Pentru PENSIONARII militari, un nou JOB: detectiv-investigator, in cautarea banilor pierdut-furati!

... consumă cîteva milioane de euro anual din banii publici!

În timp ce unele ţări europene, precum Franţa, ar putea să-şi plimbe toţi academicienii cu un singur autocar, România se laudă cu aproape o mie de exemplare de academicieni pur - sînge, savanţi de renume mondial de care n-a auzit nimeni vreodată. Ce mai contează că n-avem nici o universitate aflată între primele 500 din lume ori că vîrful de lance al cercetării şi inovaţiei este savantul Andreea Marin, cîştigătoare a unui premiu la Geneva pentru o inovaţie în materie de budigăi.

Important e că pe hîrtie avem academicieni şi cercetători, că nu avem doar Academia Română, ci încă vreo patru academii paralele şi că nişte milioane de euro se scurg anual în conturile unor doctori hormonis pauza ai sistemului cleptocratic, al căror sens pe lumea asta nu putea fi deplin fără ca înaintea numelui să-şi poată trece titlul de „academician“.

Academia Oamenilor de Ştiinţă din România.
De ştiinţa şmenului!

Pentru doar 1,8 milioane de euro anual, cît consumă instituţia cu retribuirea celor 212 membri, de prin 2007 avem şi o Academie a Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR), instituţie de interes public, cu personalitate juridică, autonomă şi paralelă Academiei Române.

Başca, academia asta şi-a găsit şi o „rădăcină“ istorică în Academia de Ştiinţe din România, înfiinţată în 1935, plus girul a 20 de membri ai Academiei Române, care au devenit şi academicieni AOSR. Că doar nu strică încă un titlu la CV-ul omului. De unde şi lipsa vreunui protest ori reacţie din partea Academiei la înfiinţarea instituţiei paralele. Oficial, academia asta se ocupă cu promovarea, sprijinirea şi protejarea ştiinţei sub toate formele. Şi, cel mai important, cu acordarea de titluri de academician unor personulităţi.

Conform propriului statut, „Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, for naţional de consacrare ştiinţifică, apolitic, reuneşte în cadrul ei personalităţi reprezentative ale ştiinţei“. Aşa că, dacă tot e apolitică, în fruntea academiei ăsteia nu putea şade decît un personaj rupt de lumea politică, fost senator PSDR între 1996 şi 2000, generalul în rezervă, profesor universitar doctor Vasile Cândea. Iar Cândea e, în acelaşi timp, şi membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, o altă căpuşă despre care puteţi citi puţin mai jos. Un alt personaj apolitic al AOSR este vicepreşedintele Ioan Bâzgan, fost deputat între anii 1990-1991 şi senator în perioada 2004-2008, iniţiator al legii prin care AOSR a devenit academie cu acte în regulă şi preşedinte al fundaţiei ce-i poartă numele. Şi, pentru că tot sîntem la personaje apolitice, trebuie să-i menţionăm şi pe fostul senator Ion Solcanu, pe deputatul Valeriu Tabără – care e în acelaşi timp şi membru AOSR, şi vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice – pe Răzvan Theodorescu, fost ministru al Culturii din cabinetul Năstase sau pe preşedinta secţiei „Ştiinţe chimice“ din AOSR, fost ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Iar lista apoliticilor academicieni nu se opreşte aici, pentru că din AOSR mai fac parte şi deputatul PSD Anghel Stanciu, academicianul liberal Constantin Bălăceanu-Stolnici, zis şi Laurenţiu în actele de turnător, Irinel Popescu, membru PC şi, în paralel cu AOSR, membru în Academia Română de Ştiinţe Medicale plus, cu voia dumneavoastră, ultimul pe lista apoliticilor AOSR, membrul de onoare al instituţiei, savantul Ion Iliescu.

