Marcel Ciolacu cheamă USR la guvernare

 

Marcel Ciolacu cheamă USR la guvernare. Care este motivul ascuns

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi seară, 27 februarie, cu o zi înaintea votului din Parlament pe moțiunea de cenzură depusă de AUR, POT și SOS, că vrea ca USR să vină la guvernare alături de PSD, PNL și UDMR, dar oferta a venit cu o condiție: Crin Antonescu să fie candidatul comun al celor patru partide.

Șeful Guvernului a spus la România TV că moțiunea de cenzură nu are nicio șansă să treacă și a susținut că faptul că USR a anunțat că nu votează l-a determinat să ia această decizie.

„Moțiunea a fost depusă ca să fiu înjurat. Nu are șanse să treacă. Nu are nici măcar o singură șansă să treacă. Am văzut și anunțul parlamentarilor USR că nu vor vota această moțiune, dintr-o rațiune că aducem instabilitate în România. Eu îi invit să voteze, că oricum nu trece moțiunea.

Dar, totuși, trebuie să constat că este un gest de normalitate din punctul meu de vedere și o să îmi permit în perioada următoare să o deranjez pe doamna președintă Lasconi. Eu consider, cum am considerat și la formarea Guvernului, că și USR trebuie să vină la guvernare, alături de PSD, PNL și UDMR”, a spus Marcel Ciolacu.

Președintele PSD a adăugat că „nu am nicio problemă” și că „este un moment dificil nu numai național, ci și în cadrul UE, și global”.

Abia apoi a explicat că oferta lui presupune ca USR să renunțe la candidatul la președinție și să meargă pe varianta Crin Antonescu, cel care este deja candidatul PSD-PNL-UDMR.

„În acest moment, trebuie să depășim toate orgoliile, toate lucrurile care ne despart și să vedem pentru ce ne-au trimis românii în Parlament. Cred că ar fi un act de unitate. Mi-aș dori ca toate forțele politice, inclusiv USR, să avem un candidat unic la aceste alegeri”, a afirmat Ciolacu.

„Asta înseamnă că USR trebuie să renunțe la propriul candidat. O coaliție care are deja 50%, deja avem un acord și avem desemnat un candidat unic, pe domnul Crin Atnonescu. Dacă USR dorește, eu sunt total deschis la acest dialog, sunt ferm convins că și colegii, partenerii de coaliție, domnul Kelemen Hunor, domnul Cătălin Predoiu sunt dispuși la această discuție, dar, repet, de a-l avea candidat unic pe Crin Antonescu”, a conchis președintele PSD.

Elena Lasconi este candidatul USR la alegerile prezidenţiale, dar o bună parte dintre membrii USR îl preferă pe Nicușor Dan. Pentru ca USR să aleagă alt candidat, este nevoie de un Congres, iar potrivit informațiilor Libertatea, acest lucru este așteptat să se întâmple luna viitoare.

PSD, PNL și UDMR au exclus USR de la guvernare în decembrie 2024, deși semnaseră un acord cu doar două săptămâni în urmă, argumentul fiind că deja există voturile pentru un Guvern și majoritate parlamentară și fără partidul condus de Elena Lasconi.

Datele alegerilor prezidențiale 2025 sunt 4 mai – primul tur și 14 mai – turul al doilea.

SURSA:https://www.libertatea.ro/.../marcel-ciolacu-cheama-usr...

...E deja mult prea mult!...

 

Acest Guvern, cu acest Sinistru al Afacerilor Externe, trebuie să plece! E deja mult prea mult!

 

Scrie Liviu Plesoianu - https://www.facebook.com/.../pfbid02ioKo6bVReutgJ93nFxFee...  

IDIOȚILOR de aici și de aiurea: Voința poporului român de ce nu contează?

 

IDIOȚILOR de aici și de aiurea: Voința poporului român de ce nu contează?

