa I de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau in locuri de munca incadrate in conditii speciale, potrivit legii;
c) cu 50% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in alte conditii de munca, potrivit legii.
Art. 12
Persoanele ale caror drepturi la pensie sunt stabilite, in conditiile legii, ulterior datei intrarii in vigoare a prezentei legi vor fi supuse automat procesului de recalculare, astfel cum este reglementaT de prezenta lege.
Aceasta lege a fost adoptata in temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata, in urma angajarii raspunderii Guvernului in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, si in conditiile art. 147 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, cu respectarea dispozitiilor art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, in sedinta comuna din data de 29 iunie 2010.
________________________
2. Hotararea 735 din 21 iulie 2010
Hotararea 735/2010MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I,
Nr. 527/28.VII.2010
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
Având în vedere prevederile art. 3 alin. (3) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează conform algoritmului de calcul utilizat de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Art. 2. —
(1) Recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează prin determinarea stagiilor de cotizare și punctajelor medii anuale, pe baza veniturilor realizate lunar de către beneficiari și stabilirea cuantumului fiecărei pensii.
(2) Documentele doveditoare necesare stabilirii punctajelor medii anuale în vederea recalculării pensiilor sunt prevăzute în anexele nr. 1a, 1b și 2.
(3) Pentru perioadele în care beneficiarii și-au desfășurat activitatea în Ministerul Apărării Naționale, documentele doveditoare se solicită de către aceștia prin centrele militare județene/zonale/de sector sau prin unitățile militare din care au făcut parte, după caz.
(4) Pentru perioadele în care beneficiarii și-au desfășurat activitatea în celelalte instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și din sistemul administrației penitenciarelor, documentele doveditoare se solicită de către aceștia de la ultima unitate din care au făcut parte sau de la structura de resurse umane a inspectoratelor generale/similare, în situația în care aceste unități au fost desființate.
(5) Pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate sau, după caz, pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, la determinarea punctajului mediu anual se vor lua în calcul veniturile corespunzătoare funcției pe care acesta a fost încadrat în țară.
(6) Documentele doveditoare obținute în condițiile alin. (3) și (4) se depun de către beneficiari la structurile de pensii din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, precum și Serviciul Român de Informații de la care primesc drepturile de pensie. (7) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează în ordinea înregistrării documentelor doveditoare la structurile de pensii, iar în lipsa acestora, începând cu cele mai vechi dosare aflate în plată, în funcție de anul și luna deschiderii dreptului la pensie.
Art. 3. — La determinarea cuantumului pensiei recalculate se folosește valoarea punctului de pensie valabil la data încheierii procesului de recalculare.
Art. 4. —
(1) Stagiul de cotizare reprezintă vechimea în serviciu și, după caz, vechimea în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine, la data începerii procesului de recalculare, potrivit prevederilor art. 8—10 din Legea nr. 119/2010.
(2) Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 va fi de 20 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Art. 5. — Pentru recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 se consideră a fi îndeplinite condițiile de acordare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 6. —
(1) Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente în păstrare la structurile de pensii din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, precum și Serviciul Român de Informații.
(2) In situația în care în dosarele de pensionare sunt înscrise perioade care constituie vechime în serviciu, fără date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectuează pe baza documentelor doveditoare solicitate de beneficiari structurilor prevăzute la art. 2 alin. (3) și (4).
(3) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare, altele decât cele prevăzute la alin. (2), la determinarea punctajului mediu anual se aplică prevederile Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevăzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.
(5) În perioada 1 aprilie 2001—1 august 2007, punctajelor anuale nu li se aplică plafonarea prevăzută de legislația privind pensiile din sistemul public în vigoare în perioada respectivă.
Art. 7. — În situația pensiilor de invaliditate, stagiul potențial acordat la stabilirea drepturilor de pensie până la data intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010 se menține și pentru stabilirea punctajului mediu anual, conform prevederilor art. 78 alin. (6) din Legea nr. 19/2000, cu excepția celor stabilite conform prevederilor Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 8. — Pensia de urmaș se stabilește procentual din pensia recalculată la care ar fi avut dreptul susținătorul decedat, cu excepția celor stabilite conform prevederilor Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 9. —
(1) Dacă din documentația de pensionare rezultă perioade de vechime în muncă exprimate în săptămâni de cotizare, ca urmare a achitării contribuției către fostele case de asigurări sociale, aceste perioade se vor transforma în stagiu de cotizare exprimat în ani și luni de cotizare.
(2) În acest caz, pentru determinarea punctajului mediu anual se vor utiliza salariile medii brute pe economie din perioadele respective. (3) Dacă din documentațiile de pensionare nu rezultă localizarea săptămânilor de cotizare în cadrul anului, acestea vor fi plasate imediat după data de 1 aprilie a anului respectiv.
Art. 10. —
(1) Pensia de serviciu recalculată, potrivit Legii nr. 119/2010, poate fi modificată la cererea beneficiarului, în baza actelor doveditoare prezentate de acesta, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă date și elemente, altele decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial, perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu, care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare.
(2) Drepturile de pensii recalculate potrivit alin. (1) se acordă astfel: a) de la data de întâi a lunii următoare expirării procesului de recalculare, dacă cererea, împreună cu documentele doveditoare, a fost depusă în termenul general de prescripție; b) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu documentele doveditoare, a fost depusă la casa de pensii, după termenul prevăzut la lit. a).
Art. 11. — Pensiile de serviciu ale căror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea hotărârilor definitive și irevocabile ale instanțelor de judecată se recalculează potrivit prevederilor prezentei hotărâri.
Art. 12. —
(1) În vederea aplicării prevederilor prezentei hotărâri, Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale pune la dispoziția instituțiilor abilitate cu aplicarea prevederilor prezentei hotărâri, gratuit, aplicațiile informatice specifice.
(2) Aplicațiile informatice prevăzute la alin. (1) urmează să fie adaptate specificului propriu de către instituțiile care efectuează recalcularea.
Art. 13. —
(1) Stabilirea pensiei recalculate se face prin decizie emisă de structurile de pensii, care va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza recalculării, precum și termenul în care poate fi introdusă contestația.
(2) Deciziile de pensie recalculată se comunică în scris beneficiarilor, în termen de 30 de zile de la data emiterii.
Art. 14. —
(1) Împotriva deciziilor de pensie recalculate se poate introduce contestație în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații.
(2) Deciziile comisiilor de contestații pot fi atacate în instanță, potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 15. — Pentru recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se autorizează entitățile implicate în acest proces, din cadrul instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, să încheie contracte de prestări servicii/convenții civile.
Art. 16. — În aplicarea prezentei hotărâri, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, precum și Serviciul Român de Informații pot emite instrucțiuni de aplicare, aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite.
Art. 17. — Anexele nr. 1a, 1b și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Contrasemnează: Ministrul apărării naționale, Gabriel Oprea Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga Directorul Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Mihai Constantin Șeitan Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
București, 21 iulie 2010. Nr. 735.
ANEXA Nr. 1a
(pensionar titular)
Directorului Casei de Pensii a .............................
Subsemnatul(a), .......................................................,
(gradul, numele, inițiala tatălui și prenumele)
domiciliat(ă) în ...........................................................,
(Se menționează adresa celui în cauză.)
telefon ............................., pensionar militar în plată la .................................................., trecut în rezervă/încetat activitatea la data de ........................, în vederea recalculării pensiei în condițiile Legii nr. 119/2010 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, menționez următoarele:
— numărul deciziei de pensie (ziua, luna, anul) ......................................................;
(Se trece numărul deciziei/data emiterii.)
— numărul mandatului de plată a pensiei ...........................;
— codul numeric personal ...........................;
— unitatea militară din care am trecut în rezervă ..............................., din localitatea ...................................... .
Anexez în original următoarele documente — adeverințe:
— .....................................................................;
— .................................................................... . Data ................................ Semnătura ...........................
NOTĂ:
Se vor anexa o copie a mandatului (talonului) de plată a pensiei și o copie a cărții/buletinului de identitate. Se completează obligatoriu toate datele.
ANEXA Nr. 1b
(pensionar de urmaș)
Directorului Casei de Pensii a .............................
Subsemnatul(a), ........................................................................,
(numele, inițiala tatălui și prenumele)
domiciliat (ă în ....................................................,
(Se menționează adresa celui în cauză.)
telefon ....................., soțul/soția defunctului/defunctei ..................................., trecut
(gradul, numele și prenumele soțului/soției)
în rezervă/încetat activitatea la data de ..............................................., pensionar(ă) de urmaș în nume propriu, cât și pentru ................................................
(ziua, luna, anul)
copii în plată la ......................................, în vederea recalculării pensiei în condițiile Legii nr. 119/2010 pentru stabilirea unor măsuri
(ziua, luna, anul)
în domeniul pensiilor, menționez următoarele:
— numărul deciziei de pensie.............................................;
(Se trece numărul deciziei/data emiterii.)
— numărul mandatului de plată a pensiei .............................;
— codul numeric..............................................................; personal ...........................................................; — ultima unitate în care a lucrat soțul/soția defunct(ă) ..............................................., din localitatea ...................................... Anexez în original următoarele documente — adeverințe:
— .....................................................................;
— .................................................................... . Data .................... Semnătura ...........................
NOTĂ:
Se vor anexa o copie a mandatului (talonului) de plată a pensiei și o copie a cărții/buletinului de identitate. Se completează obligatoriu toate datele.
ANEXA Nr. 2
ROMÂNIA
Unitatea___________
Nr. _______________
Din_______________
ADEVERINȚĂ
Prin prezenta adeverim veniturile lunare individuale realizate de ______________________________născut(ă)_____________în la data de________________________________________________________
PERIOADA *)
..................................... ………………………………………, în perioada …………………………………………………………...
,(nume, inițiala tatălui, prenume)
, CNP
Venitul lunar individual ZZ.LL.AA ZZ.LL.AA
Observații
Prezenta adeverință a fost eliberată la cererea sus-numitului/sus-numitei, pe baza datelor cuprinse în arhiva aflată în păstrarea noastră, spre a-i servi la stabilirea/recalcularea pensiei. Comandantul/Șeful unității, .........................................................................
*) Se completează lunar; în situația în care veniturile sunt identice pe mai multe luni, se completează un singur rând, cu întreaga perioadă.
===========================
Militarii se încolonează direct în loteria pilonului II
28 Octombrie 2011
Salariaţii sub 35 de ani din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională nu vor avea dreptul să-şi aleagă fondul de pensii private obligatorii la care vor cotiza
Cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale vor avea posibilitatea de a se transfera de la fondul la care au fost repartizaţi aleatoriu la un alt fond, potrivit voinţei proprii, însă numai după un an de la data la care au devenit participanţi la pilonul II.
Salariaţii din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională cu vârste până în 35 de ani nu vor avea dreptul să aleagă la ce fond de pensii private obligatorii (pilonul II) li se va vira o parte din contribuţia individuală de asigurări sociale (CAS) care li se reţine lunar din venitul brut, urmând a fi repartizaţi aleatoriu din capul locului, în cote egale, la cele nouă fonduri active în prezent pe piaţă, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă (OUG) elaborat de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS).
Transfer abia după un an
Ulterior, salariaţii respectivi vor avea posibilitatea de a se transfera de la fondul la care au fost repartizaţi aleatoriu la un alt fond, potrivit alegerii proprii, însă numai după un an de la data la care au devenit participanţi la pilonul II.
Astfel, persoanele care sunt cadre militare în activitate, soldaţi şi gradaţi voluntari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale „vor fi repartizate aleatoriu, (...) cu posibilitatea de transfer la un alt fond de pensii administrat privat, fără penalităţi de transfer, în termen de un an de la data validării lor în registrul participanţilor”, se stipulează în proiectul de OUG de modificare a Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.
Celelalte categorii de salariaţi cu vârste sub 35 de ani nu sunt repartizate aleatoriu decât dacă, în interval de 4 luni de la momentul la care au devenit asiguraţi în sistemul public de pensii, nu au aderat din proprie iniţiativă, prin semnarea unui act de aderare, la niciunul dintre fondurile de pilon II existente.
„Clasificaţii” nu vor participa
În proiectul de OUG se mai stipulează că salariaţii din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională cu vârste sub 35 de ani „care desfăşoară activităţi specifice prevăzute de actele normative cu regim clasificat” nu vor avea obligaţia de a participa la pilonul II.
În luna februarie a acestui an, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea, declara că există o problemă cu participarea la pilonul II a salariaţilor din sistemele militarizate care desfăşoară activităţi cu regim clasificat, întrucât datele personale de identitate ale acestora sunt confidenţiale.
„Cei cu date de identitate clasificate reprezintă circa 20% din totalul de 150.000-200.000 de salariaţi aşteptaţi în pilonul II din zona militarizată. În cazul lor este posibil să apară o excepţie de la lege, prin decizie a Guvernului, pentru a-i scoate din zona contributivă, fie doar din sistemul privat, fie cu totul din sistemul public de pensii”,spunea Oancea.
„Pentru cei cu date personale clasificate nu există în acest moment soluţii tehnice, de aceea este mai plauzibil să fie eliminaţi din sistemul contributiv”, declara atunci şi Mihai Şeitan, fost ministru al muncii, actualmente consilier şi consultant în cadrul CSSPP.
Drepturi şi obligaţii egale
Potrivit iniţiatorului, modificarea legii este necesară „având în vedere că, prin Legea nr. 263/2010, s-a creat cadrul legal de integrare în sistemul unitar de pensii publice a persoanelor aparţinând sistemelor neintegrate sistemului public de pensii (cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale)”.
Astfel, legea trebuie modificată „în scopul stabilirii aceloraşi obligaţii şi drepturi pentru toţi asiguraţii sistemului de pensii publice, printre care şi obligaţia de a adera la sistemul fondurilor de pensii administrate privat”.
