Klaus Iohannis şi Iluzia democraţiei. Remember. De prin presa... adunate. Fara patima... despre Iohannis!

Candidatul Marionetă. Klaus Iohannis şi iluzia democraţiei.
Dan Tomozei despre FILIERA GERMANĂ.


FILIERA GERMANĂ – Construirea unui lider marionetă, Klaus Iohannis
de Dan Tomozei

În urmă cu 16 ani, pe când mă aflam la Sibiu, am realizat prima investigaţie în care, printre personajele vizate, miniştri, prefecţi, lideri locali de partide aflate la guvernare, oameni de afaceri, directori de instituţii publice şi private, apărea numele actualului lider PNL, Klaus Iohannis. Pe atunci, era un proaspăt inspector general adjunct la Inspectoratul Şcolar Sibiu.

A fost primul pas făcut pe scara ascensiunii publice, pentru ca în în 2014 să îl vedem candidând la funcţia de preşedinte al României. Sunt câteva chestiuni care nu s-au schimbat în cei 16 ani, în evoluţia lui Klaus Iohannis: incapacitatea de a dialoga şi lipsa de răspunsuri coerente în privinţa implicării în afacerile imobiliare în care au fost atraşi mulţi “investitori” germani.

Din 1998, până în urmă cu patru ani când am plecat din Sibiu, am privit cum instituțiile publice, politicienii locali și naționali, oamenii de afaceri, societatea românească, au privit cu admirație un individ lipsit de scrupule, bolnav de avere și putere.



În 1998, în cotidianul Tribuna, am publicat o anchetă în serial, în care lansam un semnal de alarmă cu privire la înstrăinarea imobilelor de patrimoniu din Sibiu: “A fi sau a nu fi Antje Schmidt-Classen” (Tribuna, 11 septembrie 1998) și “Din nou despre Școala de Surdomuți Sibiu – Afacere sau gest caritabil?” (Tribuna, 22 octombrie 1998)

Primul pas viza atribuirea administrării unui imobil şcolar în sarcina unei fundaţii germane, printr-o simplă adeverinţă emisă ilegal de Inspectoratul Şcolar Sibiu. Pornind de aici, am ajuns să decopăr o reţea de tip mafiot construită imediat după 1990, reţea care ajunsese în perioada 1990 – 1998 să dispună numirea persoanelor potrivite în funcţiile de decize ale judeţului: prefecţi, preşedinţi de Consiliu Judeţean, lideri de partide …

Absolut toate aceste numiri aveau legătură cu ajutorele care veneau din Germania, ajutoare controlate de fundaţia germană care venea să ajute Şcoala de hipoacuzici din Sibiu.

Ajutoarele umanitare, mită politică.
----------------------------------------------------------


Aşa cum se poate vedea în ancheta publicată în Tribuna la datele de 11 septembrie 1998, respectiv … octombrie 1998, în numele copiilor suferinzi de hipoacuzie, în România, la Sibiu, erau trimise din Germania tiruri cu materiale de construcţii, cabinetele medicale, zeci de tone de produse alimentare.

Prin intermediul filierei deja construite în ianuarie 1990, toate intrau în România fără să proceduri vamale. Ulterior, erau distribuite cu destinaţie precisă, aşa fiind înfiinţate primele cabinete medicale private, primele en gross-uri, primele firme de succes ale Sibiului şi primii milionari.









Pionul Iohannis … devine rege
------------------------------------------------


Pion în toată această reţea mafiotă, Klaus Iohannis a devenit persoană publică odată cu scandalul tentativei de înstrăinare a clădirii de patrimoniu aparţinând Asociaţiunii ASTRA.

Promovat de fostul ministru de Interne Gavril Dejeu, în prezent unul dintre cei mai vocali susţinători ai actualului lider liberal, Iohannis susţinea în 1998, la fel ca şi acum, nevoia eforturilor de apropiere de Europa, cu orice risc şi efort, chiar şi prin renunţarea la patrimoniul naţional.

 Odată ce scandalul a devenit public, în urma articolelor succesive şi a implicării Comisiei de Abuzuri din Camera Deputaţilor, tentativa luării în administrarea a şcolii a fost blocată.



La scurt timp, inspectorul școlar general Florin Droc (PNŢCD) a fost demis din funcţie, iar la propunerea lui  Dejeu a fost promovat Klaus Iohannis. Tot Dejeu a fost cel care a propus lansarea candidaturii lui Iohannis la Primăria Sibiu, împotriva candidatului PNŢCD, iar din anul 2000, Iohannis devine persoană publică în toată regula.

Despre moralitatea fostului ministru țărănist Gavril Dejeu nu trebuie spus mai mult decât faptul că, în anii din urmă, a fost unul dintre apărătorii și susținătorii înverșunați ai președintelui Traian Băsescu, cu precădere în perioada referendumului de demitere din 2012.

