Asa au devenit unii, marii proprietari de azi! Exploziv, cu "fetele din Justiţie"! „Fă actele la Cadastru. Acolo o să-ţi respingă. Ulterior, faci plângere la Judecătorie, iar în apel dosarul ajunge la noi, la fetele mele, care o să te facă proprietar prin hotărâre judecătorească"! Un caz izolat? Deloc! Un banal exemplu!

DEZVĂLUIRI. Stenogramă explozivă cu "fetele din Justiţie". Președintele Tribunalului Iași, către un politician: ”Două colege te vor rezolva!” .

 

Cea mai clară dovadă a corupţiei din instanţe prezentată vreodată în presă: preşedintele Tribunalului Iaşi îi spunea liberalului Ioan Leonte cum două judecătoare subalterne îl vor "rezolva".

 

După izbucnirea scandalului, Radu Tărniceriu a demisionat de la șefia Tribunalului Iași

N-a fost nici bine uns comisar-şef peste Protecţia Consumatorului Iaşi că liberalul Ioan Leonte e la un pas de-a fi trimis în judecată pentru dare de mită. Acest caz de corupţie dinamitează Palatul de Justiţie din Capitala Moldovei, zdruncinat deja de mai multe scandaluri în care judecătorii au intrat în cârdăşie cu mafia afacerilor imobiliare.

 

Cum se negociază o sentinţă

O stenogramă explozivă extrasă din dosarul „Leonte” este cea mai clară dovadă de săvârşire cu reacredinţă a unei sentinţe ju decătoreşti prezentate vreodată în presa din România. Într-o convorbire telefonică, judecătorul Radu Tărniceriu, care la acea dată era preşedintele Tribunalului Iaşi, îi spune lui Ioan Leonte, care voia să pună mâna pe 182 ha de teren:

„Fă actele la Cadastru. Acolo o să-ţi respingă. Ulterior, faci plângere la Judecătoria Răducăneni, iar în apel dosarul ajunge la noi, la fetele mele, care o să te facă proprietar prin hotărâre judecătorească”.

 

„Fetele mele” erau judecătoarele Manuela Ciopraga şi Monica Lăcustă, care ascultau ordinele „tăticului” lor, Radu Tărniceriu. Discuţia a avut loc la începutul anului 2010. Atunci, Ioan Leonte era primar în Gorban, om cu avere şi cu relaţii în înalta societate ieşeană. Leonte concesionase 182 ha către SC Pescăruş 2005 SRL Gorban, firmă care în acte aparţinea chiar mamei sale. Următorul pas era trecerea terenului în proprietatea acestei societăţi. Aşa s-a ajuns la judecătorul Radu Tărniceriu, care trebuia să rezolve problema.

 

Traseul unui primar corupt: de la cătuşe la comisar-şef, numit politic
Denunţătorul, fost escroc „sub acoperire”

 

Dosarul a pornit chiar de la un speculant de terenuri. Acesta a fost prins comiţând mai multe ilegalităţi şi a acceptat să colaboreze cu procurorii, fiind „agentul” sub acoperire al acestora. Sursa rămasă secretă a înregistrat mai multe convorbiri telefonice între judecători şi afaceriştii. Tărniceriu stă într- o vilă din cea mai bună zonă a Iaşiului (Aleea Sadoveanu), gard în gard cu Emanuel Osoianu, un cunoscut latifundiar ieşean. Cei doi sunt prieteni la cataramă şi multe tranzacţii cu terenuri s-au făcut pe axa Osoianu - Tărniceriu.

 

Dar viaţa este în continuare generoasă cu cei implicaţI în acest dosar. Tărniceriu, care a demisionat imediat de la şefia Tribunalului Iaşi, este acum judecător militar, iar Ioan Leonte tocmai a fost numit comisar-şef al OPC Iaşi, printr-un concurs suspect, în faţa colegilor săi din PNL.

182 de hectare de teren este suprafaţa pe care voia să pună mâna fostul edil Ioan Leonte, cu ajutorul lui Radu Tărniceanu

 

„În apel, dosarul ajunge la noi, la fetele mele, care o să te facă proprietar prin hotărâre judecătorească” RADU TĂRNICERIU, judecător

 

Presiuni de la vârf

Afacerile imobiliare din zona Iaşiului au ramificaţii până la vârful Justiţiei. Ciprian Cravelos Vasiliu, fiul şefei Inspecţiei Judiciare a CSM, Rica Vasiliu, este pe lista neagră a procurorului DNA Emilian Eva. Cravelos este asociat în firma Promix cu Bogdan Răduc, învinuit de aderare la un grup infracţional organizat. Pe scurt, Promix, firmă de măsurători cadastrale, a realizat documentaţiile pentru mai multe tranzacţii imobiliare suspectate de înşelătorie.