Noua lege a sistemului public de pensii, în vigoare de la 1 ianuarie 2011, prevede că de anul acesta şi pentru salariaţii din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională urmează să se plătească CAS la bugetul de asigurări sociale, de 31,3% din veniturile brute ale acestora (20,8% partea angajatorului, 10,5% partea angajatului). Până acum, pentru aceştia se reţinea la bugetul instituţiilor angajatoare doar o contribuţie individuală, în cuantum de 5%.
Reducere de costuri pentru administratori
Repartizarea aleatorie directă, în mod egal pentru fiecare fond de pensii, a salariaţilor din structurile militarizate sub 35 de ani, care sunt obligaţi să adere la sistem, este de natură să grăbească înscrierea militarilor în pilonul II şi să producă economii de costuri pentru companiile de administrare. Asta pentru că acestea nu vor mai fi nevoite să „alerge” după semnăturile acestor noi clienţi, cheltuind bani cu comisioanele agenţilor de marketing.
În plus, abordarea directă a salariaţilor din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională de către agenţii de vânzări ai administratorilor s-ar fi putut dovedi destul de dificilă. În campania iniţială de aderare la pilonul II din 2008, agenţii umblau după clienţi de cele mai multe ori la locurile de muncă ale acestora. Însă în cazul militarilor, acest lucru nu este posibil, din cauza restricţionării accesului în unităţi militare şi alte instituţii supuse unor reglementări de o stricteţe similară.
La lipsa de entuziasm a administratorilor în a convinge noi clienţi să semneze acte de aderare la pilonul II se adaugă şi dezinteresul sau ignoranţa celor pe care legea îi obligă să participe la fonduri de pensii private obligatorii. După campania iniţială din 2008, doar circa 20% din noii participanţi s-au înscris în sistem optând explicit, prin semnătură, pentru un anumit fond, restul fiind repartizaţi aleatoriu.
Protecţie faţă de absenteismul parlamentar
Acelaşi proiect de OUG prevede modificarea actului normativ privind organizarea şi funcţionarea CSSPP. Astfel, numirea preşedintelui, vicepreşedintelui şi a celorlalţi membri ai Consiliului Comisiei se va face în continuare în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului, însă va fi necesar doar votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor aflaţi în sală în acel moment. În prezent, este necesară majoritatea tuturor parlamentarilor.
Tocmai din acest motiv, la sfârşitul lunii septembrie, cei patru candidaţi pentru funcţia de membri în Consiliul CSSPP nu au întrunit numărul necesar de 235 de voturi pentru a fi numiţi de plenul Parlamen-tului în aceste funcţii pentru un mandat de cinci ani. Toma Cristian Vasile a cumulat 234 de voturi pentru şi două voturi împotrivă, Odobescu Dan a cumulat 7 voturi pentru şi 219 împotrivă, Soare Vladimir a cumulat 217 voturi pentru şi nouă voturi împotrivă, iar Mihalache Dragoş a cumulat 222 de voturi pentru şi patru voturi împotrivă.
O altă modificare avută în vedere prevede că, în primii 10 ani de la intrarea în vigoare a noului act normativ, CSSPP va putea colabora cu un consultant cu experienţă internaţională în supravegherea şi în administrarea fondurilor de pensii private.
Profituri peste inflaţie
Fondurile de pensii private obligatorii şi facultative au înregistrat, de la înfiinţare, un randament mediu anualizat de 12,1%, respectiv 7,4%, depăşind rata medie anuală a inflaţiei, a declarat săptămâna trecută preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Cornelia Coman. Primele contribuţii la fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) au fost virate în mai 2008. Fondurile de pensii private facultative au fost lansate în mai 2007.
„Cele două categorii de fonduri au înregistrat o performanţă investiţională solidă pe timpul crizei financiare. Randamentul mediu anualizat, de la lansare şi până în prezent, a fost de 12,1% pentru pilonul II, faţă de o inflaţie medie anuală de 5,3%, şi de 7,4% pentru pilonul III, comparativ cu o inflaţie medie anuală de 6,1%”, a spus Coman. Ea a adăugat că fondurile de pe pilonul II au obţinut un profit de 635 de milioane de lei, în condiţiile în care sumele virate drept contribuţii au însumat 5,16 miliarde de lei, iar activele nete ating 5,8 miliarde de lei.
Cotă de 3,5% în 2012
Cota de contribuţie la pilonul II va fi de 3,5% în 2012, faţă de 3% în acest an, conform proiectului bugetului de stat pentru anul viitor, a declarat săptămâna trecută Andreea Paul Vass, consilier al premierului Emil Boc.
Potrivit calendarului iniţial, cota de contribuţie pentru pilonul II, din veniturile lunare brute ale participanţilor, ar fi trebuit să fie în 2011 de 3,5%, iar în 2012 să urce la 4%, dar constrângerile bugetare, motivate de declanşarea crizei financiare în 2008, au determinat Guvernul să amâne cu un an creşterea acestui indicator.
La fondurile de pensii aferente pilonului II cotizează 5,4 milioane de persoane, iar activele nete se apropie de 5,8 miliarde de lei, potrivit datelor CSSPP la 30 septembrie 2011.
Sursa text: http://www.sfin.ro/articol_24683/militarii_se_incoloneaza_direct_in_loteria_pilonului_ii.html
PROIECT de MODIFICARE a Legii 119/2010;
Anexa cu METODOLOGIA de REVIZUIRE
pentru modificarea si completarea Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi reglementarea unor măsuri administrative
Având în vedere că, în procesul de aderare al României la NATO şi UE reforma sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost unul dintre principalele repere de aderare, astfel încât acesta să fie din ce în ce mai mult adaptat criteriilor organismelor internaţionale şi, în consecinţă, să aibă un grad sporit de interoperabilitate, în vederea participării - alături de alte forţe ale statelor membre NATO şi UE - la operaţiuni aliate,
ţinând cont că măsurile de restructurare luate au vizat disponibilizarea şi trecerea în rezervă sau încetarea raporturilor de serviciu, independent de voinţa acestora, a unui număr mare de cadre militare, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare înaintea împlinirii limitei de vârstă privind pensionarea, trecerea în rezervă sau incetarea raporturilor de serviciu presupunând calcularea şi stabilirea pensiilor cu vechime incompletă, cuantumul rezultat fiind diminuat,
având în vedere impactul social determinat de diminuarea pensiilor unui număr semnificativ de beneficiari, din motive neimputabile lor, fără restructurările de personal ce au avut loc neexistând posibilitatea de aderare a României la NATO şi UE,
deoarece aceste împrejurări vizează interesul public şi constituie elementele unei situaţii extraordinare, ce nu suferă amânare, se impune adoptarea de măsuri imediate pentru reglementarea unor aspecte privind recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) şi lit. b) din Legea nr. 119/2010,
având în vedere Decizia nr. 38 pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, în şedinţa publică din data de 7 ianuarie 2011, irevocabilă, prin care se reţine că normele metodologice de aplicare a Legii nr.119/2010 sunt de natură să creeze un dezechilibru între interesul general şi obligaţia protejării drepturilor fundamentale ale cetăţenilor prin care se produce o pagubă iminentă şi previzibilă a acestora ce contravine Convenţiei europene a drepturilor omului,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. I. - Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 3, după alin. (2), se introduce un nou alineat, alin. (21), cu următorul cuprins:
„(21) În situaţia pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) revizuite potrivit prezentei legi, se utilizează metodologia şi algoritmul de calcul prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege.”
2. La articolul 3 alineatul (3) se abrogă.
3. La articolul 4, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alin. (3) - (5), cu următorul cuprins:
„(3) Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) recalculate conform art. 5 alin. (4), se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza veniturilor realizate lunar de beneficiari.
(4) Obligaţia identificării şi transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii prevăzute la alin. (3), revine instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în cadrul cărora beneficiarul şi-a desfăşurat activitatea.
(5) Instituţiile prevăzute la alin. (4) transmit datele necesare revizuirii, la casele de pensii sectoriale, cel mai târziu până la data de 31 octombrie 2011.”
4. După articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 41, cu următorul cuprins:
„Art. 41. - (1) Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) recalculate potrivit prezentei legi pot fi revizuite şi la cererea beneficiarului, în baza actelor doveditoare prezentate de acesta, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date şi elemente decât cele utilizate la recalculare/revizuire, perioade referitoare la drepturi cu caracter salarial, perioade suplimentare la vechimea în serviciu, respectiv în muncă utile în sistemul public de pensii care se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual.
(2) Drepturile de pensii revizuite potrivit alin. (1) se acordă astfel:
a) de la data de 1 ianuarie 2011, dacă cererea, împreună cu actele doveditoare, a fost depusă în termenul general de prescripţie;
b) de la data de întâi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu documentele doveditoare, a fost depusă la casa de pensii, peste termenul prevăzut la lit. a).”
5. La articolul 5, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(4) În cazul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) şi b), recalculate conform art. 5 alin. (4), pentru care, până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2011, nu pot fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldelor lunare corespunzătoare gradelor militare deţinute şi funcţiilor exercitate, a funcţiei minime corespunzătoare gradului militar deţinut conform anexei nr. 2 la prezenta lege, dar nu mai puţin decât salariul mediu brut pe economie, după caz.”
6. După articolul 12 se introduc opt noi articole, articolele 13 - 20, cu următorul cuprins:
„Art. 13. - Pe perioada revizuirii pensiilor recalculate, instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, comunică cu beneficiarii drepturilor de pensie, în vederea clarificării aspectelor legate de locurile de muncă, gradele avute, funcţiile îndeplinite şi veniturile realizate.
Art. 14. - Pensiile recalculate pe baza veniturilor lunare individuale realizate pentru întreaga perioadă care constituie stagiu de cotizare, rămân în plată în cuantumurile rezultat în urma recalculării.
Art. 15. - Pensiile recalculate pe baza veniturilor realizate şi a salariului mediu brut pe economie, pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi ale căror cuantumuri sunt mai mari decât cuantumurile aflate în plată în luna decembrie 2010, se menţin în plată în cuntumurile rezultate în urma recalculării.
Art. 16. - Pensiile recalculate pe baza veniturilor realizate şi a salariului mediu brut pe economie, pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cuantumurile aflate în plată în luna decembrie 2010, se menţin în plată în cuntumurile avute în luna decembrie 2010, începând cu luna ianuarie 2011.
Art. 17. - În cazul pensiilor prevăzute la art. 15 şi art. 16, pâna cel mai târziu la data de 31 decembrie 2011 se va efectua regularizarea acestora, în funcţie de cuantumurile rezultate după valorificarea veniturilor realizate pe întreaga durată a stagiului de cotizare.
Art. 18. - În situaţia pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) – h) metodologia de recalculare şi algoritmul de calcul utilizate în termenul prevăzut la art. 4 alin. (1) lit. b) sunt prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta lege.
Art. 19. - Ministrul apărării naţionale , ministrul administraţiei şi internelor, precum şi directorul Serviciului Român de Informaţii pot emite ordine şi/sau instrucţiuni de aplicare a prezentei legi.
Art. 20. - Anexele nr. 1 - 3 fac parte integrantă din prezenta lege.”
Art. II. - Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă:
a) Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 28 iulie 2010;
b) Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 29 iulie 2010.
PRIM-MINISTTRU
EMIL BOC
________________________
ANEXA Nr. 1
METODOLOGIE
pentru revizuirea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor
Art. 1. - Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din lege se revizuiesc conform dispoziţiilor art. 3 din aceeaşi lege, cu respectarea prezentei metodologii.
Art. 2. - (1) Revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 din prezenta metodologie se realizează prin determinarea stagiilor de cotizare şi punctajelor medii anuale, pe baza veniturilor realizate lunar de către beneficiari şi stabilirea cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii la data recalculării acestora.
(2) Documentele doveditoare ale cuantumurilor veniturilor realizate lunar, pe baza cărora se determină punctajele medii anuale, se transmit caselor de pensii sectoriale din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională de către centrele militare judeţene/zonale/de sector sau de către unităţile militare din care au făcut parte beneficiarii pensionari, după caz.
(3) Pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate sau, după caz, pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, la determinarea punctajului mediu anual se vor lua în calcul veniturile corespunzătoare funcţiei pe care acesta a fost încadrat în ţară.
Art. 3. - La determinarea cuantumului pensiei revizuite se foloseşte valoarea punctului de pensie valabil la data efectuării procedurii de revizuire.
Art. 4. - (1) La stabilirea stagiului de cotizare se are în vedere vechimea în serviciu şi, după caz, vechimea în muncă valorificată în ultima decizie de pensie până la data încheierii procesului de recalculare, respectiv:
a) a avut calitatea de cadru militar în activitate;
b) a avut calitatea de funcţionar public cu statut special în instituţiile de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi în sistemul administraţiei penitanciare;
c) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ pentru formarea cadrelor militare;
d) a fost concentrat sau mobilizat ca rezervist;
e) a fost în captivitate;
f) perioadele de vechime în muncă recunoscute în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
g) perioada în care, anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, s-au urmat cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, potrivit legii.
(2) Pentru perioadele prevăzute la alin. (1) lit. c) – e) la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează ca venituri realizate lunar salariul mediu sau, după caz, net pe economie din perioadele respective, potrivit legii.
Art. 5. - (1) Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente în păstrare la casele de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi Serviciul Român de Informaţii.
(2) În situaţia în care în dosarele de pensionare sunt înscrise perioade care constituie vechime în serviciu, fără date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectuează pe baza documentelor doveditoare transmise structurilor prevăzute la art. 2 alin. (3).