Eliminaţi din viaţa publică, ameninţaţi cu moartea.
=======================================

Toţi cei care au încercat să dezvăluie sau să ancheteze afacerile derulate în spatele fundaţiei germane, ajutoare evaluate în 1998 la milioane de mărci germane, au avut de suferit. Directori de instituţie, prefecţi, poliţişti, rând pe rând, au fost eliminaţi din viaţa publică, fie prin demiteri, trimiteri în judecată sau … amininţări cu moartea.


Una dintre victimele reţelei mafiote de la Sibiu a fost un căpitan de poliţie, judiciarist, care în urma presiunilor şi atacurilor instituţionale, a ajuns la un atac cerebral după ce dosarul ajutoarelor de la Şcoala de hipoacuzici a fost blocat de superiori.

Mai mult, poliţistul a fost deferit anchetelor interne pentru abuz, cercetări care au condus la cedarea stării de sănătate a celui care a îndrăznit să demareze ancheta.


După luni de anchetă, după ce sibienii au prins curaj să vorbească, afacerea transferului Școlii de Hipoacuzici din Sibiu a fost blocată cu sprijinul Comisiei pentru Abuzuri din Camera Deputaților.

În toamna anului 1998, deputatul PDSR Ion Honcescu, președintele Comisiei, a reușit să capaciteze interesul instituțiilor statului pentru a bloca primul scandal în care Klaus Iohannis apărea în spațiul public, scandal care avea să îl propulseze spre funcția de primar al Sibiului simultan cu evoluția imobiliară.



Investitorii germani,
decidenți și lideri în partidele locale.
------------------------------------------------------
Scriam în 1998, având documente originale, cum prefecţii de Sibiu de după 1990 au devenit protectori ai afaceriştilor germani, care, în anul 2014, se poate demonstra că au devenit proprietari ai celor mai multe imobile din zona centrală a oraşului păstorit de Iohannis. Aşa au apărut valurile de revendicări imobiliare, iar odată cu acestea şi falşii moştenitori.

 Între beneficiarii imobilelor, aşa cum deja bine se cunoaşte, se numără şi primarul Klaus Iohannis, puternic sprijinit de „investitorii” veniţi din Germania. Se ştie că mulţi dintre aceşti investitorii s-au îmbogăţi în România, iar o parte dintre ei au fost identificați ca fiind foşti ofiţeri STASI.

De ani de zile, investitorii germani au ajuns lideri ai organizaţiilor politice la Sibiu, fie că vorbim de PD, PDL sau PNL, fiind principali finanțatori ai campaniilor electorale locale, naționale sau prezidențiale, așa cum s-a confirmat și în această toamnă.

Linişte în presă, pentru imaginea lui Iohannis.
------------------------------------------------------------
Infiltraţi la toate nivelurile de decizie locală, speculând dorinţa de parvenire a liderilor sibieni, partenerii de afaceri ai lui Iohannis au ajuns să decidă la nivelul imaginii publice, astfel încât, încă din primul mandat de primar, Iohannis nu a mai fost deranjat de niciunul dintre ziariştii sibieni. După 2004, la Sibiu, am rămas doar doi: subsemnatul şi Marius Albin Marinescu, direct afectat de retrocedările ilegale ale lui Iohannis.

“Investitorii” germani au ajuns să controleze presa locală, iar prin alianţe economice, cele mai influente organe media: Tribuna şi Antena 1 Sibiu, au fost reduse la tăcere prin contracte cu Primăria sau facilităţi pe domeniul public. Odată cu schimbarea patronatului la Tribuna (Ilie Carabulea) şi Antena 1 Sibiu (franciză Ilie Presecan), cele două influente instituții media locale au renunțat la anchetele demarate, devenind cele mai obediente și servile în relația cu Iohannis. Servilismul a mers până acolo încât, în campaniile electorale locale, la Antena 1 Sibiu, liderii PC Sibiu erau desființați în emisiuni și dezbateri TV.

Aici a “învățat” Iohannis că presa nu are altă treabă decât aceea de a citi întrebările primite în plic. Așa a ajuns primar fără contra-candidat, refuzând orice confruntare, orice dialog în plan politic, administrativ și economic local. Mai mult, prin contracte de loialitate, Iohannis și organizatorii Capitalei Culturale Europene 2007, au impus tăcerea și imaginea superlativă cu privire la subiectul care a consumat peste 100 de milioane de euro de la bugetul de stat.

Aceasta este explicația pentru care, la Sibiu, alegătorii lui Iohannis află abia în 2014 despre afacerile imobiliare derulate de imaculatul primar, lider PNL, candidat la președinție.

În articolul “Iohannis, singurul cinstit din orașul cu arestați și sinucigași” am arătat evoluția recentă a primarului de Sibiu, evoluție protejată de toate guvernările succedate în perioada 2000 – 2014.

Așa cum am afirmat și cu alte ocazii, nu pot decât să constat cu satisfacție că, în lupta electorală prezidențială, presa centrală românească a binevoit să se preocupe de construcția imaginii și imperiului cetățeanului Klaus Iohannis. Un cetățean promvat de cercurile de interese interne și străine, o marionetă în spatele căruia s-au aliniat personaje fie condamnate, fie care au ajuns să se sinucidă, fie politicieni care au renunțat la patriotism și moralitate.