Dezvăluiri Bloomberg - Administrația Trump presează România pentru ca lui Călin Georgescu să-i fie permis să candideze

Bloomberg scrie despre viitorul alegerilor prezidențiale care au loc în luna mai în România și susține într-un amplu articol faptul că Donald Trump exercită presiuni intense asupra autorităților române pentru ca lui Călin Georgescu să i se permită o nouă candidatură pentru cea mai înaltă funcție în stat.

Bucureștiul este complet derutat de aceste presiuni, notează Bloomberg.

Într-un articol cu titlul „SUA zguduie România cu cererea de a lăsa candidatul de extremă dreapta să candideze”, publicația citată scrie că autoritățile române se luptă sub presiunea intensă a administrației Trump de a se asigura că lui Călin Georgescu i se va permite să-și continue nestingherit campania electorală și să candideze la alegerile prezidențiale.

Georgescu rămâne în fruntea sondajelor pentru alegerile din mai - și a fost susținut pentru acest loc de criticile sale stridente la adresa anulării precedentului scrutin, văzut ca o „lovitură de stat” susținută de Bruxelles.

Pe măsură ce apar speculații cu privire la posibilitatea ca acestuia să-i fie interzisă o nouă candidatură, sondajele arată că un număr semnificativ de români apreciază în mod negativ decizia instanței de anulare.

Oficialii americani avertizează autoritățile române

Oficialii americani s-au concentrat aproape exclusiv pe subiectul alegerilor prezidențiale într-o serie de întâlniri private cu omologi români, avertizându-i să nu blocheze campania lui Călin Georgescu, un agreat al lui Trump care a denunţat NATO şi l-a lăudat pe Vladimir Putin, potrivit unor persoane familiare cu discuţiile care au refuzat să fie identificate, susține sursa citată.

Implicarea lui Trump în politica României a fost scoasă la iveală de vicepreședintele JD Vance, care a folosit un discurs principal la München, săptămâna trecută, pentru a contesta decizia Bucureștiului din decembrie 2024 de a anula votul prezidențial, după ce oficialii de securitate au stabilit că intervenția Rusiei l-a propulsat pe Georgescu spre o victorie uimitoare în primul tur ale prezidențialelor, de pe 24 noiembrie.

Oficialii de la București au fost prinși cu garda jos de atacul lui Vance, care i-a condamnat pe liderii europeni pentru marginalizarea grupărilor extremiste și sunt derutați de insistențele SUA cu privire la Georgescu, a spus unul dintre demnitarii români implicați în discuții.

Guvernul român încearcă să stabilească un canal de comunicare cu Trump

Consecințele victoriei neașteptate a lui Georgescu și decizia instanței de a anula alegerile au alimentat retorica extremei drepte din Europei. În timp ce autoritățile române se pregătesc pentru repetarea alegerilor în luna mai, vicepreședintele SUA a catalogat decizia României ca un exemplu al puterilor europene care suprimă ascensiunea politică a populiștilor.

După discursul lui Vance, au urmat discuții între ministrul român de Externe Emil Hurezeanu și trimișii americani Trump Keith Kellogg și Richard Grenell la conferința de la München. Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, s-a întâlnit, de asemenea, cu Vance la un summit de inteligență artificială la Paris, la începutul acestei luni.

Dincolo de aceste întâlniri și alte puncte de contact, guvernul de la București s-a străduit să deschidă un canal susținut de comunicare cu administrația Trump, prin care ar putea atenua îngrijorările cu privire la vot, a spus persoana citată de Bloomberg.

Jurnalistul acreditat la Casa Albă a adresat Departamentului de Stat al SUA o interogare pentru a solicita comentarii, dar acesta a refuzat să comenteze informațiile.

Bloomberg: Ascensiunea lui Georgescu

Georgescu, un fost inginer agricol în vârstă de 62 de ani, a fost creditat constant de sondaje cu o singură cifră în estimările de vot, până când o campanie pe rețelele de socializare care a prezentat videoclipuri TikTok de înaltă calitate l-a ajutat să obțină o victorie șocantă în primul tur al prezidențialelor.

Dar rezultatul a fost anulat după decizia instanței, care a citat constatări ale autorităților cu privire la ajutorul extern dat campaniei digitale a lui Georgescu.