(3) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare, altele decât cele prevăzute la alin. (2), la determinarea punctajului mediu anual se aplică prevederile în mod corespunzător prevederile din sistemul public de pensii, în vigoare la data efectuării recalculării/revizuirii.
(4) În perioada 1 aprilie 2001 - 1 august 2007, punctajelor anuale nu li se aplică plafonarea prevăzută de legislaţia privind pensiile din sistemul public în vigoare în perioada respectivă.
Art. 6. - În situaţia pensiilor de invaliditate, stagiul potenţial acordat la stabilirea drepturilor de pensie până la data intrării în vigoare a prezentei legi se menţine şi pentru stabilirea punctajului mediu anual, conform legislaţiei în vigoare privind sistemul public de pensii la data recalculării, cu excepţia celor stabilite conform prevederilor Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 7. - Pensia de urmaş se stabileşte procentual din pensia recalculată la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat, cu excepţia celor stabilite conform prevederilor Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 8. - (1) Dacă din documentaţia de pensionare rezultă perioade de vechime în muncă exprimate în săptămâni de cotizare, ca urmare a achitării contribuţiei către fostele case de asigurări sociale, aceste perioade se vor transforma în stagiu de cotizare exprimat în ani şi luni de cotizare.
(2) În acest caz, pentru determinarea punctajului mediu anual se vor utiliza salariile medii brute pe economie din perioadele respective.
(3) Dacă din documentaţiile de pensionare nu rezultă localizarea săptămânilor de cotizare în cadrul anului, acestea vor fi plasate imediat după data de 1 aprilie a anului respectiv.
Art. 9. - Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din lege, ale căror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea unor hotărâri definitive şi irevocabile ale instanţelor de judecată se recalculează, după caz, potrivit prevederilor prezentei metodologii.
Art. 10. - (1) Stabilirea pensiei revizuite se face prin decizie emisă de casele de pensii sectoriale din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt şi de drept care au stat la baza revizuirii, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(2) Deciziile de pensie revizuite se comunică în scris beneficiarilor, în termen de 30 de zile de la data emiterii.
Art. 11. - (1) Împotriva deciziilor de pensie revizuite se poate introduce contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii.
(2) Deciziile comisiilor de contestaţii pot fi atacate în instanţă, potrivit prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 12. - Pentru revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 se autorizează entităţile implicate în acest proces, din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, să încheie contracte de prestări servicii/convenţii civile.
Art. 13. - Determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele repatriate din Republica Moldova care beneficiază de pensiile prevăzute la art. 1 se face prin asimilare, în condiţiile stabilite prin reglementările legale în vigoare.
___________________
RECALCULAREA PENSIILOR MILITARE - INTERVIU CU SEFUL DFC
INTERVIU CU GENERAL DE BRIGADA MARIA LUPU
SEFUL DIRECTIEI FINANCIAR – CONTABILE DIN M.Ap.N.
Din Suplimentul la Observatorul militar/ Nr.34 (25-31august 2010):
�� Supliment realizat de
Irina-Mihaela NEDELCU
�� Doamna general, de ce a fost nevoie de alte precizari referitoare la recalcularea pensiilor militare? Nu erau destul de clare normele
metodologice aprobate prin HG nr.735/2010?
�� Prin normele metodologice emise în aplicarea prevederilor Legii nr.119/2010 s-a stabilit un cadru general pentru recalcularea pensiilor militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor. De precizări suplimentare a fost nevoie pentru a le adapta la specificul fiecărei instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă na]ională.
Prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.101/2010 s-au precizat
responsabilităţi clare pentru structurile din MApN, implicate în procesul de recalculare a pensiilor.
�� În HG se prevede că pensionarii se pot adresa unităţilor din care au făcut parte sau centrelor militare. Prin ordin, s-a stabilit că eliberarea adeverinţelor de venit se va face de centrele militare, după ce unităţile deţinătoare de arhivă şi depozitele de arhivă vor crea o bază de date.
�� Centrele militare vor elibera adeverinţele de venit, după ce vor centraliza documentele doveditoare pe care le vor solicita unităţilor sau depozitelor, după caz. Domnul Gabriel Oprea, ministrul apărării naţionale, a insistat să se procedeze aşa, tocmai pentru ca pensionarii militari să nu fie purtaţi pe drumuri. Unii au lucrat, de-a lungul carierei, în mai multe unităţi.
Este posibil sa nici nu mai ştie cu exactitate perioadele, datele la care s-au mutat dintr-o unitate în alta. Mai mult de atât, armata s-a reorganizat, au fost defiinţate unităţi, iar arhivele acestora au fost preluate de altele unităţi sau de depozite. Prin urmare, prevederea ca întregul proces de eliberare a adeverinţelor de venit să se desfăşoare prin centrele militare zonale/judeţene/de sector nu face decât să vină în sprijinul pensionarilor.
Astfel, ei vor trebui să meargă la aceste structuri pentru a depune cererea şi, apoi, pentru a certifica datele din actele doveditoare.
Pentru ca eliberarea documentelor să se facă în condiţii bune, s-au luat măsuri în vederea asigurării unor mijloace moderne de procesare a datelor înscrise în statele de plată. În acest sens, domnul amiral Gheorghe Marin, Şeful Statului Major General, a emis o dispoziţie în vederea asigurării sprijinului tehnic necesar aplicării prevederilor ordinului.
Conform acesteia, până la 1 noiembrie a.c., Agenţia pentru Servicii şi Sisteme Informatice Militare va crea baza de date centralizată, pe care o va transmite centrelor militare.
�� Potrivit prevederilor Legii nr.19/2000, cuantumul pensiei se determina prin înmultirea punctajului mediu anual realizat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie. Punctajul mediu anual se determină prin împărţirea numărului de puncte, rezultate din însumarea punctajelor anuale, la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare. Punctajul anual se determină prin împărţirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea venitului brut lunar individual la salariul mediu brut lunar din luna respectivă.
De exemplu, să presupunem că un cadru militar a avut o perioadă de activitate de 35 de ani. Prin însumarea punctajelor anuale, sa obţinut un total de 63,53425 puncte. Pentru a se determina punctajul mediu anual, acesta se împarte la 20 (stagiul complet de cotizare, în cazul cadrelor militare, prevăzut la art.5 alin.(2) din Legea nr.119/2010). Rezultatul – 3,17671 – reprezintă numărul de puncte pe baza căruia se stabileşte cuantumul pensiei, prin înmul]irea cu valoarea punctului stabilită prin lege. Aceasta este de 732,8 lei. Adică, în exemplul de mai sus, pensia va fi de 2.328 lei, la care se va adăuga sporul prevăzut la art.11 din Legea nr.80/1995.
�� Potrivit unor variante de simulări, care circulă, pe internet, între cadrele militare în rezervă/retragere, pensiile militare se pot diminua şi cu până la 50%. Vor fi scăderi atât de drastice?
Nu se poate da un răspuns concret, prin da sau nu. Cuantumul pensiei depinde de valoarea veniturilor realizate lunar în perioada de activitate, de vechimea în serviciu/muncă, de condiţiile în care cei în cauză şi-au desfăşurat activitatea – deosebite, speciale sau alte condiţii. Influenţa negativă asupra cuantumului pensiilor recalculate ar fi fost foarte mare dacă nu ar fi intervenit domnul Gabriel Oprea,
ministrul apărării naţionale. Datorită sprijinului său am reuşit să schimbăm unele prevederi din proiectul legii.
Astfel, a fost introdus art.5 alin.(3), care prevede că, la cuantumul pensiilor stabilite ca urmare a procesului de recalculare, se aplică prevederile art.11 teza a III-a din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare. Tot domnul ministru a insistat ca stagiul complet de cotizare pentru pensiile cuvenite sau aflate în plată să fie de 20 de ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
Mai mult, s-a implicat direct, organizând grupuri de lucru şi întâlniri periodice atât cu specialiştii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cât şi cu asociaţiile cadrelor militare în rezervă şi în retragere. Discuţiile purtate cu asemenea ocazii au avut drept scop identificarea celor mai bune soluţii, dar şi o informare permanentă asupra stadiului demersurilor noastre.
�� La art.6 alin.(5) din normele aprobate prin HG nr.735, se prevede
că, pentru perioada 1 aprilie 2001-1 august 2007, punctajelor anuale nu li se aplică plafonarea prevăzută de legislaţia privind pensiile din sistemul public. Explicaţi-ne, vă rog, această dispoziţie ...
�� În perioada 1 aprilie 2001-1 aprilie 2004, plafonarea era de trei salarii medii brute. Cu alte cuvinte, dacă o persoană avea un venit lunar egal cu patru-cinci salarii medii brute, la determinarea punctajului lunar se lua în calcul o sumă egală doar cu trei salarii medii brute.
În acelaşi mod, se proceda şi pentru perioada 1 aprilie 2004-1 august 2007, când plafonarea era de cinci salarii medii brute.
�� Sunt cadre militare care, după trecerea în rezervă, au lucrat în sistemul public. Dacă acum solicită ca, odată cu recalcularea pensiei militare, să li se valorifice şi perioada respectivă, cum se va proceda?
�� Referitor la această situaţie sunt mai multe aspecte de discutat. Deocamdată, conform prevederilor actelor normative în vigoare, cei în cauză vor solicita valorificarea perioadelor lucrate în sistemul public la împlinirea vârstelor standard de pensionare,
�� Dar statele de plată nu intră în categoria documentelor cu un nivel de clasificare ridicat?
�� Da, dar s-a elaborat un proiect de hotărâre de guvern, prin care nivelul de clasificare va fi coborât, în aşa fel încât accesul la documente să poată fi aprobat de comandantul/şeful structurii care proceseaza datele înscrise în acestea.
�� Dacă un pensionar militar nu face cerere, i se va recalcula pensia? Vă întreb asta deoarece, pe internet şi nu numai, circulă un îndemn ca beneficiarii să nu se adreseze centrelor militare ...
�� Articolul 5 alin.(4) din Legea nr.119/ 2010 este foarte clar în acest sens: pentru perioadele în care nu se va face dovada veniturilor realizate, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective. Cu alte cuvinte, cei ce nu vor face cerere, vor beneficia de o pensie recalculată pe baza salariului mediu brut pe economie.
�� Legea nr.119/2010 prevede că, la recalculare, se va folosi algoritmul de stabilire a pensiilor prevăzut de Legea nr. 19/2000. Care este acesta?
Stagii de cotizare art. 8, 9, 10 din Legea nr.119/2010
Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezintă, conform legii, stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă se acordă perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu. Acestea constituie stagii de cotizare în condiţii normale, după cum urmează:
a) 3 luni pentru fiecar an lucrat în condiţii deosebite de muncă;
b) 6 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii speciale de muncă ;
c) 12 luni pentru fiecare an lucrat în alte condiţii de muncă.
Perioadele respective se acordă pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.1.294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi a activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările ulterioare.
Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii: a) vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de 1 aprilie 2001; b) vechimea în serviciu recunoscută pentru stabilirea pensiilor militare, până la intrarea în vigoare a Legii nr.119/2010.
De asemenea, constituie stagiu de cotizare şi perioada suplimentară la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, pentru perioadele realizate în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii.
Pensii de invaliditate şi de urmaş art. 7 şi 8 din HG nr. 735/2010
În situaţia pensiilor de invaliditate, stagiul potenţial acordat la stabilirea drepturilor de pensie până la data intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010, se menţine şi pentru stabilirea punctajului mediu anual, conform prevederilor art.78 alin.(6) din Legea nr. 19/2000, cu excepţia celor stabilite conform prevederilor Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 78 alin.(6) din Legea nr. 19/2000 prevede următoarele: Pentru stagiul poten]ial, acordat asiguraţilor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul anual al asiguratului este de: a) 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap grav; b) 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap accentuat; c) 0,40 puncte pentru gradul III de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap mediu.
Pensia de urmaş se stabileşte procentual din pensia recalculată la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat, cu excepia celor stabilite conform prevederilor Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.
Procente de majorare a punctajelor lunare
art.11 din Legea nr.119/2010
Pensionarii militari care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, şi cei care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condi]ii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legislaţiei de după 1 aprilie 2001, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează:
�� cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite;
�� cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii;
�� cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în alte condiţii de muncă.
Modificarea pensiei recalculate art. 10 din HG nr. 735/2010
Pensia de serviciu recalculată, potrivit Legii nr.119/2010, poate fi modificată la cererea beneficiarului, în baza actelor doveditoare prezentate de acesta. Actele doveditoare trebuie să fie întocmite conform prevederilor legale şi din ele este necesar să rezulte date şi elemente, altele decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial, perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu care se au în vedere la stabilirea
punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Drepturile de pensii rezultate în urma documentelor prezentate ulterior datei \ncheierii procesului de recalculare, stabilită de Legea 119/2010, se acordă astfel:
a) de la data de întâi a lunii următoare expir`rii procesului de recalculare, dacă cererea împreună cu documentele doveditoare a fost depusă în termenul general de prescripţie;
b) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea împreună cu documentele doveditoare, a fost depusă la casa de pensii, după termenul prevăzut la lit. a).prevăzute de Legea nr. 19/2000.
Atunci se vor adresa casei teritoriale de pensii de care aparţin. Dar, repet, aşa se va proceda atâta timp cât sunt în vigoare cele doua legi – 19 şi 164. În cazul în care va intra în vigoare legea sistemului unitar de pensii, procedura, pentru astfel de situaţii, va fi stabilită prin norme metodologice de aplicare a noului act normativ.
�� Cum se va proceda în cazul celor trecuţi în rezervă, cu drept la pensie, după data intrării în vigoare a Legii nr.119/2010?