Înainte de a părăsi România, în volumul “Iluzia democrației – Bariere în calea accesului la informația publică”, am prezentat o parte dintre afacerile în care a fost implicat Iohannis, afaceri abordate, acum, grației campaniei electorale, în presa centrală.

Sursa: Dan Tomozei Blog via Ziaristi Online

- See more at: http://www.ziaristionline.ro/2014/11/14/candidatul-marioneta-klaus-iohannis-si-iluzia-democratiei-dan-tomozei-despre-filiera-germana-acum-sustinuta-de-reteaua-ruseasca/#sthash.vfDgV7yi.dpuf
-------------------------------------------

 

Suporţi realitatea?

În urmă cu 12 ani, susţinut fiind de un om căruia îi datorez inclusiv evoluţia mea ulterioară despărţirii profesionale, am tremurat pentru prima dată, având în mână documente care incriminau, la acea vreme, un ministru de interne, un lider de partid local, un inspector general-adjunct. Erau paşi făcuţi alături de oameni care, atunci, credeau că adevărul ne va face bine. Atunci, am reuşit, prin ancheta publicată în Tribuna şi cu sprijin parlamentar, să păstrăm lucrurile în matca firească, iar clădirea şcolii de hipoacuzici a rămas a statului. Apoi, am văzut cum personaje anonime au călcat pe cadavre la propriu, pentru a se alege primar. Atunci, contra cost, în presa sibiană s-a tăcut. S-a tăcut şi la ziarul unde scriam, iar scoaterea textului din prima pagină s-a făcut cu contribuţia a doi dintre acei care, azi, fac televiziune la Sibiu. Călcau zâmbind şi atunci, ca şi acum, pe cadavrele şi tragediile oamenilor.

 Au trecut 12 ani de atunci. 12 ani în care am trăit să văd cum o parte dintre personaje, nişte încălţaţi cu pantofi scâlciaţi şi pantaloni fără dungă, azi sunt elita locală. Fireşte, una mincinoasă, lipsită de morală şi credinţă sinceră. Dar, aşa cum românii au învăţat, imaginea face totul. Iar ei acum conduc.

 În 12 ani am învăţat că un om mort nu înseamnă nimic în faţa unui scrutin electoral care trebuie câştigat. Am mai învăţat că a fura o casă, două, trei … nu face decât să îţi crească şansele de a câştiga simpatia poporului ţinut în bezna informaţiei şi de a câştiga mandate la Primărie. Fără o presă tot mai lipsită de independenţă, desprinsă definitiv de interesul public, nimic din toate astea nu ar fi fost posibile.

 În aceeaşi perioadă am învăţat că, dacă mergi la Poliţie să vorbeşti despre ameninţări, ajungi în foarte scurt timp să fii alergat pe trotuarele oraşului de gipuri cu primar la volan. Şi atunci, începi să îţi evaluezi viaţa altfel…în secundele care par zile până la optima soluţie de supravieţuire. Primarul de la volan este şi acum primar. A câştigat mereu primăria prin fraude niciodată dovedite. Doar metodele au fost preluate şi aplicate de cei care au câştigat alte primării sau posturi de consilier local.

 Am învăţat că un telefon anonim te poate determina să îţi schimbi traseul zilnic, să renunţi la întâlnirile târzii cu prietenii, să priveşti obsesiv peste umăr şi, în cele din urmă, să ajungi la Poliţie pentru a-ţi da telefonul mobil sub urmărire. Aşa măcar ştii sigur că eşti ascultat oficial şi la cerere. Apoi, afli şi cine este cel care te ameninţa şi îţi punea viaţa sub semnul întrebării. Un alt pretendent la scena politică despre care am scris. Mai ales după ce am aflat cine îmi teroriza liniştea. Apoi, anonimul a fost devoalat într-o emisiune TV în care ne-am întâlnit întâmplător, dar la care nu am mers din întâmplare cu toate argumentele.

 În 12 ani de investigaţii locale am mai descoperit un lucru special la Sibiu. Aici, în oraşul unde capitalele culturale se succed cu viteze halucinante, nu există găşti cu băieţi deştepţi. Aici există doar una singură, iar ea cel mult îşi schimbă liderul vizibil. Pe rând, au fost la putere toţi, iar azi conduc cei care s-au dovedit mai perfizi, mai dispuşi să îşi sugrume adversarii în public. Dar, cum politica nu se face cu mănuşi, nici Sibiul nu poate fi un salon de bune maniere, oricât s-ar strădui unii şi alţii să demonstreze asta.

 Să fii prost la Sibiu este la fel cu a fi prost oriunde în România şi în lume. Prostia în secolul XXI nu mai ţine doar de lipsa de carte, într-o vreme în care diplomaţii nu mai au nicio legătură cu ştiinţa. Prostia vorbeşte despre lipsa de informaţie şi dispreţul pentru informare. Un dispreţ care se prăbuşeşte peste realitate şi adevăr, zdrobindu-le decisiv... ... ...

Sursa: http://potiinvinge.ro/
--------------------------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------