În numele Domnului, al gradelor de pe umăr şi al libertăţii presei

Pentru că Dumnezeu e sus şi vede, din AOSR nu puteau lipsi şi cîteva feţe bisericeşti, că doar e bine să ai o pilă şi acolo sus. Aşa se facă că azi ne putem mîndri cu academicianul Gherasim Vlădica, episcop al Rîmnicului şi autor a nu mai puţin de o mie de pagini de turnătorii, grupate în zece volume şi semnate cu numele conspirativ Ionescu. Alături de episcopul Rîmnicului, AOSR îl mai are ca membru de marcă şi pe Macedon Petrescu, zis şi Teodosie Tomitanul pe numele lui de scenă bisericească, arhiepiscop al Tomisului şi autor al unor importante scrieri în calitate de turnător la Securitate, dar şi pe Nicolae Mihăiţă, zis şi ÎPS Nifon, specialistul în relaţii externe al Patriarhiei Române pe vremea comunismului, un veritabil globe-trotter al fostei Securităţi. Şi pentru că din Academia Oamenilor de Ştiinţă nu putea lipsi şi a doua cea mai importantă instituţie ca nivel al încrederii populaţiei, în secţia de „Ştiinţe Militare“ există nu mai puţin de 26 de academicieni generali şi colonei rezervişti. Dintre ei îi amintim doar pe deputatul PDL, generalul în rezervă Eugen Bădălan; fostul consilier de stat pe probleme de securitate al preşedintelui, generalul în rezervă Constantin Degeratu; şeful Statului Major General, amiralul Gheorghe Marin sau pe generalul de brigadă Constantin Onişor. Iar ca AOSR să acopere toate domeniile de interes ale ştiinţei, titlul de academician stă şi în dreptul lui Dinu Săraru, absolvent de ziaristică la „Ştefan Gheorghiu“, fondator al AOSR şi membru al secţiei de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologice a Academiei fără să fi scris vreun articol în domeniul sociologiei, dar şi în dreptul părintelui găinii născătoare de pui şi membru de onoare al AOSR, maestrul Ion Cristoiu.

Academia de Ştiinţe Tehnice şi tehnica obţinerii titlului de academician

Chiar dacă avem Academia Română, unde ştiinţele tehnice sînt bine reprezentate, şi mai avem şi o academie second hand, AOSR, cu o secţie de Ştiinţe Tehnice cu 26 de membri, în 2008 a fost publicată Legea 230 – trasă la indigo după legea din 2007 care a înfiinţat AOSR – prin care a luat naştere Academia de Ştiinţe Tehnice (AST), „for de consacrare ştiinţifică al personalităţilor din domeniul ingineriei, de dezbatere şi iniţiativă pentru promovarea şi dezvoltarea cercetării, creaţiei tehnice şi a învăţămîntului ingineresc“.

Folosind aceeaşi reţetă ca AOSR, Academia de Ştiinţe Tehnice reuneşte 215 membri pe care-i hrăneşte din bugetul statului cu 1.800 de lei lunar pe membrii titulari şi 1.400 de lei lunar pe cei corespondenţi. Plus cît hotărăşte Adunarea Generală să le dea membrilor de onoare. Printre cei 215 membrii – 78 titulari, 80 corespondenţi şi 57 de onoare – se regăsesc mai mulţi membri ai Academiei Române precum Gheorghe Buzdugan, Radu Voinea, Florian Filip sau Alexandru Balaban, dar şi membri ai AOSR precum Ecaterina Andronescu, membru titular la AOSR şi corespondent la AST, sau Dorel Zugrăvescu, de trei ori academician, corespondent la Academia Română, titular şi şef de secţie la AOSR şi membru titular şi preşedintele secţiei „Ingineria petrolului, minelor şi geonomiei“ la AST.

Şi doctorii politici au Academia lor

Academia de Ştiinţe Medicale (ASM) s-a născut în 2004, prin Legea 264 şi se află în subordinea Ministerului Sănătăţii, de unde se şi hrăneşte cu fonduri. Instituţia este, la fel ca şi celelalte academii second hand, instituţie de interes public şi este considerată un fel de ultimă treaptă pentru accederea în Academia Română. În prezent numără 199 de membri împărţiţi în trei secţii şi retribuiţi cu o rentă viageră egală cu salariul mediu pe economie.