�� Cadrelor militare trecute în rezervă, cu drept de pensie, după 3 iulie a.c., li se vor stabili drepturile de pensie în baza prevederilor Legii nr.164/2001, urmând ca şi acestea să fie recalculate. În acest sens, unităţile militare vor transmite odată cu dosarul de pensie, constituit conform prevederilor legale actuale, şi adeverinţele necesare stabilirii punctajelor medii anuale pentru recalculare.
�� Este pregătită Direcţia financiar-contabilă pentru a face faţă acestui proces de recalculare?
�� La nivelul structurii de specialitate – Serviciul pensii militare şi drepturi sociale – din cadrul direcţiei noastre, s-au organizat două grupuri de lucru. Unul va continua recalcularea pensiilor în baza Legii nr.90/2007, unde mai sunt de rezolvat aproximativ 30% din numărul total de cereri.
Altul pregăteşte compatibilizarea elementelor din aplicaţia folosită de CNPAS la stabilirea pensiilor din sistemul public cu elementele necesare recalculării în baza Legii nr.119/ 2010, specifice sistemului militar.
�� Cu personalul încadrat la Serviciul pensii militare şi drepturi sociale veţi reuşi să respectaţi termenul impus de lege?
�� Finalizarea procesului de recalculare nu depinde numai de personalul încadrat în structura de specialitate a DFC, ci şi de celelalte unităţi implicate. Personalul existent este angrenat în activităţile curente, iar primirea unui volum mare de informaţii, care trebuie procesate într-un timp limitat, implică suplimentarea numărului de oameni. HG nr.735/2010 ne dă această posibilitate, pe care am preluat-o şi în ordin. Astfel, vom putea încheia convenţii civile. Dar, şi aici este o problemă. Trebuie să găsim persoane care au cunoştinţe de operare PC, apte să lucreze în condiţii de stres şi cu un volum mare de date. Este imposibil ca, în perioada stabilită de lege pentru finalizarea procesului de recalculare a pensiilor, să pregătim personal în acest domeniu.
�� Doamna general, la finalul discu]iei noastre, vă propun să faceţi unele precizări cu privire la o problemă ce nu are legătură directă cu recalcularea, dar, asupra căreia, pe adresa redac]iei noastre, am primit multe solicitări de clarificare. Este vorba de situaţia cadrelor militare care trec în rezervă înainte de împlinirea vârstei de 55 de ani. Având în vedere actele normative intrate recent în vigoare, de ce drepturi mai beneficiază acestea?
�� Odata cu intrarea în vigoare a Legii nr.118/2010, înscrierea la pensia anticipată şi anticipată parţială nu se mai aplică până la 31 decembrie 2010. Prin urmare, cadrele militare care părăsesc sistemul înainte de împlinirea vârstei de 55 de ani nu mai primesc pensie militară. Ele beneficiază de drepturile prevăzute la pct.3 alin.(1) şi (2) din Anexa IV/ 2 la Legea nr.330/2009. Dacă trec în rezervă fiind clasate “Apt limitat” sau ca urmare a reorganizarii unor unitaţi, a reducerii unor funcţii din statele de organizare ori a împlinirii limitei de vârstă în grad, primesc un ajutor egal cu zece solde lunare nete.
Solda pe baza căreia se calculează ajutorul este cea avută în luna schimbării poziţiei de activitate. În cazul în care cadrele militare respective sunt apte de muncă, dar nu se pot încadra din lipsă de locuri de muncă corespunzatoare pregătirii lor, acestea mai beneficiază de plata unui ajutor, stabilit în raport cu vechimea efectivă în calitate de personal militar. Pentru cei care au o vechime efectivă de până la 5 ani inclusiv, dar nu mai pu]in de 1 an, ajutorul este de 50% din solda lunară netă avută în luna schimbării poziţiei de activitate.
Pentru cei care au o vechime efectivă între 5 şi 15 ani inclusiv, ajutorul este de 55%, iar pentru cei cu o vechime de peste 15 ani, de 60%. Ajutorul se acordă cu data de întâi a lunii următoare celei în care a avut loc trecerea în rezervă şi nu va depăşi durata maximă prevăzută de lege pentru acordarea indemnizaţiei de şomaj. Perioada pentru care se acordă constituie vechime în muncă şi stagiu de cotizare. Trebuie mentionat şi faptul că, aşa cum prevede art.2 din Legea nr.118/2010, aceste drepturi vor fi reduse cu 25%.
Peste 70% dintre pensionarii militari aflaţi în plată au completat formularele necesare
obţinerii adeverinţelor de venit, în vederea recalculării pensiilor militare
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (9 decembrie, ora 20:29)
- Realizator: Cornelia Mihăilă - "Actualitatea militară"
Realizator: Vă aduc noi informaţii de interes pentru pensionarii militari. Până la această
dată, peste 70% dintre pensionarii militari aflaţi în plată au completat formularele necesare obţinerii adeverinţelor de venit, în vederea recalculării pensiilor militare. Vă reamintim că, potrivit prevederilor Legii nr.119 din 2010, procesul de recalculare a pensiilor se încheie în ultima zi a acestui an. Pentru încadrarea în acest termen, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale au fost luate măsuri excepţionale pentru ca procesul obţinerii adeverinţelor de venit de către pensionari să fie simplificat. Astfel, ministrul apărării naţionale a aprobat Ordinul nr. M101, stabilind responsabilităţi clare structurilor de specialitate din Ministerul Apărării Naţionale. Vă reamintim că Legea nr.119 prevedea ca acest efort al obţinerii datelor să revină exclusiv pensionarilor militari. Conform acestei legi, pensionarii militari ar fi trebuit să se deplaseze la fiecare unitate unde au lucrat de-a lungul carierei militare, pentru a solicita adeverinţe de venit. Odată cu Ordinul M 101, procesul a fost mult simplificat. Detalii despre acest subiect ne oferă şeful Direcţiei Financiar-Contabile din Ministerul Apărării Naţionale, general de brigadă Maria Lupu.
Maria Lupu: Ordinul ministrului apărării naţionale vine în sprijinul pensionarilor,
simplificând la maxim acest proces, astfel încât ei să nu mai fie purtaţi pe drumuri. Întreaga activitate se desfăşoară prin centrele militare zonale, judeţene şi de sector. Mai mult, ministrul a dispus luarea unor măsuri extraordinare pentru simplificarea procesului, cum sunt: dotarea cu echipamente tehnice moderne pentru fotografierea şi introducerea datelor necesare obţinerii adeverinţelor de venit, implicarea a peste 5.000 de oameni în acest proces. Până la această dată, peste 70% din pensionarii militari aflaţi în plată au completat formularele pentru obţinerea adeverinţelor de venit necesare recalculării pensiilor, numărul acestora fiind în creştere. Circa 20.000 de adeverinţe au sosit deja la Direcţia Financiar-Contabilă pentru recalculare şi emiterea deciziilor. Pensionarii militari au înţeles că recalcularea pensiilor este în favoarea lor, aşa se explică şi numărul foarte mare de pensionari care se prezinţă la centrele militare, la unele dintre acestea creîndu-se, în ultima lună, o oarecare aglomeraţie. Subliniez încă o dată, pensionarii cu o carieră militară completă, care au primit o pensie de până la 3.000 de lei, să nu fie îngrijoraţi că prin recalculare le vor scade pensiilor. Aşa cum ministrul apărării naţionale a arătat în repetate rânduri, unele dintre aceste pensii chiar vor înregistra creşteri.
Realizator: Aşa cum prevede Legea nr.119 din 2010, adeverinţele de venit din care lipsesc date vor fi completate provizoriu cu salariul mediu brut pe economie. Pe măsura identificării documentelor doveditoare, centrele militare vor completa aceste date în regim de urgenţă. Acolo unde există situaţii în care adeverinţele nu sunt completate cu toate veniturile realizate, pensionarii militari vor primi drepturile cuvenite retroactiv. La fel stau lucrurile şi pentru cei care s-au prezentat la centrele militare mai târziu, iar timpul rămas la dispoziţie pentru procesarea datelor este foarte scurt şi pentru ei calculul se va face pornind de la salariul mediu brut pe economie, urmând ca, pe măsura procesării datelor, şi aceştia să primească retroactiv drepturile cuvenite.
Maria Lupu: Referitor la unele sentinţe, prin care s-a pronunţat suspendarea aplicării
Hotărârii de guvern nr.735/2010, Ministerul Apărării Naţionale a solicitat, în mod expres, punctul de vedere al Guvernului României. Potrivit punctului de vedere emis prin Secretariatul General al Guvernului, suspendarea operează doar pentru reclamanţii din proces. În ceea ce priveşte anularea prevederilor actului normativ menţionat, hotărârea judecătorească nu poate produce efecte decât după ce aceasta ar rămâne definitivă şi irevocabilă. Ministerul Apărării Naţionale respectă hotărârile instanţelor judecătoreşti, precum şi actele normative în vigoare pentru apărarea drepturilor militarilor activi, în rezervă şi veteranilor de război.
______________________
1. ORDINUL M.Ap.N. nr. M.101 /23.08.2010 - PENTRU RECALCULAREA PENSIILOR MILITARE DE STAT conf. Legii 119/ 2010
2. Ministerul Administratiei si Internelor . Instructiuni 191 din 25 august 2010 ( Instructiuni 191/2010);de aplicare a Hotararii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor
3. ORDIN pentru completarea Ordinului ministrului apărării nationale nr. M.101/2010 ;Ordin Nr. 112/05 octombrie 2010
4. INSTRUCTIUNI SRI de aplicare a HG 735 privind recalcularea pensiilor
___________________
5.Ordinul nr.1453/2011 - Comisia Centrala de Contestatii
6. M.A.I. Ordinul 18769 din 4 mai 2011 (Ordinul 18769/2011)
___________________
5.Ordinul nr.1453/2011 - Comisia Centrala de Contestatii
pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura Comisiei centrale de contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, precum şi pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 318 din 9 mai 2011
ART. 1Se aprobă Regulamentul privind organizarea, funcţionarea şi structura Comisiei centrale de contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, prevăzut în anexa nr. 1.
ART. 2
Se aprobă Regulamentul privind organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzut în anexa nr. 2.
ART. 3
Casa Naţională de Pensii Publice, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii vor adopta măsurile necesare privind constituirea, în termen de 15 zile de la data publicării prezentului ordin, a Comisiei Centrale de Contestaţii şi, respectiv, a comisiilor de contestaţii prevăzute la art. 149 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 4
Ordinul ministrului apărării nr. M.141/2007 privind organizarea şi funcţionarea comisiei de contestaţii pensii din Ministerul Apărării Naţionale, cu modificările ulterioare, se abrogă în termen de 15 zile de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 5
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 6
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ANEXA 1
REGULAMENT
privind organizarea, funcţionarea şi structura
Comisiei centrale de contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice
ART. 1
(1) În cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice se înfiinţează Comisia centrală de contestaţii, denumită în continuare comisia, ca organism de verificare creat la nivel naţional care examinează şi hotărăşte asupra deciziilor de pensie emise de casele teritoriale de pensii, contestate de către titulari, şi care urmăreşte aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile publice.
(2) Activitatea comisiei se desfăşoară în şedinţe, conform prevederilor prezentului regulament.
ART. 2
Comisia are următoarele atribuţii principale:
a) examinează şi soluţionează contestaţiile depuse împotriva deciziilor de pensie emise de casele teritoriale de pensii, conform Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare;
b) în soluţionarea contestaţiilor, comisia urmăreşte aplicarea corectă şi unitară a prevederilor legale din domeniul pensiilor publice;
c) în vederea aplicării corecte şi unitare a legislaţiei privind pensiile publice, comisia poate transmite caselor teritoriale de pensii acele hotărâri care sunt considerate relevante pentru practica administrativă de stabilire a dreptului la pensie în sistemul public.
ART. 3
(1) Comisia este compusă din 5 membri titulari, dintre care un preşedinte şi 4 membri, precum şi din 5 membri supleanţi, dintre care un preşedinte şi 4 membri, numiţi prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice.
(2) Membrii supleanţi participă la şedinţele Comisiei în locul membrilor titulari care se află în imposibilitate de a participa la acestea.
(3) Pot fi membri ai comisiei specialişti din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice cu experienţă în domeniul pensiilor.
ART. 4
Preşedintele comisiei îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii:
a) organizează şi conduce şedinţele comisiei;
b) convoacă şedinţele acesteia, prin secretarul de şedinţă;
c) stabileşte activităţile şi sarcinile ce revin membrilor comisiei şi secretarului de şedinţă, în îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege;
d) reprezintă comisia în relaţiile cu persoanele fizice si juridice.
ART. 5
(1) În activitatea sa, comisia beneficiază de suportul tehnic şi logistic al unui serviciu specializat din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice.
(2) Serviciul prevăzut la alin. (1) are următoarele atribuţii principale:
a) asigură primirea şi înregistrarea contestaţiilor înaintate comisiei de casele teritoriale de pensii;
b) asigură analiza contestaţiilor şi a documentelor înaintate comisiei de casele teritoriale de pensii, precum şi verificarea deciziilor de pensie contestate;
c) asigură întocmirea documentaţiei tehnice, necesară examinării şi soluţionării contestaţiilor de către comisie;
d) asigură secretariatul comisiei;
e) asigură comunicarea în termen a hotărârilor comisiei părţilor interesate şi restituirea dosarelor de pensie caselor teritoriale de pensii;
f) sprijină comisia în analiza cauzelor care conduc la aplicarea eronată şi neunitară a legislaţiei referitoare la pensiile publice de către casele teritoriale de pensii;
g) sprijină comisia în formularea de propuneri privind aplicarea corectă şi unitară a legislaţiei referitoare la pensiile publice de către casele teritoriale de pensii şi înaintarea acestora preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice.
(3) Serviciul specializat prevăzut la alin. (1) este constituit din minimum 20 de specialişti cu experienţă în domeniul pensiilor.
