Alegeri locale 2012. Craiova Maxima! Sunt oltean, si cu asta ma mandresc!

Din toate estimările şi datele de până acum, avem câteva concluzii :

· PDL pierde nu ruşinos, ci dezastruos în toată ţara, chiar şi în capitală, ajungând la un prag la care nici USL nu a visat că va ajunge, şi asta fără nici un efort din partea opoziţiei. Degeaba încearcă unii să spună că PDL pierde ca urmare a măsurilor nepopulare pe care au fost obligaţi să le ia ca urmare a crizei financiare europene, adevărul pe care ar trebui să îl vadă toţi este că PDL pierde datorită aroganţei, indiferenţei, sentimentului că fiind la putere nu pot păţi nimic, a afacerilor care au sfidat orice urmă de bun simţ, a aerelor de invincibilitate şi mai ales a calităţii slabe a oamenilor pe care i-a împins în faţă. Dar mai ales, a pierdut pe mâna lui Băsescu, cel care la ultimele alegeri a ridicat partidul acolo unde a ajuns. Cineva din PDL trebuia să îl citească şi pe Cantemir cu a sa „Creştere şi descreştere a imperiului Otoman” ca să înveţe că nimic nu este veşnic, mai ales când te crezi veşnic, mai ales în politică;

· La Craiova avem – sper să nu se repete drama cu Mihaela - o primăriţă, prima femeie primar la un oraş atât de mare şi important, reşedinţă de judeţ. Ceea ce este de remarcat este nu numai faptul că o femeie a câştigat lupta pentru primărie ci şi că a câştigat împotriva unui primar care după ce schimbase 3 partide pentru a se menţine la putere, făurindu-şi o imagine dar şi o poziţie ce părea de nezdruncinat, un fel de bulibaşă necontestat, credea şi el că are statut de ales pe viaţă. Solomon , care şi-a permis în cadrul campaniei să jignească femeile din USL fără discriminare, tinere sau bătrâne, crezând că este spiritual, nu numai că a pierdut pe mâna lui, aşa cum spunea singur, dar a pierdut jalnic, ruşinos ca bărbat. Dacă ar fi purtat o campanie curată, de gentleman, menajând-o pe Olguţa măcar, pentru că era femeie, pentru că părea firavă atât fizic cât şi ca adversar politic, poate oltenii ar fi trecut peste lunile de „studii” mai ales că atunci când i-au fost puse „brăţările” Craiova i-a fost aproape ştiindu-se că fusese săltat datorită unei lupte surde cu Elena ot Pleşcoi. Deci pentru olteni lunile de detenţie nu erau împotriva lui ci un avantaj aproape. Numai că fumurile, credinţa că este unsul lui Dumnezeu şi că SOLOMON nu poate pierde, l-a pierdut. Şi să nu uităm că oltenii, ca şi liderii USL au ochi şi sunt atraşi de estetic şi la ei cine se ia de mamă, nevastă sau fată, aprinde butoiul cu pulbere.

Olguţa pe care şi numele a ajutat-o, diminutivul fiind pe măsura imaginii, ceva micuţ, delicat, casant, de bibelou, a câştigat poate un procent şi din spiritul protectiv al oltenilor şi cel de castă al oltencelor împotriva unui Solomon cu ochi şi apucături de balaur. Să vedem acum dacă păpuşa este de porţelan sau diamant. Oricum ar fi, Solomon a primit de la Olguţa un High-Kick a la Bonjasky;

· Cam toţi mai marii PDL, printre care Flutur şi alţii, au pierdut ca turcii la Plevna, adică de pe poziţii ce păreau inexpugnabile. Stau şi mă întreb dacă nu cumva schimbarea culorii de campanie le-a făcut mai mult rău, pentru că românii au un proverb legat de schimbarea părului, iar încercarea de a fraieri „ boborul” cu trucuri de doi bani mai mult a înfuriat. Poate o asumare de bun simţ a greşelilor şi culorii devenite echivalentul stresului cromatic ar fi fost mai bine primită. De acum românii ar putea să îşi schimbe cel puţin una din zicale şi să nu mai spună că „văd roşu în faţa ochilor” la supărare, ci „văd portocaliu”. Deci atenţie pietoni la culoarea verde, nu întotdeauna înseamnă cale liberă, poate însemna şi cădere liberă;

· Bucureştiul s-a dezpedelizat schimbând macazul după atâtea vagoane de tramvai şi metrou sărite de pe şine, şi nemaiacceptând vatmani cu apucături de atamani. Singurul primar de sector PDl-ist care poate invoca o eventuală eroare de vot este Liviu Negoiţă care poate susţine că Robert a beneficiat de o coincidenţă de nume, dar asta ar fi mers poate la Cocargeaua din Deal, nu la Sectorul 3;

· PP-DD partidul Elodiştilor al „Ciumacilor” şi al farselor marca Fătu, cel care ne-a tot scos ochii „în evidenţă doamnă, în evidenţă” de câteva luni cu sondajele care îl dădeau câştigător a 20-30 la sută din sufragiile electoratului, a trebuit să accepte faptul că socoteala din platou nu se potriveşte cu cea de la secţia de votare şi că urna nu scapă turma. Aş că acum maestrul Otevizării României ar trebui să lase un pic mai jos tonul discursurilor şi să se reevalueze;

· Partidul trădătorilor, aşa cum mai este cunoscută UNPR în ciuda sumelor împinse cu generozitate în campanie a scos un scor de toată jena, demonstrând că nu numai politicienii pot trăda, ci şi alegătorii care azi îţi iau telefoanele şi pâinea iar mâine îşi aduc aminte de obiceiul lui Bastus;

· Cu toată cearta pe votul uninominal cu un singur tur, rezultatele arată că şi dacă se admiteau 3 tururi de scrutin, PDL-ul nu ar fi câştigat nici dacă comisiile electorale ar fi fost populate toate cu clonele lui Roberta Anastase;

· Şi pentru că la noi nici o bucurie nu poate fi deplină, USL se află într-o poziţie în care un ochi îi râde şi altul îi plânge. Se bucură pentru primarii şi şefii de consilii aleşi dar plânge pentru parlamentarii pe care îi pierde şi nu sunt puţini. Nu ar fi exclus să ne trezim că actuala opoziţie va prelua majoritatea în parlament, sau voturile UNPR vor fi nu de mare ajutor ci vitale şi atunci se va rescrie protocolul de colaborare dintre naş şi fin. Sau, cine ştie, va reintra în calcule UDMR. Tulai Doamne!

· Românii s-au mobilizat la vot cum nu au mai făcut-o de mai bine de zece ani, semn că nu e dispus să înghită la nesfârşit paharul umilinţei. Au fost secţii de votare care la ora închiderii urnelor aveau la uşi sute de oameni aşteptând să îşi exprime votul;

· România s-a recolorat, mergând nu pe un vot de construcţie cât pe un vot de respingere, un vot de blam dat celor care i-au tratat cu dispreţ şi lipsă de respect. Nu este un vot al dorinţei de schimbare neapărat, nu este un vot al speranţei într-un viitor alături de cineva care inspiră încredere, este mai mult un vot al punerii la punct, un vot al saturaţiei şi răscoalei. Este votul care ne aduce aminte de 1907.

Atenţie însă USL, suntem încă în anul 1907. Priviţi cu atenţie rezultatele de la aceste alegeri, faceţi poze şi puneţi în ramă, vă aşteaptă vremuri grele.

Publicat de Neacsu