Campania electorală pentru EUROPARLAMENTARE începe vineri la ora 0.00
Cele 15 partide şi alianţe politice sau electorale şi cei 8 candidaţi independenţi care participă la alegerile europarlamentare intră, de vineri, în campanie electorală, pentru 30 de zile, la scrutinul din 25 mai urmând să fie aleşi cei 32 de reprezentanţi ai României în PE.
În actuala legislatură a PE, România are 33 de europarlamentari, însă numărul acestora scade cu unul după aceste alegeri, urmare a aplicării Tratatului de la Lisabona.
Campania electorală începe vineri, la ora 00.00, şi se va încheia cu o zi înainte de data alegerilor, respectiv sâmbătă 24 mai, la ora 7.00.
La alegerile europarlamentare au înscris liste de candidaţi Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Democrat Liberal, Partidul Poporului - Dan Diaconescu, Partidul Mişcarea Populară, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, Forţa Civică, Partidul Alternativa Socialistă, Alianţa Naţională a Agricultorilor. BEC a constatat totodată rămânerea definitivă a candidaturilor înregistrate de Partidul România Mare (cu excepţia a 11 candidaţi), Partidul Verde (cu excepţia a 19 candidaţi), Partidul Noua Republică (cu excepţia unui candidat), Partidul Dreptăţii Sociale (cu excepţia unui candidat), Partidul Ecologist Român (cu excepţia a 4 candidaţi).
De asemenea, vor participa la alegeri opt candidaţi independenţi: Mircea Diaconu, Corina Ungureanu, Dănuţ Liga, Pericle Iulian Capsali, Paul Purea, Peter Costea, Constantin Filip Titian, Valentin Dăeanu.
Potrivit tragerii la sorţi făcute de BEC, PDL va ocupa prima poziţie pe buletinele de vot pentru alegerile europarlamentare, pe poziţia a doua fiind PMP, urmat de UDMR, PSD-UNPR-PC, PNL.
În campania electorală, candidaţii şi partidele au dreptul să îşi exprime opiniile prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-media.
În timpul campaniei electorale, primarii sunt obligaţi să asigure candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii.
Legea electorală mai prevede că în unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice şi în penitenciare acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.
Distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite sunt, de asemenea, interzise. Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.500.
Primarii sunt obligaţi ca până la începerea campaniei electorale să stabilească locuri speciale pentru afişajul electoral, în care să amplaseze panouri electorale. Acestea trebuie să fie stabilite "în locuri publice frecventate de cetăţeni, astfel încât participanţii la alegeri să le poată folosi fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective".
Primarii, cu sprijinul organelor de ordine publică, sunt obligaţi să asigure integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate.
Consiliile locale pot aproba instalarea pe domeniul public de către candidaţi, partidele politice şi alianţele a unor amenajări provizorii în scopul distribuirii de materiale de propagandă electorală dacă prin amplasarea lor nu se instituie restricţii de circulaţie rutieră sau pietonală.
Utilizarea locurilor speciale pentru afişaj electoral este permisă numai pentru competitorii electorali, fără a îngrădi campania contracandidaţilor, contravenienţii urmând să fie sancţionaţi cu amendă de la 1.000 lei la 2.500.
Afişajul electoral este permis în alte locuri numai cu acordul scris al proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor.
Prin lege sunt interzise afişele electorale care "combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat".
Potrivit legii, se interzice afişajul în scop electoral prin aplicarea pe pereţii sau pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare rutieră, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei.
De asemenea, activităţile de propagandă electorală nu pot afecta în niciun fel spaţiile verzi, rezervaţiile naturale şi zonele protejate ecologic.
Folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală este interzisă.
De asemenea, legea prevede sancţiuni cu amendă între 4.500 şi 10.000 lei în cazul în care organizatorii nu iau măsurile necesare pentru desfăşurarea normală a adunărilor electorale sau dacă se distribuie şi se consumă băuturi alcoolice în timpul acestor adunări.
Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale "echitabile, echilibrate şi corecte" pentru toţi competitorii electorali.
Accesul partidelor politice, alianţelor şi candidaţii independenţi care participă la alegeri la serviciile publice de radio şi televiziune este gratuit.
Posturile private de radio şi televiziune vor practica acelaşi tarif pe emisiune şi pe unitate de timp pentru toate partidele, alianţele şi candidaţii independenţi, iar timpii de antenă oferiţi acestora trebuie să fie proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice. Nerespectarea acestor prevederi de către posturile private de radio şi televiziune atrage sancţionarea acestora prin decizii ale Consiliului Naţional al Audiovizualului.
Legea electorală interzice introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.
Încălcarea tuturor acestor reglementări va fi sacţionată, potrivit legii electorale, cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei.
În perioada electorală, prezentarea de sondaje de opinie cu conţinut electoral trebuie însoţită de următoarele informaţii: denumirea instituţiei care a realizat sondajul, intervalul de timp în care a fost efectuat, metodologia utilizată, dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare, cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului.
Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic. Cu 48 de ore înainte de ziua de referinţă este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă.
Continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, respectiv după ora 7.00 a zilei de sâmbătă 24 mai, va sancţionată, potrivit legii, cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei.
Conform CNA, 70 de televiziuni centrale şi locale şi-au declarat intenţia de reflectare prin emisiuni specifice a campaniei electorale ce se va desfăşura în perioada 25 aprilie - 24 mai.
Printre acestea se numără Antena 3 Bucureşti, Antena 1 (staţiile locale), B1 TV, Etno TV, Naşul TV, Transilvania Live din Cluj-Napoca, Digi 24 Bucureşti, Taraf TV, Realitatea TV Bucureşti şi The Money Channel şi staţii locale ale Realitatea TV, România TV Bucureşti, Prima TV Bucureşti şi staţiile sale locale, Neptun TV Constanţa, Look TV din Cluj-Napoca.
De asemenea, alte 63 de televiziuni prin cablu au anunţat CNA privind intenţia de difuzare a unor emisiuni electorale în campania pentru alegerile pentru Parlamentul European. Între acestea se numără şi staţii locale ale televiziunilor de ştiri Digi 24 şi Realitatea TV.
Totodată, 84 de radiouri centrale şi locale vor difuza emisiuni electorale în această campanie, potrivit adreselor depuse la CNA. Între acestea se află Europa FM şi Realitatea FM, staţia centrală şi staţiile locale.
Tuturor acestor radiodifuzori privaţi se adaugă Televiziunea Română şi Radioul Public, care vor difuza, potrivit misiunii lor publice, emisiuni electorale în campania pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European.
Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »
Sursa
http://www.mediafax.ro/politic/campania-electorala-pentru-europarlamentare-incepe-vineri-la-ora-0-00-12519176
======================================================================
============================================================
==============================================
ANALIZĂ: Avantajele de a fi eurodeputat.
RăspundețiȘtergereCare sunt sumele câştigate.
=====================
Europarlamentarii beneficiază, pe lângă salariul de peste 6.000 de euro, de mai multe indemnizaţii (pentru cheltuieli generale, indemnizaţii de şedere, indemnizaţii anuale de călătorie), de rambursarea cheltuielilor de deplasare, precum şi de circa 20.000 de euro lunar pentru angajarea asistenţilor.
Salariul brut al unui europarlamentar este de aproximativ 7.900 de euro, achitat din bugetul PE. După reţinerea impozitului comunicat şi a contribuţiei pentru asigurarea de accident, salariul net ajunge la circa 6.200 de euro, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Parlamentului European. De asemenea, statele membre pot să perceapă din salariu un impozit naţional.
Salariul de bază este stabilit la 38,5% din salariul de bază al unui judecător al Curţii Europene de Justiţie. Există şi câteva excepţii: deputaţii care au avut un mandat în Parlamentul European înainte de alegerile din 2009, când a fost stabilit acest sistem unic de salarizare, au putut opta pentru menţinerea sistemului naţional anterior pentru salariu, indemnizaţia tranzitorie şi pensii.
Pe lângă salariu, membrii Parlamentului European primesc o serie de indemnizaţii cu scopul de a acoperi cheltuielile pe care aceştia le fac pentru îndeplinirea sarcinilor lor parlamentare.
Astfel, indemnizaţia pentru cheltuieli generale vizează acoperirea cheltuielilor din statul membru în care au fost aleşi, precum costurile de administrare a birourilor deputaţilor, factura telefonică şi taxele poştale, achiziţionarea, utilizarea şi întreţinerea echipamentului informatic şi telematic. Indemnizaţia este redusă la jumătate în cazul deputaţilor care, fără o justificare adecvată, nu participă la jumătate din numărul şedinţelor plenare pe parcursul unui an parlamentar (septembrie-august). Valoarea indemnizaţiei este de aproximativ 4.300 de euro pe lună.
Eurodeputaţilor li se rambursează costul real al biletelor de călătorie pentru participarea la şedinţele plenare, reuniunile comisiilor, reuniunile grupurilor politice de la Bruxelles sau Strasbourg. Rambursarea sumelor se face după prezentarea chitanţelor, în limita costului unui bilet de avion la clasa business, a unui bilet de tren de clasa I sau a 0,50 de euro pe kilometru pentru călătoria cu maşina, la care se adaugă indemnizaţii fixe în funcţie de distanţă şi durata călătoriei, pentru a acoperi celelalte costuri ale deplasării (precum taxele de autostradă, taxele pentru excesul de bagaje sau pentru rezervări).
mediafax.ro
Mai buna ar fi fost o analiza de genul: "Cat de bine este sa fii roman"...
ȘtergereDaca am face analiza asta , am fi in pierdere......Atata vreme cat nu lucram valutar,restul .....?(pierdere de vreme) .Adica ,avantajul de a fi roman ,egal un mare bullshit!
RăspundețiȘtergere