(4) Preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice asigură recrutarea specialiştilor şi logistica necesară bunei desfăşurări a activităţii comisiei.
ART. 6
(1) În îndeplinirea atribuţiilor sale, comisia colaborează cu alţi experţi din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, caselor de pensii sectoriale, Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, precum şi din alte instituţii publice.
(2) Direcţiile şi compartimentele funcţionale din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, precum şi casele teritoriale de pensii au obligaţia să pună la dispoziţia comisiei, la cerere, toate informaţiile necesare soluţionării în termen legal a contestaţiilor depuse.
ART. 7
(1) Comisia examinează deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii în condiţiile Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi contestate în termen de 30 de zile de la data comunicării, potrivit legii.
(2) Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii în condiţiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, se supun căilor de atac prevăzute de legea în baza cărora au fost emise.
ART. 8
Procedura comisiei de examinare a deciziilor de pensie supuse contestării reprezintă, potrivit legii, procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.
ART. 9
(1) Contestaţia împotriva deciziei de pensie se depune, în termen de 30 de zile de la data comunicării, la casa teritorială de pensii emitentă.
(2) Casa teritorială de pensii emitentă are obligaţia înregistrării contestaţiei la registratura generală şi în registrul special de evidenţă a contestaţiilor depuse împotriva deciziilor de pensie.
ART. 10
Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii se comunică după cum urmează:
a) prin prezentarea persoanei la sediul casei teritoriale de pensii emitentă şi primirea deciziei de pensie de către aceasta sub semnătură, data comunicării fiind data ridicării sub semnătură a deciziei de pensie;
b) prin poştă, la domiciliul persoanei, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, data comunicării fiind data primirii sub semnătură a deciziei de pensie.
ART. 11
(1) Contestaţia se consideră depusă în termenul prevăzut la art. 9 şi în situaţia în care este depusă eronat la altă casă de pensii constituită în temeiul Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), casa de pensii care a înregistrat contestaţia o va transmite, în cel mult 5 zile de la înregistrare, casei de pensii a cărei comisie de contestaţii este competentă cu soluţionarea acesteia.
(3) În situaţia prevăzută la alin. (1) şi (2), termenul de soluţionare a contestaţiei se calculează de la data înregistrării la casa de pensii a cărei comisie de contestaţii este competentă.
ART. 12
Casa teritorială de pensii are obligaţia înaintării contestaţiei depuse în condiţiile art. 7 alin. (1) la comisie, în termen de cel mult 7 zile de la înregistrare, împreună cu următoarele documente:
a) dosarul de pensie;
b) dovada datei comunicării deciziei de pensionare contestate;
c) nota de prezentare a cazului, cuprinzând temeiurile de drept şi de fapt care au condus la emiterea deciziei, precum şi concluziile reieşite în urma reverificării dosarului;
d) fişa de evidenţă a drepturilor băneşti cuvenite pensionarului, completată la zi, după caz.
ART. 13
(1) Comisia soluţionează contestaţiile pe baza documentelor existente în dosarul de pensie.
(2) La soluţionarea contestaţiilor, comisia verifică sub toate aspectele deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii contestate de către titulari şi urmăreşte aplicarea unitară a dispoziţiilor legale în vigoare, precum şi stabilirea corectă a drepturilor de pensie.
ART. 14
(1) În activitatea lor, membrii comisiei au obligaţia de a fi imparţiali, de a asigura aplicarea unui tratament juridic nediscriminatoriu tuturor persoanelor care contestă deciziile de pensionare şi de a nu se lăsa influenţaţi în exprimarea liberă a votului în cadrul comisiei.
(2) La soluţionarea contestaţiilor depuse împotriva deciziilor de pensie, membrii comisiei sunt independenţi în exprimarea votului lor şi nu pot fi traşi la răspundere pentru votul exprimat în această calitate.
(3) Pe perioada soluţionării contestaţiilor, membrilor comisiei le este interzisă orice formă de comunicare cu contestatorii, altfel decât prin corespondenţa oficială a comisiei.
ART. 15
(1) Comisia se întruneşte ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui comisiei, prin secretarul de şedinţă.
(2) Comisia îşi desfăşoară activitatea în prezenţa tuturor membrilor ei şi adoptă hotărâri cu majoritatea simplă a voturilor.
(3) Modalitatea de vot în cadrul comisiei este votul deschis.
(4) La şedinţele comisiei participă un secretar de şedinţă, fără drept de vot, desemnat de preşedintele comisiei din cadrul serviciului specializat prevăzut la art. 5.
(5) Şedinţele comisiei nu sunt publice.
(6) La şedinţele comisiei pot fi invitaţi şi alţi specialişti pentru clarificarea unor aspecte de ordin tehnic.
(7) Lucrările şedinţelor comisiei sunt consemnate în proceseverbale de şedinţă, redactate de secretarul de şedinţă, semnate de preşedinte şi de membrii comisiei şi care se păstrează la serviciul specializat prevăzut la art. 5.
ART. 16
Prin hotărârile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor depuse împotriva deciziilor de pensie, comisia poate decide:
a) admiterea totală sau parţială a contestaţiei, având drept consecinţă obligatorie revizuirea în mod corespunzător a deciziei de pensie de către casa teritorială de pensii emitentă, potrivit legii;
b) respingerea contestaţiei.
ART. 17
(1) Hotărârile comisiei adoptate în soluţionarea contestaţiilor cuprind în mod obligatoriu:
a) numărul şi data adoptării hotărârii;
b) numele şi prenumele, codul numeric personal, precum şi domiciliul contestatorului;
c) numărul şi data înregistrării contestaţiei;
d) numărul şi data deciziei de pensie contestate şi casa teritorială de pensii emitentă;
e) data comunicării deciziei de pensie contestate;
f) obiectul contestaţiei;
g) motivarea hotărârii - temeiurile de fapt şi de drept care au condus la admiterea sau la respingerea contestaţiei;
h) menţiunea că hotărârea comisiei poate fi atacată la instanţa judecătorească competentă şi termenul prevăzut de lege;
i) semnăturile preşedintelui, membrilor comisiei şi a secretarului de şedinţă;
j) ştampila comisiei.
(2) Hotărârile se redactează în 3 exemplare, din care un exemplar se comunică contestatorului, unul casei teritoriale de pensii şi unul se păstrează la serviciul specializat prevăzut la art. 5.
ART. 18
Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia la casa teritorială de pensii emitentă.
ART. 19
(1) Hotărârile comisiei se comunică persoanelor în cauză şi caselor teritoriale de pensii interesate, în termen de 5 zile de la data adoptării.
(2) Hotărârile comisiei se comunică persoanelor în cauză prin poştă, la domiciliul persoanei, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, data comunicării fiind data primirii sub semnătură a hotărârii.
(3) Hotărârile comisiei pot fi atacate, potrivit legii, la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
(4) Hotărârile comisiei care nu au fost atacate în termenul prevăzut la alin. (3) sunt definitive.
_________________________________________________________________________
6. M.A.I. Ordinul 18769 din 4 mai 2011
(Ordinul 18769/2011)
Ministerul Administratiei si Internelor
pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, functionarea si structura Comisiei centrale de contestatii din cadrul Casei Nationale de Pensii Publice, precum si pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, functionarea si structura comisiilor de contestatii din cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii
Publicat in Monitorul Oficial 318 din 9 mai 2011 (M. Of. 318/2011)
Nr. 1.453/M.34/18.769/10.161
Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
Ministerul Apararii Nationale
Ministerul Administratiei si Internelor
Serviciul Roman de Informatii
Pentru aplicarea prevederilor art. 150 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare,
in temeiul dispozitiilor:
-art. 12 din Hotararea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, cu modificarile si completarile ulterioare;
-art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apararii Nationale, cu modificarile ulterioare;
-art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 15/2008, cu modificarile si completarile ulterioare;
-art. 23 alin. 3 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, cu modificarile si completarile ulterioare, ministrul muncii, familiei si protectiei sociale, ministrul apararii nationale, ministrul administratiei si internelor si directorul Serviciului Roman de Informatii emit prezentul ordin.
Art. 1. -
Se aproba Regulamentul privind organizarea, functionarea si structura Comisiei centrale de contestatii din cadrul Casei Nationale de Pensii Publice, prevazut in anexa nr. 1.
Art. 2. -
Se aproba Regulamentul privind organizarea, functionarea si structura comisiilor de contestatii din cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii, prevazut in anexa nr. 2.
Art. 3. -
Casa Nationala de Pensii Publice, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor si Serviciul Roman de Informatii vor adopta masurile necesare privind constituirea, in termen de 15 zile de la data publicarii prezentului ordin, a Comisiei Centrale de Contestatii si, respectiv, a comisiilor de contestatii prevazute la art. 149 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 4. -
Ordinul ministrului apararii nr. M.141/2007*) referitor la organizarea si functionarea comisiei de contestatii pensii din Ministerul Apararii Nationale, cu modificarile ulterioare, se abroga in termen de 15 zile de la data publicarii prezentului ordin in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
___________
*)Ordinul nr. M.141/2007, cu modificarile ulterioare, nu a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementari din sectorul de aparare a tarii si securitate nationala.
Art. 5. -
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentul ordin.
Art. 6. -
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
-------------------
ANEXA Nr. 1
REGULAMENT
privind organizarea, functionarea si structura Comisiei centrale de contestatii din cadrul Casei Nationale de Pensii Publice
-------------------
ANEXA Nr. 2
REGULAMENT
privind organizarea, functionarea si structura Comisiilor de contestatii din cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii
___________________________________________________________
1. ORDINUL M.Ap.N. nr. M.101 /23.08.2010 - PENTRU RECALCULAREA PENSIILOR MILITARE DE STAT conf. Legii 119/ 2010
O R D I N
M.101/23.08.2010
Pentru aplicarea prevederilor art.16 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, ...., conform Legii nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările ulterioare, ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.
Art. 1. – (1) Recalcularea pensiilor militare de stat, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, se efectuează de către Direcţia financiarcontabilă prin structura de specialitate.
(2) Pensiile prevăzute la alin. (1), cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea stagiilor de cotizare şi a punctajelor medii anuale, pe baza veniturilor realizate lunar de către beneficiarii de pensie şi prin stabilirea cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea principiilor stabilite în Legea nr.119/2010.
Art. 2. – (1) În vederea obţinerii documentelor doveditoare necesare recalculării pensiilor militare de stat, beneficiarii se adresează centrului militar zonal/jude]ean/de sector pe a cărui rază domiciliază sau unde au fost luaţi în evidenţă la data trecerii în rezervă, completând cererea prevăzută în anexa nr. 1.
(2) Beneficiarii care au trecut în rezervă din celelalte instituţii din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, vor solicita eliberarea adeverinţelor de venit centrului militar zonal/judeţean/de sector, pe baza comunicărilor cu perioadele lucrate în Ministerul Apărării Naţionale, emise de instituţiile în care şi-au desfăşurat activitatea.
(3) Pentru perioadele în care beneficiarii au fost detaşaţi în afara Ministerului Apărării Naţionale, veniturile realizate lunar se dovedesc cu adeverinţele emise de instituţiile la care aceştia au fost detaşaţi.
(4) Determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele repatriate din Republica Moldova care beneficiază de pensiile prevăzute la art. 1 alin. (1) din prezentul ordin se face prin asimilare, în condiţiile stabilite prin reglementările legale în vigoare.
Art. 3. – (1) Unităţile militare deţinătoare de arhivă şi depozitul central/depozitele intermediare de arhivă vor asigura culegerea şi transmiterea, în format electronic, a datelor necesare recalculării pensiilor militare.
(2) Procedura de fotografiere, stocare, transmitere a datelor în format electronic şi creare a bazei de date se stabileşte prin dispoziţie a şefului Statului Major General.
(3) Unităţile militare care deţin date necesare recalculării pensiilor militare păstrează şi utilizează copiile după documentele de arhivă în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor arhivistice I.A.-,98, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul apărării naţionale nr. M.S. 63/1998*), cu modificările şi completările ulterioare. (Ordinul ministrului de stat, ministrul apărării naţionale nr. M.S. 63/1998 nu a fost publicat în Monitorul Oficial )
(4) Cererile pentru obţinerea adeverintelor de venit, adresate în nume propriu de către beneficiari unităţilor militare deţinătoare de arhivă şi depozitul central/depozitele intermediare de arhivă, vor fi soluţionate până la sfâr[itul perioadei de recalculare.
Art. 4. – Pentru perioadele în care beneficiarii şi-au desfăşurat activitatea înMinisterul Apărării Naţionale, centrele militare zonale/judeţene/de sector vor proceda astfel:
a) înregistrează şi analizează cererile privind eliberarea de adeverinţe, în funcţie de datele înscrise în memoriile originale ale beneficiarilor;
b) în cazul în care nu deţin memoriile originale, se adresează depozitului central/depozitelor intermediare de arhivă sau, după caz, centrelor militare pe raza cărora cadrele militare au fost luate în evidenţă la data trecerii în rezervă, în vederea eliberării unei fotocopii certificate a fişei matricole, conform anexei nr. 2 a;
c) identifică unităţile militare în care şi-au desfăşurat activitatea beneficiarii şi eliberează adeverinţele cu veniturile realizate lunar pentru perioadele în care acestea deţin sursele de documentare, conform art. 3, alin.