 

https://www.stiripesurse.ro/dezvaluiri-bloomberg-administratia-trump-preseaza-romania-pentru-ca-lui-calin-georgescu-sa-i-fie-permis-sa-candideze_3586975.html

UE... în stare de leșin/comă indusă! Europa, exclusă de la masa discuțiilor SUA-Rusia pe tema Ucrainei

UE... în stare de leșin/comă indusă! Europa, exclusă de la masa discuțiilor SUA-Rusia pe tema Ucrainei, declară trimisul lui Trump

Emisarul SUA, Keith Kellogg, trimisul special al lui Donald Trump pentru Ucraina, le transmite țărilor europene să ofere soluții concrete și să crească cheltuielile în loc să se plângă de rolul avut în discuțiile de pace planificate între Rusia, SUA și Ucraina.

Întrebat dacă Europa va fi prezentă la discuțiile planificate, Keith Kellogg a spus că provine din „școala realismului, iar acest lucru nu se va întâmpla”. „S-ar putea să fie precum creta pe tablă, s-ar putea să mă enerveze puțin, dar vă spun ceva care este cu adevărat destul de sincer”, a declarat el sâmbătă. „Iar prietenilor mei europeni, le-aș spune: intrați în dezbatere, nu plângându-vă că ați putea, da sau nu, să fiți la masă, ci venind cu propuneri concrete, idei, sporiți cheltuielile [pentru apărare]”, potrivit The Guardian.

Remarcile lui Kellogg vor provoca consternare în rândul unor lideri europeni care nu au încredere în Trump și cred că securitatea țării lor este inextricabil legată de soarta Ucrainei. Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a declarat că președintele francez, Emmanuel Macron, a invitat duminică liderii europeni la Paris pentru a discuta situația.

Kellogg a declarat că unul dintre motivele pentru care negocierile de pace anterioare dintre Ucraina și Rusia au eșuat a fost implicarea a prea multe țări care nu aveau capacitatea de a executa un astfel de proces. „Nu vom merge pe această cale”, a declarat el în marja Conferinței de securitate de la München.

Zelenski cere implicarea Europei

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, a folosit discursul său din cadrul conferinței pentru a avertiza că Europa riscă să fie exclusă din negocieri. El a îndemnat Europa să se implice și să formeze o armată europeană în care Ucraina să joace un rol central.

Liderii europeni, loviți vineri de discursul confruntațional al vicepreședintelui american JD Vance, sunt din ce în ce mai îngrijorați de abordarea lui Trump privind un acord de pace în Ucraina și se tem că s-ar putea ajunge la un acord avantajos pentru SUA, dar cu implicații pe termen lung nu doar pentru securitatea Ucrainei, ci și pentru Europa.

Prim-ministrul polonez, Donald Tusk, a declarat pe rețelele sociale: „Europa are nevoie urgentă de propriul său plan de acțiune privind Ucraina și securitatea noastră, altfel alți actori globali vor decide cu privire la viitorul nostru. Nu neapărat în conformitate cu propriul nostru interes ... Acest plan trebuie pregătit acum. Nu există timp de pierdut”.

Reacţiile liderilor europeni: excluderea Europei este ”inacceptabilă”

Premierul Croaţiei, Andrej Plenković, prezent la conferinţă, a declarat că nu orice acord de pace este acceptabil, ci doar unul care asigură integritatea teritorială a Ucrainei. El a adăugat că excluderea Europei din negocieri ar fi ”inacceptabilă” din punct de vedere politic, având în vedere legăturile transatlantice istorice dintre Europa şi Statele Unite.

Premierul Islandei, Kristrún Frostadóttir, a exprimat o nemulţumire generală a liderilor europeni faţă de poziţia SUA, declarând că ”oamenii încă nu sunt siguri ce vor să facă americanii” şi că este dificil pentru oficialii europeni ”să răspundă constant unor declaraţii neclare”.

Fostul ministru de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a adoptat o poziţie mai critică, spunând că Europa nu se află la masa negocierilor pentru că ”nu are mare lucru de oferit”.

