Un exemplu demn de urmat. Cu Fiscul german nu-i de glumit! In Romania de ce nu ar fi posibil? UPGRADE. Corina Drăgotescu, primită cu ostilitate de presa românească din California!

Germanii își aduc din Elveția banii, ascunși în bagaje.

Speriaţi că-i prinde Fiscul cu banii ascunși prin Elveția, germanii îi aduc acasă, făcând apel la cele mai ciudate moduri: trec graniţa cu banii ascunşi pe sub haine sau prin maşinile personale doar ca să nu-i declare şi, astfel, să nu fie taxaţi. Conform legii, orice sumă care trece de 10.000 de euro, bani gheaţă, trebuie declarată.

Speriaţi că nu vor mai fi protejaţi de secretul bancar, germanii se grăbesc să-şi repatrieze averile din Elveţia prin orice mijloace. Vameşii au descoperit un pensionar care purta un corset de damă cu 150.000 de euro înghesuiţi în el. Un alt bărbat a încercat să-şi ascundă banii în două scutece de adult. Alţii îşi îndeasă averile în lenjeria intimă când trec graniţa. Şi astfel de cazuri sunt tot mai dese.

În ultimii 12 ani, numărul celor care nu-şi declară banii la vamă a crescut de 11 ori. Scurgerea banilor din Elveţia a început încă din 2010, când serviciile secrete germane au cumpărat de la un informator un CD cu numele a peste 1.500 de clienţi nemți suspectaţi de fraudă fiscală. Lista cu nume a costat 2,5 milioane de euro, dar afacerea a fost bună. Zeci de mii de evazionişti s-au prezentat de bună voie la Fisc şi astfel statul a putut să recupereze mai multe sute de milioane de euro.

Presiunile asupra Elveţiei pentru a elimina secretul bancar au continuat pe măsură ce scandalul evaziunii fiscale a luat amploare. Mai multe personalităţi germane au fost date în judecată pentru că şi-au ascuns averile în Elveţia. Iar unele dintre ele chiar au fost condamnate, aşa cum este cazul fostului director executiv al Deutsche Post, Klaus Zumwinkel. În 2010, germanii şi britanicii care nu locuiau în Elveţia deţineau fonduri nedeclarate de peste 130 de miliarde de euro în această țară. Germanii care vor să-şi declare averile trebuie să plătească taxele aferente şi o amendă simbolică, fără alte complicaţii, notează Bloomberg.

După declanşarea crizei, guvernul american a declarat război averilor ascunse în conturile din străinătate, iar Elveţia a fost prima luată în vizor. Mari bănci elveţiene, printre care şi UBS, au fost nevoite să plătească amenzi uriaşe şi să divulge numele clienţilor. Cea mai veche bancă privată din Elveţia, Wegelin, cunoscută pentru că administra averi personale, s-a închis după ce a recunoscut că şi-a ajutat clienţii americani să ascundă active de peste 1,2 miliarde de dolari de Fisc.
Sursa:
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Extern/Europa/Germanii+isi+aduc+din+Elvetia+banii+ascunsi+in+bagaje
==================================================================
=====================================================
======================================

Corina Drăgotescu, primită cu ostilitate de presa românească din California

Costurile de emigrare în SUA ale jurnalistei Corina Drăgotescu vor fi plătite din bani publici

Consulul General al României laLos Angeles, Eugen Chivu, a declarat pentru ziarul MioriţaUSA, că jurnalista Corina Drăgotescu va fi ataşat de presă al Consulatului, începând de la 1 septembrie 2013. Din discuţia cu domnul Consul General reiese că postul este nou creat, iar salariul jurnalistei va fi plătit din bani publici. Corina Drăgotescu va începe munca direct cu o pauză, pentru că urmează Labor Day weekend.

Ce datorii au de achitat contribuabilii şi statul român faţă de Corina Drăgotescu, o jurnalistă controversată, care şi-a anunţat intenţia de emigrare în octombrie 2012, într-un reality show lacrimogen la TV?