(2). Adeverinţele vor fi întocmite conform anexei nr. 2 b şi vor fi semnate de către comandaţii centrelor militare.
d) în situaţia în care, pentru o anumită perioadă de activitate, nu există documente doveditoare privind veniturile realizate lunar, la întocmirea adeverinţelor se înscrie faptul că nu există date/documente pentru perioada respectivă;
e) în măsura în care, beneficiarii sunt de acord cu datele înscrise în adeverinţe, aceştia vor completa cererea prevăzută la anexa nr. 1 a sau nr. 1 b, după caz, din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010;
f) cererea împreună cu adeverinţele cuprinzând veniturile lunare individuale realizate de beneficiari, în original, vor fi înaintate Direc]iei financiar-contabile - Serviciul pensii militare şi drepturi sociale, de către centrele militare zonale/judeţene/ de sector;
g) în cazul beneficiarilor care din motive medicale nu se pot deplasa, cererea poate fi depusă de către persoane delegate/ împuternicite;
h) în situaţia în care beneficiarii nu sunt de acord cu datele din adeverinţe, aceştia pot depune o nouă cerere pentru reanalizarea datelor asupra cărora au obiecţii.
Art. 5. – (1) Unităţile militare deţinătoare de arhivă, depozitul central/depozitele intermediare de arhivă, care eliberează copiile după documentele arhivate şi centrele militare care eliberează adeverinţele în vederea recalculării pensiilor, poartă întreaga răspundere cu privire la valabilitatea şi corectitudinea acestora.
(2) Completarea/întocmirea documentelor doveditoare/adeverinţelor cu date nereale care conduc la efectuarea de plăţi nejustificate se sancţionează civil, administrativ, disciplinar, contravenţional sau penal, după caz, în condiţiile legii.
Art. 6. – În situaţia în care, la stabilirea/ recalcularea/revizuirea drepturilor de pensie aflate în plată, au fost valorificate şi perioade de vechime în muncă din sistemul public, beneficiarii pot prezenta carnetul de muncă, în original şi copie, şi/sau alte acte doveditoare din care să rezulte veniturile realizate lunar în aceste perioade.
Art. 7. - (1) În înţelesul prezentului ordin, prin venituri realizate lunar se întelege suma brută/netă reprezentând salariul brut/net, respectiv solda brută/netă, care cuprinde:
a) retribuţia tarifară lunară/salariul de bază lunar/solda lunară/salariul de bază de încadrare lunar, inclusiv index`ri, compensaţii, indemnizaţii de conducere/comandă, salarii/solde de merit şi alte drepturi similare prevăzute de legisla]ia în vigoare la acea dată;
b) venitul corespunzător funcţiei pe care a fost încadrat în ţară personalul trimis în misiune permanentă în străinătate;
c) solda lunară a personalului trimis în misiune permanentă în străinătate pe perioada efectuării concediului de odihnă/ misiune în ţară;
d) sporurile şi indemnizaţiile acordate în sume fixe sau sub formă de procent din retribu]ia tarifară lunară/salariul de bază lunar/solda lunară/salariul de bază de încadrare lunar sau din salariul funcţiei de bază/salariul funcţiei îndeplinite/solda de funcţie/solda funcţiei de bază, potrivit legisla]iei în vigoare la acea dată;
e) primele/premiile din cursul anului şi cele anuale, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată;
f) sumele reprezentând compensarea concediului de odihnă neefectuat, potrivit legii;
g) sumele cuvenite ca reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete sau organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;
h) contribu]iile individuale obligatorii, potrivit legii, sau contribuţiile individuale pentru pensia suplimentară şi contribu]iile individuale la bugetul de stat, după caz;
i) deducerile lunare individuale, potrivit legii;
j) impozitul calculat şi re]inut, potrivit legii, după caz;
k) orice alte elemente salariale asimilate celor prevăzute la lit. a) - d), acordate potrivit legisla]iei în vigoare la acea dată.
(2) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare, altele decât cele prevăzute la alin.(1), venitul realizat lunar este cel definit de Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completarile ulterioare.
(3) Pentru beneficiarii care au fost detaşaţi în afara Ministerului Apărării Naţionale, se vor cumula şi veniturile realizate lunar la institu]iile în care şi-au desfăşurat activitatea.
Art. 8. – Nu reprezintă venit realizat lunar, următoarele drepturi:
a) salariul lunar în valută şi alte indemnizaţii lunare în valută şi lei, realizate de personalul trimis în misiune permanentă în străinătate;
b) diurnele de deplasare şi de delegare, indemniza]iile de delegare, detaşare sau transfer;
c) participarea salaria]ilor la profit, potrivit Ordonan]ei Guvernului 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile na]ionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările ulterioare;
d) compensaţiile lunare pentru chirie;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;
f) sumele primite potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
g) indemniza]iile de instalare;
h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
i) valoarea financiară a normelor de hrană;
j) contravaloarea transportului ocazionat de plecarea în concediul de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;
k) aloca]ia de stat pentru copii.
Art. 9. – La determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000, se utilizează veniturile realizate lunar, brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în documentele doveditoare (dosarele cu statele de plată, carnetul de muncă, adeverinţe etc.), astfel:
a) veniturile brute, pân` la data de 1 iulie 1977;
b) veniturile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;
c) veniturile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
Art. 10. – La stabilirea punctajului pentru persoanele care au contribuit în mai multe sisteme de asigurări sociale, se ia în calcul venitul cel mai avantajos din perioadele respective.
Art. 11. – Pentru perioadele în care persoanele care beneficiază de pensie militară au avut calitatea de elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ pentru formarea cadrelor militare, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează ca venituri realizate lunar salariul mediu brut sau, după caz, net pe economie din perioadele respective, potrivit legii.
Art. 12. – La stabilirea stagiului de cotizare se are în vedere vechimea în serviciu şi, după caz, vechimea în muncă valorificată în ultima decizie de pensie până la data încheierii procesului de recalculare, potrivit prevederilor art. 8-10 din Legea nr.119/2010, respectiv:
a) a avut calitatea de cadru militar în activitate;
b) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ pentru formarea cadrelor militare;
c) a fost concentrat sau mobilizat ca rezervist;
d) a fost în captivitate;
e) perioadele de vechime în muncă recunoscute în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cumodificările şi completările ulterioare;
f) perioada în care, anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, s-au urmat cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, potrivit legii.
Art. 13. – (1) În vederea identificării surselor de documentare necesare eliberării adeverinţelor, Serviciul Istoric al Armatei va transmite centrelor militare zonale, aplicaţia informatică cu situaţia fondului arhivistic existent la structurile cu responsabilităţi în acest domeniu.
(2) Centrele militare zonale vor transmite aplicaţia informatică menţionată mai sus centrelor militare judeţene/de sector subordonate, până la data de 30.08.2010.
(3) Aplica]ia informatică va fi însoţită de un nomenclator cu toate unităţile militare existente sau desfiinţate, denumirea în clar, indicativul numeric al acestora şi localitatea de dislocare, precum şi depozitul la care s-a predat arhiva.
Art. 14. – Direcţia financiar-contabilă va informa beneficiarii, prin cuponul mandate (talonul) de plată a pensiei din lunile august şi septembrie 2010, să se prezinte la centrul militar zonal/judeţean/de sector pe a cărui rază domiciliază sau unde a fost luat în evidenţă la data trecerii în rezervă, în vederea aplicării prevederilor art. 3 din Legea nr. 119/2010.
Art. 15. – În vederea aplicării prevederilor prezentului ordin, Direcţia financiar contabilă - Serviciul pensii militare şi drepturi sociale, va proceda astfel:
a) înregistrează documentele transmise de centrele militare;
b) procesează, pe baza aplica]iilor informatice specifice, datele înscrise în adeverinţele de venit, dosarele de pensionare, carnetele de muncă etc. şi emite deciziile de recalculare conform prevederilor art. 13 alin. (1) din Hot`rârea Guvernului nr. 735/2010.
Art. 16. – Pentru persoanele care au trecut în rezervă sau direct în retragere după data intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010, dosarul de pensie înaintat Direcţiei financiarcontabile va conţine pe lângă documentele prevăzute de legislaţia în vigoare, şi adeverinţele necesare stabilirii punctajelor medii anuale pentru recalcularea pensiei, conform prevederilor prezentului ordin.
Art. 17. – (1) Se autorizează unităţile Ministerului Apărării Naţionale implicate în procesul de recalculare a pensiilor să încheie convenţii civile cu personal specializat, pe o perioadă determinată, conform legii.
(2) În acest sens, vor fi angajaţi cu prioritate, pensionarii militari care şi-au desf`ăşurat activitatea în domeniile financiarcontabil şi resurse umane, care au cunoştinţe de operare pe PC (Word, Excel), apţi să lucreze în condiţii de stres şi cu un volum mare de date.
(3) Structurile specializate din cadrul Ministerului Apărării Naţionale vor efectua demersurile care se impun pentru asigurarea/ achiziţionarea bunurilor materiale şi a echipamentelor, precum şi asigurarea spa]iilor necesare procesului de recalculare al pensiilor.
(4) Încheierea actelor prevăzute la alin. (1) se face cu avizul Direcţiei financiarcontabile, în limita fondurilor bugetare alocate pentru această natură de cheltuieli.
Art. 18. – Formularele prezentate în anexele Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 şi ale prezentului ordin se asigură prin grija centrelor militare zonale/jude]ene/de sector.
Art. 19. – Anexele nr. 1, nr. 2 a şi nr. 2 b fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 20. – Prezentul ordin se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul apărării na]ionale,
Gabriel Oprea
Notă:
Se va anexa o copie a mandatului (talonului) de plată a pensiei şi o
copie a cărţii/buletinului de identitate. Se completează obligatoriu
toate datele. Pentru persoanele care şi-au schimbat numele după
data pensionării/încetării activităţii se va înscrie şi numele avut la
data pensionării.
* Se va adresa depozitului central/intermediar de arhivă
Se va anexa o copie a cărţii/buletinului de identitate.
NOTA:
*) Se completează lunar; în situaţia în care veniturile sunt identice pe
mai multe luni, se completează un singur rând, cu întreaga perioadă.
**) Reprezintă totalul aritmetic al coloanei VENIT LUNAR INDIVIDUAL.
______________________________
2. Ministerul Administratiei si Internelor
Instructiuni 191 din 25 august 2010 Instructiuni 191/2010
de aplicare a Hotararii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor
Publicat in Monitorul Oficial 608 din 27 august 2010
(M. Of. 608/2010)
Avand in vedere prevederile art. 16 din Hotararea Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor,
in temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 15/2008, cu modificarile si completarile ulterioare,
ministrul administratiei si internelor emite urmatoarele instructiuni:
Art. 1. -
(1) Fac obiectul prezentelor instructiuni pensiile stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, pensiile de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, cuvenite sau aflate in plata la Casa de Pensii a Ministerului Administratiei si Internelor, denumite in continuare pensii.
(2) Pensiile se recalculeaza prin determinarea stagiilor de cotizare si a punctajelor medii anuale, pe baza veniturilor lunare individuale realizate, si prin stabilirea cuantumului fiecarei pensii, utilizand algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, cu respectarea prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor.
Art. 2. -
(1) Recalcularea pensiilor se face in baza adeverintelor necesare stabilirii punctajelor medii anuale, inaintate de beneficiarii pensiilor, denumiti in continuare beneficiari, impreuna cu o solicitare scrisa, la Casa de Pensii a Ministerului Administratiei si Internelor.
(2) Solicitarea scrisa va fi formulata conform modelului prevazut in anexa nr. 1a sau, dupa caz, in anexa nr. 1b la Hotararea Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor.
(3) In cazul in care beneficiarii nu inainteaza adeverintele in vederea recalcularii pensiilor insotite de solicitari scrise adresate Casei de Pensii a Ministerului Administratiei si Internelor, pentru perioada ce reprezinta vechime in serviciu sau in munca/stagiu de cotizare, recalcularea se efectueaza din oficiu, la determinarea punctajului mediu anual procedandu-se astfel:
a) pentru perioada in care persoanele nu au avut vechime in serviciu se utilizeaza documentele existente in dosarul de pensie sau, in lipsa acestora, salariul minim brut/net pe economie din perioada respectiva;
b) pentru perioada in care persoanele au avut vechime in serviciu se utilizeaza salariul mediu brut/net pe economie din perioada respectiva.
Art. 3. -
(1) In intelesul prezentelor instructiuni, pentru perioada in care s-a desfasurat activitate in calitate de cadru militar in activitate, politist sau functionar public cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, prin venituri lunare individuale realizate se intelege suma bruta/neta reprezentand salariul brut/net, respectiv solda bruta/neta, care cuprinde:
a) retributia tarifara lunara/salariul de baza lunar/solda lunara/salariul de baza de incadrare lunar, inclusiv indexari, compensatii, indemnizatii de conducere/comanda, salarii/solde de merit si alte drepturi similare prevazute de legislatia in vigoare la acea data;
b) sporurile si indemnizatiile acordate in sume fixe sau sub forma de procent din retributia tarifara lunara/salariul de baza lunar/solda lunara/salariul de baza de incadrare lunar sau din salariul functiei de baza/salariul functiei indeplinite/solda de functie/solda functiei de baza, potrivit legislatiei in vigoare la acea data;
c) primele/premiile din cursul anului si cele anuale, acordate potrivit legislatiei in vigoare la acea data;
d) sumele reprezentand compensarea concediului de odihna neefectuat, potrivit legii;
e) sumele cuvenite ca reprezentanti in adunarile generale ale actionarilor, in consiliile de administratie, in comitetele de directie, in comisiile de cenzori sau in orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislatiei in vigoare la acea data, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entitatii asimilate acestuia;
f) orice alte elemente salariale similare celor prevazute la lit. a)-d), acordate potrivit legislatiei in vigoare la acea data.
(2) Veniturile lunare individuale realizate se inscriu in adeverinte astfel:
a) venituri lunare individuale brute pana la data de 1 iulie 1977;
b) venituri lunare individuale nete de la data de 1 iulie 1977 pana la data de 1 ianuarie 1991;
c) venituri lunare individuale brute de la data de 1 ianuarie 1991.