În fruntea ASM se află „Don Lorenzo“, cum este cunoscut în lumea masonilor Laurenţiu Mircea Popescu, fostul rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie Bucureşti. Sub conducerea lui Lorenzo, Academia de Ştiinţe Medicale a devenit un fel de instituţie pentru recompensat medicii de partid, opt din ultimii nouă admişi în academie fiind personaje politice. Printre ei se numără primarul Sorin Oprescu; secretarul de stat Adrian Streinu-Cercel; managerul Spitalului de Neurochirurgie „Bagdasar – Arseni“, pesedistul Vlad Ciurea; prefectul judeţului Cluj, Florin Stamatian sau fostul ministru al Sănătăţii, Mircea Cinteză.

Agri-cultul personalităţii şi Academia de Ştiinţe Agricole

Anul trecut, prin Legea 45, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti“ este declarată continuatoarea şi unicul succesor în drepturi al Institutului de Cercetări Agronomice al României, al Institutului Naţional Zootehnic, al Academiei de Agricultură a României şi al Institutului Central de Cercetări Agricole, numărul maxim de membri titulari şi corespondenţi este stabilit la 181, iar cel al membrilor de onoare la 40. Aceeaşi lege stabileşte şi finanţarea academiei din bugetul Ministerului Agriculturii – adică o indemnizaţie lunară echivalentă cu salariul mediu pe economie – precum şi faptul că academia poate acorda titluri academice, poate decerna diplome „Doctor Honoris Causa“ şi oferi distincţia „Meritul Academic“.

Normal şi firesc, printre membrii Academiei de Ştiinţe Agricole se regăsesc şi membri ai Academiei Române, preşedinte fiind Gheorghe Sim, corespondent al Academiei Române, iar preşedinte de onoare este Ioan Cristian Hera, vicepreşedinte al Academiei Române, membru în AOSR şi preşedintele Consiliului de Etică Universitară din Ministerul Educaţiei. Dintre membrii Academiei de Ştiinţe Agricole nu puteau lipsi personalităţi precum pedelistul Valeriu Tabără sau pesedistul Anghel Stanciu, dar nici Ioan Nicolae Alecu, vicepreşedinte al Academiei şi fost rector al Universităţii de Agronomie Bucureşti şi unul dintre artizanii afacerilor cu terenuri de la Băneasa, alături de Puiu Popoviciu, reţinut de DNA în 2009 şi eliberat în schimbul declaraţiilor despre ceilalţi acuzaţi din dosar.

Milioane de euro pentru mii de academicieni

În timp ce Academia Română se pregăteşte de reduceri de personal, din lipsă de fonduri pentru salarii, cele patru academii second hand la mîna a treia consumă cîteva milioane de euro anual din banii publici. Dar ce mai înseamnă cîteva milioane de euro în comparaţie cu satisfacţia pe care titlul de academician o produce unor nulităţi care acum au nu doar o justificare a apartenenţei la noua nomenclatură, dar şi un cuvînt pompos pe care-l pot scrie cu fir de aur pe cărţile de vizită în dreptul unui nume pe care nimeni nu-l va ţine minte.
Multumesc, A.W.

Toti se intreaba unde sunt bani ! Uite... unde sunt bani

„PD-L a dat un tun de 150 de milioane de euro, într-o singură lună, numai la nivelul Bucureștiului. Prejudiciul a fost făcut prin 4 firme: Euroconstruct Trading (Mircea Băsescu), Tehnologica Radion (Vasile Blaga), Eurovia Construct (Radu Berceanu) si Delta ACM (Elena Udrea)”. Totul se numește, în Codul Penal al României: DETURNARE DE FONDURI! Cum s-a ajuns la o asemenea gaură în Bugetul Bucureştilor? Simplu.

„Activităţile de lucrări publice în Capitală au fost organizate şi împărţite discreţionar numai între firmele aflate sub controlul celor mai sus-menţionaţi, sub coordonarea lor nemijlocită, prin interemediul lui Gheorghe Udrişte, fostul director general la Direcţia Transporturi, Drumuri şi Sistematizarea Circulaţiei Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB), precum şi a lui Claudiu Bălan, fostul director al Administraţiei Străzilor. Trebuie precizat faptul că fostul director adjunct al Administraţiei Străzilor din mandatul lui Videanu, Cristian Olteanu, s-a sinucis în luna iunie 2008”,

 Raport SRI.