 

Potrivit declaraţiilor ei din 2012, soţul a caştigat la DV Lottery, iar motivul emigrării este fiica lor, care studiază fashion & modeling la UC Riverside din Long Beach, CA. Dar despe facultăţile de ”maioneză cu ciuperci” din SUA discutăm altadată. ” Plec pentru un viitor mai bun pentru fata mea. M-am dus în America foarte des, de 12 ani merg de două ori pe an, cel puţin. Am văzut cum este să trăieşti într-o ţară în care vin oameni din toate locurile şi în care toleranţa înseamnă ceva. Aveam nişte vise, am trăit 20 de ani să-mi ating acele vise. După 30 de ani de muncă mă aşteaptă un anunţ al unui alt ‘domn Boc’ care să-mi spună: nu avem bani să vă plătim pensia. Prefer să te duci în afară, unde munceşti 10 – 15 ani, dacă Dumnezeu îmi dă sănătate, îţi depui bani de pensie său pentru viitorul copilului şi reuşeşti să-i oferi o viaţă normală familiei pe care o ai. Pornesc la un alt drum”, a declarat ziarista în 5 octombrie 2012, la RTV.

 

Este normal ca familia Drăgotescu să-şi susţină unicul copil. Nu este normal să uzeze de metode de parvenire dâmboviţene pentru a obţine o sursă de venit în SUA. Românii din Americaşi-au câştigat respectul pentru că s-au integrat în societetate prin forţe proprii (fără proptele de la Bucureşti), respectând legislaţia şi valorile ţării adoptive. Drăgotescu vine in SUA cu balcanisme, a renunţat deja la obiectivele declarate anul trecut (corespondent RTV; şcoală de nutriţie în California), iar acum are ambiţia “să aibă grijă de românii-americani”. Numai că românii-americani nu au nevoie de grija dumneaei pentru că se descurcă foarte bine singuri, unii de zeci de ani, alţii de 3-4 generaţii.

 

În calitate de angajată MAE, Corina Drăgotescu nu va presta servicii pentru SUA, deci nu va avea dreptul la ajutor social sau pensie din partea statului american, ci va depinde tot de “un domn Boc”. Metodele dâmboviţene de parvenire nu dau roade în administraţia publică sau în firmele private americane, dar pot să infecteze uşor orice bucată de pământ românesc – misiunile diplomatice ale României din străinatate sunt “pământ românesc”.

 

Corina Drăgotescu s-a lansat în presă imediat după Revoluţia din 1989, iar de-a lungul timpului şi-a exprimat sprijinul pentru Ion Iliescu, echipa lui neo-comunistă şi alţii. În iunie 1990, Corina Drăgotescu era de partea minerilor, care băteau studenţii din Piaţa Universităţii şi susţinea că “minerii au făcut bine că au distrus jumătatea putredă a mărului”. Ca o nostalgică veritabilă, în anii ’90, Corina Drăgotescu a deţinut brandul comunist “Scânteia”.

 

“Procedura de achiziţionare a mărcii «Scânteia» a fost demarată la începutul anului 2007, şi la sfârşitul lunii martie 2008, am intrat în posesia brand-ului. Deţin dreptul de proprietate asupra tuturor domeniilor, mai puţin Imobiliar şi IT. Pot să spun că plănuiesc să lansez un produs de informaţii pe zona de Internet, şi anume un site. Am două domenii înregistrate deja - www.scanteiaonline.ro şi www.ziarul-scanteia.ro. Ambele domenii sunt înregistrate pe numele Magdalena Gabriela Bolintineanu, asistenta consilierei mele. E un proiect. Nu ştiu dacă voi rămâne cu forma aceasta, cu linia gândită acum un an şi jumătate în urmă”, a declarat Corina Drăgotescu. (sursa: Mediafax)

 

