Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, DEZAMORSEAZA BOMBA scumpirilor in lant. Nu vedem deloc o avalanşă de scumpiri, scumpiri în lanţ, afirma Guvernatorul BNR. Mugur Isărescu sustine masurile luate de Guvernul Ponta

 

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, este de părere că impactul în inflaţie al noilor taxe şi impozite anunţate de Guvern va fi unul "limitat undeva la 0,2%", fiind de părere că nu va exista o "avalanşă de scumpiri". Oficialul BNR a precizat că erau de aşteptat unele corecţii, fie pe partea de venituri, fie pe partea de cheltuieli, însă Guvernul a hotărât să recurgă la ambele măsuri.

 

"Conform datelor noastre preliminare şi unor prime evaluări pe baza unor modele pentru că avem aşa ceva, impactul (n.r. noile taxe şi impozite anunţate de Guvern) este limitat undeva la 0,2% şi consecinţele în lanţ sunt de asemenea limitate. Probabil că vom schimba doar balanţa riscurilor de la un echillibrată la una uşor în creştere", a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.          

"Nu vedem o avalanşă de scumpiri"
"Nu vedem deloc o avalanşă de scumpiri, scumpiri în lanţ. Acestea sunt tabu-urile noastre de 20 de ani încoace. Impactul este limitat. Erau de aşteptat unele corecţii, fie pe partea de cheltuieli, fie pe partea de venituri. Până la urmă Guvernul a hotărât să meargă pe ambele", a declarat Mugur Isărescu.

În ce priveşte negocierile cu FMI pentru bugetul din 2014, guvernatorul BNR spune că prognoza de creştere economică pentru 2014, de 2,2%, este "realistă şi prudentă", fiind de părere că dacă fondurile comunitare ar fi absorbite la mai mult de jumătate din cât este programat, acest lucru ar mai adăuga zecimi bune la creşterea economică.

BNR aşteaptă de la bănci continuarea reducerii dobânzilor la credite
Pe de altă parte, guvernatorul Băncii Naţionale a menţionat că BNR mai are "ceva" loc de reducere a dobânzii de politică monetară, după tăierea de 1,25 puncte din acest an, dar măsuri mai consistente de relaxare au spaţiu larg pe partea rezervelor minime obligatorii.

"Dacă este vorba de câmpul nostru de manevră, am zis că mai este încă ceva, cu definiţie restrânsă a politicii monetară, adică doar rata dobânzii. Dacă introducem şi rezervele minime obligatorii, mai este câmp bunicel", a afirmat şeful băncii centrale.

Guvernatorul BNR a arătat că aşteaptă de la bănci continuarea reducerii dobânzilor la creditele în lei, mai ales pentru companiile performante.

Întrebat ce părere are despre cazurile privind dispariţia unor sume din casetele de valori de la băncile comerciale, guvernatorul BNR spune că "autorităţile în drept trebuie să îşi facă datoria" .

"În criză, omul se ducea la bancă şi scotea banii şi îi depunea în casetă. Asta reflecta neîncrederea", a spus Isărescu. Oficialii BNR au precizat recent că, spre deosebire de un depozit bancar, în care economiile sunt garantate până la cel mult 100.000 de euro, în cazul casetelor de valori, banii şi bunurile nu se află în supravegherea Băncii Naţionale.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât, în şedinţa din 5 noiembrie 2013, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la un nivel minim istoric de 4,0 la sută pe an, de la 4,25 la sută, începând cu data de 6 noiembrie 2013.

Totodată, Banca Centrală a decis să păstreze nivelul rezervelor minime obligatorii la 15% pentru pasivele în lei şi 20% pentru cele în euro.

Cele mai importante declaraţii ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu:

- Îmbunătăţirea evoluţiei şi perspectivelor inflaţiei a permis BNR ajustarea graduală a politicii monetare.
- Exporturile alături de producţia agricolă a acestui an au reprezentat principalul motor al revigorării creşterii economice din România.
- Cererea internă a manifestat o revenire modestă.
- Reducerile succesive ale ratei dobânzii de politică monetară s-au reflectat favorabil asupra ratei dobânzii la creditele acordate in sectorul real.
- Începând cu 6 noiembrie 2013 rata lombard va coborî la 7% pe an de la 7,25%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit va fi de 1% pe an.
- Riscurile asociate programului asumat provin în principal din mediul extern.
- Potrivit proiecţiei actualizate, scăderea temporară, mai pronunţată a ratei inflaţiei în următoarele luni va fi urmată de evoluţia acesteia în interiorul intervalului de variaţie din jurul ţintei staţionare de 2,5% până la finele orizontului de prognoză.