Cele 4 firme bucureştene aflate sub controlul baronilor PD-L care şi-au umflat conturile din banii pompaţi de la Primăria Generală, cu sprijinul nemijlocit al lui Oprescu sunt: "Euroconstruct Trading 98" SRL , condusă de către "gemenii" de la Golden Blitz - Dan Besciu şi Sorin Vulpescu, dar controlată, printr-o firmă adiacentă, de fratele lui Traian Băsescu; "Tehnologica Radion" SRL, care îl are ca patron pe Theodor Barna, este abonată şi la fondurile Primăriei Sectorului 3, unde primar este pedelistul Liviu Negoiţă, finul lui Adriean Videanu și în care este acționar nimeni altul decât ministrul de Interne, Vasile Blaga; "Eurovia Construct International" SA, care este condusă de familia fostei senatoare PD-L, Cornelia Cazacu și controlată, prin alte societăți, de către ministrul Transporturilor, Radu Berceanu; "Delta ACM" are ca acţionari pe Florea Diaconu, iar director general este chiar fratele deputatului PD-L - Ştefan Pirpiliu, un personaj foarte apropiat și el de primarul Sectorului 3 - Liviu Negoiţă, iar alt acționar este firma NiroGrup, la rândul ei controlată de Udrea – Cocoș.

„Toate pachetele de întreţinere a străzilor din Bucureşti au fost împărţite celor 4 firme, cu caiete de sarcini făcute cu «dedicaţie» acestora şi cu preţuri exorbitante, astfel explicîndu-se, de exemplu, frezarea inutilă a asfaltului în bună stare de pe principalele bulevarde bucureştene pentru sume impresionante, dar cu un efort material sub pretextul aşa-ziselor "microfisuri" în covorul asfaltic. De asemenea, toate pachetele de reabilitare străzi, pasaje, artere de penetraţie, străpungeri şi supralărgiri scoase la licitaţie de PMB au fost împărţite celor 4 firme sus-menţionate în aceleaşi condiţii.

Majoritatea lucrărilor au fost începute fără contracte şi autorizătii, sau chiar înainte de a fi licitate, ulterior simulîndu-se îndeplinirea formalităţilor legale”,

spun analiștii Servicului Român de Informații.

Un aspect foarte grav, care este evidenţiat de raportul SRI, vizează unele inginerii de amploare din sectorul păstorit de Liviu Negoiţă.

În Sectorul 3 al Capitalei, toate lucrările de parcări şi alei dintre blocuri au fost făcute cu bani de la Primăria Capitalei (ceea ce constituie deturnare de fonduri), lucrări executate de aceleaşi firme, prin încredinţări directe, fără licitaţii şi autorizaţii, pe baza relaţiei "naş-fin". O oarecare "prioritate" la atribuirea acestor contracte au avut-o "Tehnologica Radion" SRL şi "Euroconstruct Trading 98" SRL, susţinute în mod special de secretarul general al PD-L, Vasile Blaga.

Astfel, dacă "Tehnologica Radion" SRL, de exemplu, era, pînă acum 3 ani, o firmă de apartament, cu o cifră de afaceri derizorie şi fără lucrări similare, aceasta a ajuns în prezent, în condiţiile relatate, la o cifră de afaceri anuală de 200-250 milioane de euro.

Pentru exemplificarea aspectelor de mai sus, va prezentam numai cîteva exemple, din care rezultă fără echivoc un prejudiciu de peste 150 milioane de euro produs Bugetului Primăriei Municipiului Bucureşti. Prin Hotărîrea nr. 25 a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) din 1/02/2009 se aprobă indicatorii tehnico-economici pentru "Supralărgirea Gh. Ionescu Siseşti - Ion Ionescu de la Brad", cu valoare totală de 22.138.038 de euro, rezultînd o diferenţă în plus de 58.510.200 de euro, "fără nici o schimbare a indicatorilor tehnico-economici", executantul acestei lucrări fiind "Tehnologica Radion SRL". Practic, lucrarea constă în supralărgirea a 4,6 km de stradă, în condiţiile în care, cu acest buget, se puteau realiza 16 km de autostradă (calculate la un preţ mediu de 5 milioane de euro/km).