 

Firma avea comenzi de la Emanuel Osoianu. Un detaliu poate pune într-o nouă lumină scandalul de la Iaşi: în iunie 2012, imediat după ce dosarele de urmărire penală împotriva Lotului „Tărniceriu, Osoianu” au devenit publice, CSM a trimis o comisie de anchetă la DNA pentru a verifica dacă interceptările făcute de procurorul Eva, cu sprijinul SRI, au fost realizate în condiţii legale.

 

Partea HIDOASĂ a politicii: un notoriu primar PNL CORUPT devine comisar-şef în OPC exact în ziua când e trimis în judecată. O POVESTE HALUCINANTĂ.

Tentacule: funcţionari, Cadastru, judecători

Mafia imobiliară din Iaşi, acţionează în trei paşi:

 

1. Funcţionari din primării (sau chiar primari, cum este cazul lui Leonte) identifică terenuri din patrimoniul public rămase nerevendicate;

2. Escrocii imobiliari inventează acte, moşte nitori sau martori care să justifice revendicările. În această fază e nevoie de complicitatea angajaţilor de la Oficiul de Cadastru.

3. Titlurile de proprietate sunt obţinute prin sentinţe ju decătoreşti, aici intervenind magistraţii corupţi. Practic, cercul se închide, nu mai există nicio cale de atac şi aşa s-au făcut averi.

 

În cazul fostului primar din Gorban există o înregistrare audio, din decembrie 2009, prin care Radu Tărniceriu şi Emanuel Osoianu vorbesc despre cei 50.000 de euro promişi de Ioan Leonte, dacă i se rezolvă problema cu cele 182 ha de teren. Săptămăna trecută, DNA i-a chemat pe cei învinuiţi în acest dosar pentru a li se prezenta materialul probator, ultima fază înainte de trimiterea în judecată.

Acuzaţiile: Tărniceriu şi Osoianu - luare de mită şi trafic de influenţă, Ciopraga şi Lăcustă - abuz în serviciu şi fals intelectual, Leonte este - trafic de influenţă şi dare de mită.

Sursa: Aşa lucrează mafia politică! Stenogramă explozivă cu "fetele din Justiţie" - Justiţie > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/asa-lucreaza-mafia-politica-stenograma-exploziva-cu-fetele-din-justitie-1020621.html#ixzz2IvMZs0lH
EVZ.ro

============================================

======================================

======================

 

Vasilică Danileț luptă contra revocării.

“Doar plenul CSM decide”

 

Judecătorul Cristi Danileț, încă membru al Consiliului Superior al Magistraturii, luptă cu ultimele puteri contra revocării. În ciuda votului uriaș pentru revocare dat de adunările generale de la peste o sută de Judecătorii din țară, Danileț sugerează votul pentru revocare dat de Judecătorii nu este suficient. El spune că mai este nevoie și de un vot dat de plenul CSM.

 

În CSM, tabăra pe care mizează Danileț, și anume tabăra Hăineală, este majoritară. Danileț scrie pe Facebook: „La un post TV se anunță că am fost sau sunt revocat. Încă nu s-a discutat așa ceva în CSM: doar Plenul CSM decide revocarea, la solicitarea instanțelor. Așa că mâine și în zilele următoare mă duc la serviciu, în mod obișnuit – CSM, Calea Plevnei 141B, București”. Danileț adaugă că și dacă va fi revocat, își pierde doar postul din CSM, nu și funcția de judecător. „Mă voi întoarce la una din Judecătoriile din România. Iar contul de Facebook nu mi-l șterg nici mort”, scrie Dănileț.

 

Concret, se va încerca să se meargă pe o interpretare a legii potrivit căreia numai plenul CSM poate stabili prin vot revocarea membrilor săi. Articolul 52 din legea 317/2004, care reglementează felul în care pot fi revocați membrii aleși ai CSM, este formulat neclar.

 

Primele alineate ale articolului descriu felul în care membrii CSM pot fi revocați de colegii lor din Consiliu: „(1) Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se propune de preşedintele sau vicepreşedintele Consiliului ori de o treime din membri, în situaţia în care persoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau în cazul aplicării oricărei sancţiuni disciplinare. (2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la sesizarea formulată potrivit alin. (1), poate dispune revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii”.