(3) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare, altele decat cele prevazute la alin.
(1), venitul lunar individual realizat se determina conform Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, aprobata cu completari prin Legea nr. 78/2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Pentru perioadele in care beneficiarii au indeplinit functii si in alte institutii/entitati din afara sistemului national de aparare, ordine publica si siguranta nationala sau la regii autonome si societati comerciale ce participa la realizarea sarcinilor in domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, avand calitatea de cadru militar in activitate, politist sau functionar public cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, se iau in calcul si veniturile lunare individuale realizate in institutiile/entitatile respective.
(5) Pentru perioadele in care beneficiarii s-au aflat in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, precum si in concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani, si au primit drepturi calculate potrivit legislatiei aplicabile pe plan national, avand calitatea de cadru militar in activitate, politist sau functionar public cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, se utilizeaza salariul mediu brut sau, dupa caz, net pe economie din perioadele respective ca venituri lunare individuale realizate.
(6) Pentru perioadele in care beneficiarii au avut calitatea de elev sau student al unei institutii de invatamant pentru formarea cadrelor militare/politistilor sau functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, au indeplinit serviciul militar ca militari in termen ori militari cu termen redus, au fost concentrati sau mobilizati ca rezervisti ori au fost in captivitate, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizeaza ca venituri lunare individuale salariul mediu brut sau, dupa caz, net pe economie din perioadele respective.
(7) Determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele repatriate din Republica Moldova care beneficiaza de pensii se face prin asimilare, in conditiile stabilite prin reglementarile legale in vigoare.
Art. 4. -
In intelesul prezentelor instructiuni, nu sunt cuprinse in veniturile lunare individuale realizate urmatoarele sume:
a) diurnele de deplasare si de delegare, indemnizatiile de delegare, detasare sau transfer, potrivit legii;
b) participarea salariatilor la profit, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si la regiile autonome, aprobata cu modificari prin Legea nr. 769/2001, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) compensatiile lunare pentru chirie, potrivit legii;
d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si drepturilor de echipament, potrivit legii;
e) pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului, potrivit legii;
f) indemnizatiile de instalare, potrivit legii;
g) platile compensatorii si ajutoarele primite la trecerea in rezerva sau direct in retragere, respectiv la incetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie, potrivit legii;
h) valoarea financiara a normelor de hrana, potrivit legii;
i) contravaloarea transportului ocazionat de plecarea in concediul de odihna, precum si a transportului la si de la locul de munca, potrivit legii;
j) alocatia de stat pentru copii, potrivit legii;
k) orice alte drepturi banesti similare celor prevazute la lit. a)-j), potrivit legii.
Art. 5. -
(1) In vederea eliberarii adeverintelor necesare stabilirii punctajelor medii anuale, beneficiarii formuleaza o cerere scrisa care cuprinde datele de identificare si datele de contact ale acestora, inclusiv cele privind adresa de domiciliu la care vor fi transmise adeverintele.
(2) Cererea scrisa se inainteaza/depune la:
a) structura de resurse umane din cadrul unitatii de la care pensionarul a fost trecut in rezerva sau direct in retragere, respectiv a incetat raporturile de serviciu sau, daca unitatea/structura in cauza a fost desfiintata, la structura de resurse umane a inspectoratelor generale/similare;
b) Directia generala management resurse umane din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, in situatia in care pensionarul a fost trecut in rezerva sau direct in retragere, respectiv a incetat raporturile de serviciu, din cadrul unitatilor/structurilor care au facut sau fac parte din aparatul central al Ministerului Administratiei si Internelor, ce nu au in componenta structuri de resurse umane.
(3) Pentru perioada in care beneficiarii au activat in unitati/structuri ale institutiilor din sistemul national de aparare, ordine publica si siguranta nationala, altele decat cele ale Ministerului Administratiei si Internelor, cererea scrisa se inainteaza/depune potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) si (4) din Hotararea Guvernului nr. 735/2010, urmand ca adeverintele sa fie emise si comunicate in conformitate cu normele proprii ale acestor institutii.
(4) Pentru perioada in care beneficiarii au desfasurat activitate in institutii/organe/organizatii din afara sistemului national de aparare, ordine publica si siguranta nationala, cererea scrisa se inainteaza/depune la structurile respective.
(5) Pentru perioada in care beneficiarii au indeplinit functii si in alte institutii/entitati din afara sistemului national de aparare, ordine publica si siguranta nationala sau la regii autonome si societati comerciale ce participa la realizarea sarcinilor in domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, avand calitatea de cadru militar in activitate, politist sau functionar public cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, cererea scrisa se inainteaza/depune potrivit alin. (2), pentru veniturile lunare individuale realizate in calitate de cadru militar in activitate, politist sau functionar public cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, si potrivit alin. (3) sau (4), pentru veniturile lunare individuale realizate la institutiile/entitatile/regiile/societatile respective.
Art. 6. -
(1) Prin exceptie de la prevederile art. 5 alin. (3), in vederea eliberarii adeverintelor necesare stabilirii punctajelor medii anuale, beneficiarii trecuti in rezerva sau direct in retragere din unitati/structuri ale Serviciului Roman de Informatii vor inainta/depune o cerere scrisa, formulata potrivit art. 5 alin. (1), la structurile de resurse umane ale inspectoratelor generale/inspectoratelor judetene/similare ale Ministerului Administratiei si Internelor din zonele unde era situata unitatea de la care au fost trecuti in rezerva sau direct in retragere, iar pentru personalul unitatilor din municipiul Bucuresti, cererea scrisa se inainteaza/depune la Directia generala management resurse umane din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.
(2) In cazul in care inspectoratele generale/similare, prin structurile de resurse umane/financiare, nu detin in parte sau in totalitate datele ori informatiile necesare intocmirii si completarii adeverintelor solicitate, acestea transmit cererile scrise, in termen de 5 zile de la data inregistrarii lor, la Directia generala management resurse umane din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.
(3) In cazul in care inspectoratele judetene/similare, prin structurile de resurse umane/financiare, nu detin in parte sau in totalitate datele ori informatiile necesare intocmirii si completarii adeverintelor solicitate, acestea transmit cererile scrise, in termen de 5 zile de la data inregistrarii lor, la sectiile de informatii judetene din cadrul Serviciului Roman de Informatii, in vederea efectuarii acestei activitati.
(4) In cazul in care, pentru cererile scrise primite/depuse la Directia generala management resurse umane din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, nu sunt detinute in parte sau in totalitate datele ori informatiile necesare intocmirii si completarii adeverintelor solicitate, directia respectiva transmite cererile scrise, in termen de 5 zile de la data inregistrarii lor, la Serviciul Roman de Informatii, in vederea efectuarii acestei activitati.
(5) Dupa intocmirea si completarea de catre Serviciul Roman de Informatii a adeverintelor solicitate, acestea se transmit Directiei generale management resurse umane din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, precizandu-se, dupa caz, motivul necompletarii acestora, integral sau pe perioade. Impreuna cu adeverintele transmise vor fi restituite si cererile scrise.
(6) In urma primirii adeverintelor, pentru comunicarea acestora persoanelor solicitante, structurile de resurse umane vor proceda, dupa caz, potrivit art. 7 alin. (1) si (3).
Art. 7. -
(1) In cazul unitatilor/structurilor Ministerului Administratiei si Internelor, dupa inregistrarea cererii scrise in vederea eliberarii adeverintelor, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 735/2010, structura de resurse umane va verifica si va extrage situatia activitatii profesionale desfasurate de catre persoana in cauza, procedand astfel:
a) in situatia in care activitatea a fost desfasurata doar in cadrul unitatii respective, cererea scrisa impreuna cu datele de personal vor fi transmise structurii financiar-contabile care a asigurat plata drepturilor salariale si care, cu sprijinul compartimentului sau unitatii ce detine arhiva documentelor justificative privind veniturile lunare individuale realizate (statul de plata al salariilor, premiilor etc.), dupa caz, intocmeste si completeaza adeverintele ce vor fi comunicate persoanei solicitante, prin grija structurii de resurse umane, sub semnatura comandantului/sefului unitatii respective, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii cererii;
b) in situatia in care activitatea a fost desfasurata in mai multe unitati/structuri din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, pentru perioada corespunzatoare, cererea scrisa (in copie) va fi comunicata, in termen de 5 zile de la data inregistrarii ei, si unitatilor/structurilor in cauza, urmand sa fie efectuata procedura prevazuta la lit. a), iar adeverintele intocmite si completate sa fie transmise unitatii la care a fost inregistrata initial cererea, sub semnatura comandantului/sefului unitatii emitente, in termen de 20 de zile de la data primirii cererii;
c) in situatia in care se constata ca cererea scrisa nu a fost inaintata/depusa la structurile competente, potrivit art. 5, structura de resurse umane va comunica acest fapt persoanei solicitante, in termen de 5 zile de la data inregistrarii acesteia.
(2) In situatiile in care, pentru o anumita perioada de activitate, nu exista documente justificative privind veniturile lunare individuale realizate, la intocmirea si completarea adeverintelor se inscrie faptul ca nu exista date/documente pentru perioada respectiva.
(3) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. b), adeverintele intocmite si completate, prin structurile financiar-contabile, de catre fiecare unitate/structura se conexeaza de structura de resurse umane la care a fost depusa cererea scrisa si vor fi comunicate persoanei solicitante, prin posta, in termen de 5 zile de la data primirii ultimei dintre acestea, sub semnatura comandantului/sefului unitatii respective.
(4) Unitatile/Structurile care elibereaza adeverinte in vederea recalcularii pensiilor poarta intreaga raspundere cu privire la valabilitatea si corectitudinea acestora.
Art. 8. -
(1) In cazul in care beneficiarii nu pot depune adeverinte necesare recalcularii pensiilor, pentru perioada in care nu au avut vechime in serviciu, din motive neimputabile lor, acestia pot prezenta sau comunica la Casa de Pensii a Ministerului Administratiei si Internelor, impreuna cu solicitarea scrisa de recalculare, carnetul de munca din care sa reiasa veniturile lunare individuale realizate.
(2) Casa de Pensii a Ministerului Administratiei si Internelor va efectua recalcularea pensiilor, in ordinea inregistrarii solicitarilor scrise si a adeverintelor/carnetelor de munca inaintate in acest sens, in termen de 15 zile lucratoare de la data primirii acestora.
(3) Dupa recalculare, Casa de Pensii a Ministerului Administratiei si Internelor emite decizie prin care se stabileste punctajul mediu anual determinat si cuantumul pensiei recalculate, cu respectarea prevederilor art. 13 din Hotararea Guvernului nr. 735/2010.
(4) Impreuna cu decizia de pensie recalculata, Casa de Pensii a Ministerului Administratiei si Internelor va inainta, in scris, si buletinul de calcul al pensiei recalculate.
(5) In situatia in care se constata erori de calcul, decizia privind pensia recalculata poate fi revizuita din oficiu, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 9. -
(1) Adeverintele/Carnetele de munca necesare stabilirii punctajelor medii anuale in vederea recalcularii pensiilor se inainteaza la Casa de Pensii a Ministerului Administratiei si Internelor doar pentru perioadele in care beneficiarii pensiilor au desfasurat activitate pana la data trecerii in rezerva sau direct in retragere, respectiv data incetarii raporturilor de serviciu.
(2) Adeverintele/Carnetele de munca inaintate la Casa de Pensii a Ministerului Administratiei si Internelor neinsotite de solicitarea scrisa prevazuta la art. 2 alin. (1) nu se iau in considerare, recalcularea fiind efectuata din oficiu, conform prevederilor art. 2 alin. (3).
Art. 10. -
Pentru persoanele care au trecut in rezerva sau direct in retragere, respectiv au incetat raporturile de serviciu dupa data intrarii in vigoare a Legii nr. 119/2010, dosarul de pensie ce va fi inaintat la Casa de Pensii a Ministerului Administratiei si Internelor va contine pe langa documentele stabilite conform Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat si alte drepturi de asigurari sociale ale politistilor, cu modificarile si completarile ulterioare, si adeverintele necesare stabilirii punctajelor medii anuale in vederea recalcularii pensiei, intocmite si completate, in mod corespunzator, conform prevederilor prezentelor instructiuni.
Art. 11. -
(1) In conformitate cu prevederile art. 15 din Hotararea Guvernului nr. 735/2010, se autorizeaza unitatile Ministerului Administratiei si Internelor implicate in procesul de recalculare a pensiilor si in activitatea de intocmire, completare sau eliberare a adeverintelor necesare stabilirii punctajelor medii anuale sa incheie conventii civile cu personal specializat, pe o perioada determinata, conform legii.
(2) Incheierea conventiilor prevazute la alin. (1) se face cu acordul Directiei generale financiare din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, in limita fondurilor bugetare alocate pentru aceasta natura de cheltuieli.
(3) Pentru unitatile aparatului central din structura Ministerului Administratiei si Internelor, incheierea conventiilor prevazute la alin. (1) se face cu aprobarea secretarului general al ministerului, in limita fondurilor bugetare alocate pentru aceasta natura de cheltuieli.
Art. 12. -
Prezentele instructiuni se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul administratiei si internelor,
Vasile Blaga
Bucuresti, 25 august 2010.
______________________________________
3.ORDIN pentru completarea Ordinului ministrului apărării nationale nr. M.101/2010 ;Ordin Nr. 112/05 octombrie 2010
______________________________________
Ordin Nr. 112/05 octombrie 2010
Min. Apararii Nat.
M. Of. nr. 686 - 11.X.2010
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL APĂRĂRII NATIONALE
ORDIN
pentru completarea Ordinului ministrului apărării nationale nr. M.101/2010 privind aplicarea în Ministerul Apărării Nationale a Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
Pentru aplicarea prevederilor art. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apărării Nationale, cu modificările ulterioare, ministrul apărării nationale emite prezentul ordin.