Mai mult, pe data de 25.02.2009, Primăria Municipiului Bucureşti, condusă de Sorin Oprescu, mai dă firmei lui Theodor Bîrnă, "printr-un act adiţional nr. 2 la contract nr. 3151/2006 privind execuţia lucrărilor suplimentare", tot la obiectivul "Supralărgirea Gh. Ionescu Siseşti - Ion Ionescu de la Brad", nici mai mult, nici mai puţin decît 29.330.819,37 RON, adică vreo 7 milioane de euro. Practic, prin acest "supliment" financiar al lui Oprescu, cei 4,6 km de stradă au ajuns să coste 87 milioane de euro. Prin Hotărîrea nr. 22 a CGMB din 11/02/2009 se aprobă indicatorii tehnico-economici pentru "Reabilitarea unică pe Calea Moşilor, inclusiv Terminalul între Şos. Mihai Bravu şi Str. Bărăţiei", cu valoare totală de 39.220.068 de euro, iar în Hotărîrea nr. 189 din 26/02/2009 apar indicatori tehnici "noi" (de fapt aceiaşi din studiul de fezabilitate iniţial), cu valoare totală de 57.831.833 de euro. Mai mult, prin Hotărîrea nr. 5713/02/2009 se elimină un indicator tehnic (managementul de trafic), dar valoarea totală rămîne aceeaşi, de 57.831.833 de euro, executantul lucrării fiind "Tehnologica Radion SRL", cu o diferenţă în plus de 18.611.765 de euro. Cu toate că studiul de fezabilitate iniţial, în baza căruia s-au aprobat indicatorii tehnico-economici, cuprinde şi "amenajare terminal multimodal Sfînta Vineri", PMB mai "naşte" un proiect nou, distinct, cu denumirea "amenajare terminal multimodal Sfînta Vineri", căruia i se aprobă indicatorii tehnico-energetici prin Hotărîrea Nr. 182 a CGMB din 27/02/2009. Lucrarea a fost "cîştigată" prin licitaţie tot "Tehnologica Radion SRL", cu suma suplimentară, faţă de studiul iniţial, de 29.028.934.78 de euro, adică 8.911.144 de euro. După acelaşi model aplicat pe Calea Moşilor, s-a făcut şi "Reabilitarea unică pe Şos. Olteniţei, între Piaţa Eroii Revoluţiei şi limita administrativă a Municipiului Bucureşti". Prin Hotărîrea nr. 22 a CGMB din 15/02/2009 se aprobă indicatorii tehnico-economici cu valoare totală de 45.739.999 de euro, prin Hotărîrea nr. 23/02/2009 se modifică indicatorii tehnico-economic, ajungîndu-se la valoarea totală de 72.606.005 de euro. Ulterior, prin Hotărîrea nr. 57 din 25/02/2009, prin care se elimină un indicator tehnic (managementul de trafic), se ajunge la valoarea totală finală de 69.946.981 euro, cu o diferenţă în plus faţă de studiul iniţial de 24.206.982 de euro, executantul lucrării fiind "Euroconstruct Trading 98 SRL". Menţionăm că indicatorii tehnici "noi" se referă în special la lucrările din Intersecţia Piaţa Sudului, intersecţia de la Şura Mare şi bucla de întoarcere de la Romprim, fiind de fapt aceeaşi din Studiul de fezabilitate iniţial şi Certificatul de Urbanism nr. 517031 din 24/01/2009.
Aceleasi multumiri, A.W.
__________________
Multumesc A.W. pentru materiale si idee!
Daca si cine mai intalneste situatii similare,
sa le "dezgropam" si sa le aratam cu degetul
celor care ne-au facut "nesimtiti", "asistati social",
"consumatori ai bugetului statului"!
Sa aratam PUBLIC, pe judete si categorii de "praduitori",
unde s-au dus si se duc in REALITATE banii publici!
Sper ca va veni si VREMEA ... Restitutio in integrum!
Admin, V.Burcu
P.S.: Admin Blog SCMD MH, ... va asteapta cu drag si incredere!
Aveti curaj! "Nu-i totuna leu sa mori sau caine inlantuit!"