 

Alineatele (4)-(9) reglementează, pe de altă parte, felul în care un membru CSM este revocat de cei care l-au ales, adică de judecători sau de procurori, scrie A.M. Press. Spicuim: „(4) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocaţi şi la cererea majorităţii adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor încredinţate prin alegerea ca membru al Consiliului. În cadrul adunărilor generale, decizia se ia cu votul a două treimi din numărul judecătorilor sau procurorilor (…) (7) Procedura de revocare poate fi declanşată de orice adunare generală de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se cere, precum şi de organizaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor. (8) Centralizarea rezultatelor votului se realizează de adunarea generală care a iniţiat procedura sau de prima adunare generală sesizată de organizaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor. (9) În termen de 15 zile de la înregistrarea sesizării semnate şi motivate de reprezentanţii adunărilor generale prevăzute la alin. (4), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea din funcţie a membrului ales”. Deși aparent posibila strategie a taberei Hăineală este „acoperită” legal, trebuie subliniată o distincție evidentă pe care legea o face între cele două situații. Astfel, în cazul revocării la propunerea președintelui, a vicepreședintelui sau a o treime din membrii CSM, actul normativ stipulează că plenul Consiliului POATE DISPUNE (alin 2 de mai sus), în timp ce în situația revocării la cererea instanțelor, se spune că plenul Consiliului DISPUNE în termen de 15 zile (alin 9 citat).

 

Este așadar o diferență foarte mare: în timp ce prima este o normă permisivă - „Consiliul poate dispune”-, a doar este o normă imperativă- „Consiliul dispune” – cu alte cuvinte nu face decât să ia act, cu atât mai mult cu cât i se dă și un termen pentru acest lucru.
Sursa:

http://www.dcnews.ro/2013/01/danilet-lupta-contra-revocarii-doar-plenul-csm-decide/

 

 

România Liberă susține că revocarea Alinei Ghica din CSM este ilegală. Se solicită intervenția DNA

România Liberă scrie că revocarea judecătorului Alina Ghica din CSM ar fi ilegală din cauză că lipsesc  motivele care au dus la pedepsirea fostului președinte al Consiliului. Mai departe, ziarul portocaliu susține că Valentin Mitea, preşedintele Curţii de Apel Cluj, instanţă care a declanşat revocarea Alinei Ghica din funcţia de membru al CSM, a transmis un mail altor 15 curţi de apel, din care se poate interpreta că le sugera cum şi în ce documente să pună motivele revocării care lipsesc din dispozitivele hotărarilor.

12 Curți de apel s-au pronunțat ( din cele 16, în care este inclusă şi Curtea Militară de Apel Bucureşti), în adunări generale, pentru revocarea Alinei Ghica din CSM.
România Liberă susține, însă, că niciuna dintre aceste hotărari nu conţine motivele revocării, aşa cum ar impune legea, deci toate sunt nule.

“Întrucat motivele revocării doamnei judecător Alina Ghica din funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii nu se regăsesc în hotărarile adunărilor generale transmise acestei curţi de apel (şi nici în hotărarea noastră, numai în procesul- verbal ), domnul Valentin Mitea, preşedintele Curţii de Apel Cluj, vă roagă să ne transmiteţi fie procesul-verbal, fie doar un extras din acesta, de unde rezultă motivele pentru care a-ţi (SIC!) convocat şi votat revocarea” este mailul care ar fi fost transmis de către Valentin Mitea și potrivit RL este recunoscut și de magistrat.

România Liberă merge mai departe și recomandă chiar declanșarea unei anchete a Inspecției Judiciare, dar și din partea Parchetului.

Parcă o asemenea atitudine am mai întâlnit-o după referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu, când DNA s-a autosesizat pentru presupusele fraude.

Articolul din Rl susține că în hotărârile instanţelor se consemnează motivele revocării, în formă detaliată, nu cu exprimări generalizatoare. Spre exemplu exprimările de genul că cel revocat “nu şi-a îndeplinit atribuţiile ” sau ” a dat dovadă de lipsă de transparenţă” nu sunt suficiente fără a se preciza ce atribuţii nu şi-a îndeplinit, cum, unde, când.

Curtea de Apel Cluj, unde preşedinte este Mitea, prima instanţă care a cerut revocarea Alinei Mitea, are obligaţia să centralizeze toate hotărarile celor 16 curţi de apel ( inclusiv cea militară).
Mitea a centralizat aceste hotărari, iar după ce Romania Liberă a atras atenţia că din hotărarile consultate lipsesc motivările, a decis să-şi sfătuiască colegii de la celelalte Curţi de Apel să le înscrise în procesele-verbale, sugerându-le să le refacă, spun surse de la Curtea de Apel Cluj pentru România Liberă.

 România Liberă susține că surse de la mai multe instanţe au spus jurnaliștilor că procesele verbale inițiale au fost ”conservate” de alte instanțe din țară, fără să existe motivațiile hotărârilor .
Cei care vor falsifica procese-verbale pot fi acuzaţi de fals, Valentin Mitea de instigare la fals, iar competenţa ar reveni Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dacă este sesizată sau se autosesizează din presă, spune România Liberă.

http://www.dcnews.ro/2013/01/romania-libera-sustine-ca-revocarea-alinei-ghjica-din-csm-este-ilegala/

======================================
=========================