”Dacă am fi gata acum să oferim trupe, bani şi integrare în UE, am putea avea propria noastră masă de negocieri. Am putea invita Ucraina, Putin, Trump şi pe oricine altcineva să discutăm despre pace aşa cum o înţelegem noi,” a declarat Landsbergis.

”Din păcate, acum suntem doar nişte spectatori. Iar atunci când eşti doar un spectator, eşti dependent, iar cel de care depinzi este cel care stabileşte regulile,” a concluzionat el.

Discursul lui JD Vance de la Munchen a scos la iveală prăbușirea alianței transatlantice

Kellogg a declarat că aspectele critice sunt asigurarea că războiul nu va reîncepe după o încetare a focului și determinarea modului în care Ucraina își va păstra suveranitatea. El a spus că acest lucru ar necesita o garanție de securitate credibilă, adăugând că Trump, în calitate de unic factor de decizie în SUA, nu a fost încă în măsură să definească o astfel de garanție.

 

El a spus: „Trump ar avea nevoie de o gamă completă de opțiuni” și că «toate opțiunile sunt pe masă». El a spus că lucrează în „timpul lui Trump”, adăugând că se așteaptă la un acord în câteva săptămâni și luni. Un aspect cheie a fost să se convină asupra modului în care vor fi tratate încălcările oricărui acord de încetare a focului, a spus el.

 

Kellogg a declarat că lucrează cu contactele sale din cadrul alianței NATO, în timp ce Steve Witkoff, emisarul pentru Orientul Mijlociu, a fost în contact cu rușii.

 

Zelenskyy a spus Europei să evite să fie abandonată la masa negocierilor de către Trump. „Să fim sinceri - acum nu putem exclude posibilitatea ca America să spună „nu” Europei în chestiuni care o amenință. Mulți lideri au vorbit despre o Europă care are nevoie de propria sa armată - o armată a Europei. Eu cred că a sosit momentul. Forțele armate ale Europei trebuie să fie create.

 

„Acum câteva zile, președintele Trump mi-a povestit despre conversația sa cu Putin. Nu o dată a menționat că America are nevoie de Europa la acea masă. Asta spune multe. Vechile vremuri au apus - când America sprijinea Europa doar pentru că așa a făcut întotdeauna. Ucraina nu va accepta niciodată înțelegeri făcute pe la spatele nostru, fără implicarea noastră. Și aceeași regulă ar trebui să se aplice întregii Europe. Nicio decizie privind Ucraina fără Ucraina. Nicio decizie privind Europa fără Europa”.

 

https://www.stiripesurse.ro/europa-exclusa-de-la-masa-discutiilor-sua-rusia-pe-tema-ucrainei-declara-trimisul-lui-trump_3583651.html

Cu ce drepturi rămâne Klaus Iohannis după ce pleacă din Palatul Cotroceni

 

Cu ce drepturi rămâne Klaus Iohannis după ce pleacă din Palatul Cotroceni

luni, 10 februarie 2025

Conform Legii 406/2001, persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de o serie de drepturi și avantaje.

a) folosinţă gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar;

b) o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu (circa 25.000 de lei);

c) pază şi protecţie, precum şi folosinţă gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.

 

SURSA:https://hotnews.ro/cu-ce-drepturi-ramane-klaus-iohannis...

Întrebări... fără răspuns...

 Înțeleg că scandalul planetar al momentului e produs de descoperirea că din America au plecat spre Ucraina vreo 200 de miliarde de dolari ajutoare, dar de ajuns la destinație au ajuns doar vreo 75 de miliarde. 

Și acum se caută răspuns la întrebarea în ce buzunare a ajuns diferența. Așa că mă întreb și eu, legitim: banii – mulți – trimiși de România or fi ajuns toți la cumătrul Zelenski, ori s-au rătăcit și prin buzunare private?...  

SURSA:https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=pfbid0EA1cuC1YaUqBoFf2D2scBZRKtwVKXaDp1NabNaT7p925nNJhEFu78zTZuXv3XWtnl&id=100016135086078