O parte dintre românii din SUA – pe care ea declară că vine să-i ajute – au emigrat din cauza mineriadelor, securiştilor, comuniştilor, corupţiei şi parveniţilor plătiţi din bani publici. Deci, românii din SUA nu au nevoie de ajutorul Corinei şi al altora ca ea. Cei care au ajuns în SUA înainte de 1989 – oameni cărora li s-au confiscat averile, li s-a retras cetăţenia română şi nu mai aşteaptă pensii sau ajutoare din România – nu au motive sa agreeze opiniile doamnei Drăgotescu, care a susţinut adesea că “statul român are, deci statul trebuie să ne dea” şi a muncit “pe brânci” pentru a stoarce cât de mulţi bani a putut de la statul român. Ştiaţi că a divorţat de soţ ca să primească o locuinţă de la stat şi apoi s-a recăsătorit cu “biletul ei câştigător” la DV Lottery? Presupun că şi pentru postul din LA a transpirat în acelaşi fel greţos – s-a mutat din trust în trust şi a cântat “imnuri” celor care au plătit-o mai mult. Ca urmare, nu sunt prea mulţi români din SUA care au nevoie de sprijinul Corinei, în afară de familia şi prietenii ei.

 

Unul dintre rolurile misiunilor diplomatice româneşti din străinatate este acela de a acorda sprijin cetăţenilor români aflaţi în dificultate într-o ţarăstrăină. Dar ajutorul nu constă în angajarea la consulat sau ambasadă pentru românii incapabili să-şi gasească un loc în societatea americană. Ca urmare, decizia Bucureştiului de a-i oferi o sursă de venit Corinei Drăgotescu la Los Angeles, nu putea veni decât ca o rasplată pentru servicii politice murdare, facute unui papiţoi sus pus, lipsit de educaţie şi bun simţ. Pe langă salariul în lei şi indemnizaţia în valută – potrivit legii – Corina Drăgotescu va avea dreptul la o indemnizaţie de instalare, sporuri, premii şi beneficii; o indemnizaţie pentru soţul ei (dacă acesta nu va fi încadrat în muncă în SUA); indemnizaţie pentru cumpărarea unor efecte personale şi o sumă care va acoperi o parte din taxele de studii ale fiicei ei. Pe scurt – contribuabilii români vor suporta costurile emigrării Corinei în SUA, demenţial! Detalii despre salariile diplomaţilor, aici: http://www.realitatea.net/afla-care-e-salariul-mediu-la-mae-si-cat-castiga-diplomatii-romani_1049475.html

http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_modificare_salarizare_misiuni_consulare_334_2007.php
http://lege5.ro/Gratuit/gu3domjt/legea-nr-495-2004-privind-salarizarea-si-alte-drepturi-banesti-ale-personalului-din-administratia-centrala-a-ministerului-afacerilor-externe-si-de-la-misiunile-diplomatice-oficiile-consulare-si-instit

Ghidul Viitorului Diplomat, pagina 11: “dacă visezi să devii membru al Corpului diplomatic şi consular al României, trebuie să ocupi o funcţie publică, să nu fii membru al unui partid politic, să cunoşti cel puţin o limbă străină, să fi absolvit Academia Diplomatică său să fi promovat concursul de admitere în Corpul diplomatic şi consular al României (organizat potrivit regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului de admitere în Ministerul Afacerilor Externe) şi nu în ultimul rând să ai o stare de sănătate corespunzătoare, atestată de Ministerul Afacerilor Externe. Concursurile de admitere în Corpul diplomatic şi consular se organizează pentru funcţiile diplomatice său consulare vacante. Dacă ar fi să întrebăm un specialist în acest domeniu, ar declara că sociabilitatea, lucrul în echipă, ţinuta vestimentară, spiritul analitic şi capacitatea de sinteză, flexibilitatea, rigurozitatea şi, nu în ultimul rând, loialitatea sunt printre calităţile care nu ar trebui să-i lipsească unui diplomat.” http://csd.aser.ro/files/2012/01/Ghidul-Viitorului-Diplomat.pdf

 