- Banca Centrală a decis şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
- Conform datelor noastre preliminare şi unor prime evaluări pe baza unor modele pentru că avem aşa ceva, impactul (n.r. noile taxe şi impozite anunţate de Guvern) este limitat undeva la 0,2% şi consecinţele în lanţ sunt de asemenea limitate. Probabil că vom schimba doar balanţa riscurilor de la un echillibrată la una uşor în creştere.

- Cererea de credite ca şi oferta băncilor în condiţii relativ avantajoase nu este echilibrată.
- Poziţia BNR nu este deloc în răspăr cu băncile comerciale şi noi ne uitam la foarte multi factori şi ei se uita, deciziile să fie sustenabile, mai periculoase decât întârzierile sunt răzgândirile. Prefer o întârziere din partea lor, decât să coboare dobânzile şi apoi să revină sau să ia decizii de altă natura. Orice canal de transmisie al politicii monetare acceptă întârziere.

- Mesajul nostru nu este legat neapărat de a imprima o tendinţă impusă băncilor comerciale. Este în interesul băncilor comerciale să coboare mai repede dobânzile la credite dacă au o viziune pe termen îndelungat pentru că indicatorii lor, profitabilitate, solvabilitatea, rata creditelor neperformate,depind de soldul creditării, deci de volumul creditării.

- Cererea scăzută de credite a fost determinată şi de costul ridicat al creditării. Băncile care au un volum mai mare de credite neperformante tratează la fel şi clienţii buni şi cei mai puţini buni. Nu ai de ce să îi propui unui client bun credite de peste 8% - 9%. Aici marja trebuie coborâtă foarte repede. Diferenţierea trebuie accentuată. În definitiv sursa lor de câştig va fi, în mod evident, nu din marjă, ci din volum. Orice negustor adevărat şi cu viziune ştie că a la long nu câştigi dacă te uiţi numai la marjă, câştigi din volum.

- Nu vedem deloc o avalanşă de scumpiri, scumpiri în lanţ. Acestea sunt tabu-urile noastre de 20 de ani încoace. Impactul este limitat. Erau de aşteptat unele corecţii, fie pe partea de cheltuieli, fie pe partea de venituri. Până la urmă Guvernul a hotărât să meargă pe ambele.
- Faţă de momentul ieri dimineaţa, probabil că vom face o schimbare de două cuvinte în balanţa de riscuri, de la moderată, la uşor în creştere. Elementul politic îl avem şi acum introdus în balanţa de riscuri.

- Sunt suficienţi clienţi buni. Economia nu ar creşte daca nu ar fi. Ar trebui să fie finantaţi mult mai uşor şi nu cu cash colateral.
- Mi se pare realistă şi prudentă (n.r. prognoza de creştere economică pentru 2014). Eu aş spera pe o creştere mai mare, dar avem factori pe care tot dacă sunt prudent nu pot să îi pun în balanţă datorită trecutului, De exemplu, absorbţia fondurilor comunitare.

- Dacă fondurile comunitare ar fi absorbite la mai mult de jumătate din cât este programat, acest lucru ar mai adăuga zecimi bune la creşterea economică.
- În negocieri pe buget, cu parteneri internaţionali, nu poţi să spui . Dacă ar fi fost după mine, nu guvernatorul BNR, ci un economist care îşi dă cu părerea, eu aş fi vrut o creştere economică mai mare.

Sursa:
http://www.gandul.info/financiar/guvernatorul-bnr-despre-bugetul-pe-2014-si-noile-taxe-convenite-cu-fmi-probabil-ca-vom-schimba-doar-balanta-riscurilor-de-la-una-echilibrata-la-una-usor-in-crestere-11624815
=======================
==========================================
======================================================