Art. I. - Ordinul ministrului apărării nationale nr. M.101/2010 privind aplicarea în Ministerul Apărării Nationale a Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 26 august 2010, se completează după cum urmează:
1. La articolul 3, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) si (22), cu următorul cuprins:
“(21) Procedura de fotografiere, stocare, transmitere a datelor în format electronic si creare a bazei de date referitoare la perioadele de activitate desfăsurate de beneficiari în structuri ale Directiei generale de informatii a apărării se stabileste prin dispozitie a directorului general al Directiei generale de informatii a apărării.
(22) Statul Major General cooperează cu Directia generală de informatii a apărării pentru crearea bazei de date necesare recalculării pensiilor militare de stat ale beneficiarilor care si-au desfăsurat activitatea în structuri ale Directiei generale de informatii a apărării.”
2. După articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 41, cu următorul cuprins:
“Art. 41. - (1) în vederea obtinerii documentelor doveditoare necesare recalculării pensiilor militare de stat, beneficiarii care si-au desfăsurat activitatea în structuri ale Directiei generale de informatii a apărării se adresează acestor structuri.
(2) Activitătile desfăsurate de structurile Directiei generale de informatii a apărării în vederea eliberării documentelor solicitate sunt cele prevăzute la art. 4.”
Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Ministrul apărării nationale,
Gabriel Oprea
Bucuresti, 5 octombrie 2010.
Nr. M.112.
4. INSTRUCTIUNI SRI de aplicare a HG 735 privind recalcularea pensiilor
Extras din
„Instrucţiunile de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor” în Serviciul Român de Informaţii
1.1. Fac obiectul prezentelor instrucţiuni de aplicare, denumite în continuare instrucţiuni, pensiile stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, cuvenite sau aflate în plată la data intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, la Casa de Pensii a Serviciului Român de Informaţii, precum şi cele care vor fi stabilite ulterior datei intrării în vigoare a legii mai sus menţionate.
1.2. Pensiile prevăzute la punctul 1.1. se recalculează prin determinarea stagiilor de cotizare şi punctajelor medii anuale, pe baza veniturilor realizate lunar de către beneficiarii de pensie şi prin stabilirea cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea principiilor stabilite de Legea nr. 119/2010.
2.1. Recalcularea pensiilor se efectuează din oficiu de către Casa de Pensii a Serviciului Român de Informaţii, pe baza următoarelor documente:
a) documentele existente la dosarul de pensie şi documentele doveditoare prevăzute de anexele 1a, 1b şi 2 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 depuse de beneficiari;
b) documentele existente la dosarul de pensie şi adeverinţele transmise de unităţile Serviciului Român de Informaţii model anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 735/2010;
2.2. Pentru perioadele în care nu pot fi confirmate veniturile realizate, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează:
a) salariul mediu brut/net, după caz, pe economie în situaţia în care beneficiarii au avut calitatea de cadru militar în activitate, poliţist sau funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare;
b) salariul minim brut/net, după caz, pe economie în situaţia în care beneficiarii au avut altă calitate decât cele menţionate la lit. a), anterior datei de 01.04.2001;
c) 25% din salariul mediu brut lunar în situaţia în care beneficiarii au avut altă calitate decât cele prevăzute la lit. a), după data de 01.04.2001.
2.3. Pentru perioadele de vechime în serviciu şi, după caz, vechime în muncă în care beneficiarii pensiilor prevăzute la punctul 1.1. şi-au desfăşurat activitatea în afara Serviciului Român de Informaţii, obligaţia prezentării documentelor doveditoare a veniturilor realizate lunar în aceste perioade, revine acestora.
3. Potrivit prevederilor art. 8-10 din Legea nr. 119/2010, la stabilirea stagiului de cotizare se are în vedere vechimea în serviciu şi, după caz, vechimea în muncă prevăzută de legislaţia în vigoare şi valorificată în ultima decizie de pensie până la data încheierii procesului de recalculare, respectiv în care o persoană s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:
a) a desfăşurat o activitate care constituie vechime în muncă recunoscută în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001;
b) a avut calitatea de cadru militar în activitate, poliţist sau funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.
c) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare;
d) a fost concentrat sau mobilizat ca rezervist;
e) a fost în captivitate;
f) perioada în care, anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, a urmat cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normalã a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, potrivit legii. În caz de absolvire a mai multor instituţii de învăţământ superior se consideră vechime în muncă o singură perioadă de studii, la alegere.
4.1. În înţelesul prezentelor instrucţiuni, pentru perioada în care beneficiarii au desfăşurat activitate în calitate de cadru militar în activitate, poliţist sau funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prin venituri realizate lunar de către aceştia se înţelege suma brută/netă reprezentând salariul brut/net, respectiv solda brută/netă, care cuprinde:
a) retribuţia tarifară lunară/salariul de bază lunar/solda lunară/salariul de bază de încadrare lunar, inclusiv indexări, compensaţii, indemnizaţii de conducere/comandă, salarii/solde de merit şi alte drepturi similare prevăzute de legislaţia în vigoare la acea dată;
b) sporurile şi indemnizaţiile acordate în sume fixe sau sub formă de procent din retribuţia tarifară lunară/salariul de bază lunar/solda lunară/salariul de bază de încadrare lunar sau din salariul funcţiei de bază/salariul funcţiei îndeplinite/solda de funcţie/solda funcţiei de bază, potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată;
c) primele/premiile din cursul anului şi cele anuale, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată;
d) sumele reprezentând compensarea concediului de odihnă neefectuat, potrivit legii;
e) sumele cuvenite ca reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete sau organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;
f) venitul corespunzător funcţiei pe care a fost încadrat în ţară personalul trimis în misiune permanentă în străinătate;
g) solda lunară a personalului trimis în misiune permanentă în străinătate pe perioada efectuării concediului de odihnă/de misiuni în ţară;
h) orice alte elemente salariale asimilate celor prevăzute la lit. a)-d), acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată.
4.2. Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare, altele decât cele prevăzute la punctul 4.1., venitul lunar realizat este cel definit de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
4.3. Pentru cadrele militare în activitate detaşate să îndeplinească funcţii în alte instituţii din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale sau din afara acestuia, se iau în calculul punctajului lunar şi veniturile realizate lunar în unităţile unde au fost detaşate.
4.4. Stabilirea veniturilor realizate lunar se face astfel:
a) venituri lunare brute, până la data de 1 iulie 1977;
b) venituri lunare nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;
c) venituri lunare brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
4.5. Pentru perioadele prevăzute la punctul 3, lit. c), d) şi e), la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează ca venituri realizate lunar salariul mediu brut sau net, după caz, pe economie din perioadele respective.
5. Nu sunt considerate venituri de natură salarială sau asimilate salariilor, următoarele sume:
a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;
b) participarea salariaţilor la profit, potrivit Ordonanţei Guvernului 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările ulterioare;
c) compensaţiile lunare pentru chirie;
d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;
e) sumele primite potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
f) indemnizaţiile de instalare;
g) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
h) valoarea financiară a normelor de hrană;
i) contravaloarea transportului ocazionat de plecarea în concediul de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;
j) alocaţia de stat pentru copii;
k) alte drepturi care, potrivit legislaţiei în vigoare la data acordării, nu reprezentau drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.
6. În vederea eliberării adeverinţelor necesare stabilirii punctajelor medii anuale, persoanele care beneficiază de pensiile prevăzute la punctul 1.1. din prezentele instrucţiuni, formulează în acest sens o cerere scrisă pe care o transmite/depune la:
a) unitatea Serviciului Român de Informaţii de la care beneficiarul a fost trecut în rezervă sau direct în retragere;
b) Sectorul de Relaţii cu Cetăţenii în cazul beneficiarilor care au fost trecuţi în rezervă sau direct în retragere din unităţi care au fost reorganizate sau desfiinţate.
7.1. Unităţile menţionate la punctul 6, lit. a), ai căror comandanţi au calitatea de ordonator de credite eliberează beneficiarilor adeverinţa model Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, cu veniturile realizate lunar, pentru întreaga perioadă de activitate desfăşurată de solicitant în cadrul Serviciului Român de Informaţii sau pentru care Serviciul deţine asemenea date.
7.2. Unităţile menţionate la punctul 6, lit. a), ai căror comandanţi nu au calitatea de ordonator de credite solicită eliberarea adeverinţelor unităţilor militare care au asigurat plata drepturilor băneşti beneficiarilor la trecerea în rezervă sau direct în retragere. Adeverinţele se transmit unităţilor din care beneficiarii au trecut în rezervă sau direct în retragere, acestea asigurând expedierea lor la destinaţiile stabilite la punctul 8.1.
7.3. În mod similar celor prevăzute la punctele 7.1 şi 7.2, se procedează şi în cazul solicitării de adeverinţe cu veniturile realizate lunar de către beneficiari aflaţi în plată la alte case de pensii.
7.4. La solicitarea beneficiarilor aflaţi în plată la casele de pensii ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, structurile de management resurse umane ale Serviciului vor comunica centrului militar zonal/judeţean/de sector, după caz, perioadele lucrate de aceştia în Ministerul Apărării Naţionale, în măsura în care deţin aceste date.
8.1. Adeverinţele se întocmesc utilizând datele din modulul „Arhivă venituri S.R.I.” în 3 exemplare, care au următoarea destinaţie:
a) exemplarul nr. 1 se transmite solicitantului la adresa menţionată în cerere;
b) exemplarul nr. 2 se transmite Casei de Pensii a Serviciului Român de Informaţii;
c) exemplarul nr. 3 se arhivează la unitatea emitentă.
8.2. În situaţia beneficiarilor aflaţi în plată la alte case de pensii, adeverinţele se eliberează în două exemplare, având destinaţiile prevăzute la lit. a) şi c) ale punctului 8.1.
8.3. În situaţiile în care, pentru o anumită perioadă de activitate, nu există documente justificative privind veniturile realizate lunar, în adeverinţe se va consemna faptul că nu există date/documente pentru perioada respectivă.6/6
8.4. Adeverinţele se semnează de comandantul unităţii şi se ştampilează cu ştampila cu indicativul numeric al unităţii. Exemplarele nr. 2 şi 3 ale adeverinţelor vor fi contrasemnate de contabilul şef al unităţii şi persoana care le-a întocmit.
9. În cazul persoanelor care au desfăşurat activitate ca detaşate în alte instituţii din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale sau din afara acestuia, adeverinţele vor fi emise potrivit legii, în baza cererilor scrise depuse de către persoanele în cauză la respectivele instituţii şi, după caz, la unităţile militare din care au fost trecute în rezervă din cadrul Serviciului Român de Informaţii.
10. Pentru perioadele în care persoanele ce beneficiază de pensie militară au desfăşurat activitate în unităţi/structuri din alte instituţii din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, cererea scrisă va fi transmisă/depusă potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, urmând ca adeverinţele să fie emise şi comunicate în conformitate cu normele proprii ale acestor instituţii.
11. Pentru perioadele în care beneficiarii au desfăşurat activităţi în entităţi din afara domeniului apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, adeverinţele necesare recalculării pensiilor vor fi solicitate de cei în cauză de la acestea, în baza legislaţiei în vigoare.
12. Stabilirea pensiei recalculate se face prin decizie emisă de Casa de Pensii a Serviciului Român de Informaţii, care va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt şi de drept care au stat la baza recalculării, precum şi buletine de calcul din care să rezulte punctajul lunar realizat pentru întreaga perioadă luată în calculul pensiei recalculate.
13. Pentru persoanele care au trecut în rezervă sau direct în retragere, după data intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010, dosarul de pensie ce va fi înaintat la Casa de Pensii a Serviciului Român de Informaţii va conţine pe lângă documentele stabilite conform Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată şi adeverinţele necesare stabilirii punctajelor medii anuale în vederea recalculării pensiei, întocmite, conform prevederilor prezentelor instrucţiuni.
http://www.sri.ro/upload/Instructiuni.pdf
____________________________
S.R.I. : INSTRUCTIUNI SRI de aplicare a HG 735 privind recalcularea pensiilor,
merita a fi studiate! Rezulta cum si in ce fel au procedat colegii la aplicarea acestora!
Admin, V.Burcu
ATENTIE pensionari! CITITI AICI: Legea 502 din 17 noiembrie 2004 (Legea 502/2004) - privind asociatiile pensionarilor.
RăspundețiȘtergereIn atentia tuturor, indeosebi membrilor SCMD. Iata BAZA LEGALA pentru noi pensionarii de azi, nu gaselnitele unora sau altora! Stiu ca nu convine multora, stiu ca inca nu ne vine a crede ca am pierdut STATUTUL DE PENSIONARI MILITARI, dar LEGEA este lege! Nu noi am facut aceste legi, dar suntem OBLIGATI sa le respectam!
Dura lex sed lex!
SCMD-isti, nu va lasati pacaliti! Respectati Legea, apoi emiteti doleante! ~ Legea 502 din 17 noiembrie 2004 (Legea 502/2004) privind asociatiile pensionarilor ~ SCMD este in afara Legii. Cate COTIZATII trebuie sa platiti pentru a intelege acest adevar atat de simplu? Chiar Liderul vostru, mai mult sau putin explicit, recunoaste aceasta situatie! Doar voi ...
RăspundețiȘtergerenu si nu! CNR, s-a dovedit un fiasco! A fost doar un "moment de socializare" pe banii altora!
IMPORTANT! Aici despre: Consiliul Fiscal;
RăspundețiȘtergereLEGEA 69/2010 - Legea responsabilitatii fiscal-bugetare - este folositor sa cunoastem!
Foarte util, bravo!
RăspundețiȘtergere