Aha, deci loialitatea faţă de anumite grupuri de interese o recomandă pe Corina Drăgotescu pentru un post în diplomaţie! Încă n-am auzit-o vorbind în engleză, dar va primi un spor pentru limbi străine. Academia Diplomatică nu a absolvit-o, vechime în MAE nu are. Oare a câştigat un concurs? Când? Cine au fost contracandidaţii ei, cine a declarat-o admisă şi a decis angajarea ei în LA? Corina Drăgotescu, bolnavă de cancer cu câţiva ani în urmă, are o stare de sănatate perfectă aşa cum prevede legislaţia? Cine a decis că e necesar acest post laLos Angelespentru ca Drăgotescu are treburi personale acolo? Presupn că a transpirat “pe brânci” pentru acest post, în stilul ei caracteristic de oportunistă. Manierele “elegante” ale jurnalistei le cunoaştem din apariţiile ei televizate – de exemplu din altercaţia cu Andreea Pora (Revista 22) în direct la Realitatea TV, în 2010.

 

Doamna Drăgotescu ne-a transmis că vrea să vorbească cu directorul ziarului MioriţaUSA, după ce vine la post. Sunt curioasă pe ce ton şi ce are de gând să ne ofere ca să nu mai scriem adevărul despre ea? O admir pentru ambiţia cu care încercă să implementeze în SUA sistemul mizerabil de pile, cunoştinţe şi relaţii cu care a facut carieră în România. Numai ca integrarea în SUA nu este similară cu integrarea în Consulatul din LA, iar aceasta este o altă lecţie pe care o are de învăţat. Gogoşile “dinozaurilor” din mass media românească – categorie căreia aparţine Corina, nu valorează nici cât o ceapă degerată în societateaamericană. În curând s-ar putea să auzim că a arestat-o poliţia pentru că a încercat să dea şpagă undeva.

 

De ani de zile singurul “refren” pe care-l auzim la misiunile diplomatice româneşti din SUA este “nu avem bani”. Din cauza lipsei de fonduri misiunile diplomatice funcţionează cu personal redus. În ultimii ani s-a discutat varianta angajării part time a unor români din comunitate, o soluţie care ar reduce cheltuielile MAE prin eliminarea costurilor de relocare, transport, şi întreţinere pentru famillile diplomaţilor trimişi temporar la post în SUA. La Ambasada României dinWashingtonDC- principala misiune diplomatică a României în SUA, nu s-a zugravit interiorul de mai mulţi ani. Instalaţiile de încălzire şi răcire sunt vechi şi nu mai fac faţă necesităţilor. Clădirea Ambasadei, cumpărată de Regina Maria în anul 1926, necesită renovări pentru care nu sunt alocate suficiente fonduri. Ambasada nu mai are bucătar de vreo 7-8 ani; pentru recepţii şi evenimente este nevoită să apeleze la firme de catering şi la improvizaţii. Personalul diplomatic şterge praful, dă cu mopul şi curaţă băile de la locul de muncă, pentru că ambasada nu are fonduri să angajeze o firmă de curaţenie sau o femeie de serviciu permanent. Prosperitatea unei ţări se vede laWashingtonDCşi dupa acest criteriu – clădirile şi posibilităţile ambasadelor. Bine că MAE a gasit resurse ca să-i platească un salariu Corinei Drăgotescu , pentru a tăiafrunzela câini în Consulatul din LA! Sper că vom primi fotografii cu Corina, când va fi rândul ei la curăţenie în clădirea Consulatului. Sau va fi generoasă şi va plăti din propriul ei salariu o femeie de serviciu la Consulat?

 

În concluzie, cei care aţi plecat din România pentru că v-aţi săturat de corupţie, nepotisme, parveniţi şi relaţiile lor – vizitaţi Consulatul General al României dinLos Angelesdupă 1 septembrie 2013 şi căutaţi-o pe Corina. Va fi benefic – salvaţi bani! Vă veţi aminti de ce aţi plecat din ţară; vă va trece repede dorul de casă şi cheful de a vizita România, deci nu veţi mai cheltui bani pentru biletele de avion şi cadouri pentru România. Mulţumim mult pentru ajutor, Corina!

Simona Botezan
Washington, D.C.
30 august 2013
==========
=========================
================================================