Despre ce vorbim? Despre cel de-al doilea portofoliu european în ordinea alocărilor bugetare din programul financiar multianual: per ansamblu (preluăm, în continuare, datele oficiale puse la dispoziţie din sursele diverse ale Comisiei Europene), politica de coeziune reformată – cea care urmează să fie aplicată prin intermediul Politicilor Regionale.
- Politica de coeziune reformată va permite investirea unei sume de 351,8 miliarde euro în dezvoltarea regiunilor şi oraşelor europene, precum şi în economia reală. „Constituie principalul mecanism de investiţie al UE în atingerea obiectivelor programului Europa 2020: crearea de creştere economică şi locuri de muncă, rezolvarea unor mari teme legate de complexul schimbărilor climatice, şi dependenţei energetice, precum şi reducerea sărăciei şi excluziunii sociale. În acest scop, Fondul european de dezvoltare regională se va concentra pe priorităţi esenţiale cum ar fi susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, obiectivul fiind dublarea creditelor, acestea trecând de la 70 la 140 miliarde de Euro pe durata celor 7 ani (exerciţiul fiscal multi-anual, n.n.).... Eficacitatea politicii de coeziune, de dezvoltare rurală şi fondului pentru pescuit va fi legată de guvernanţa economică, acesta pentru a incita Statele Membre de a urma recomandările UE formulate în cadrul semestrului european. Politica regională a UE este o politică de investiţii. Susţine crearea de locuri de muncă, ameliorarea calităţii vieţii şi dezvoltarea durabilă...Politica regională serveşte şi la exprimarea solidarităţii cu ţările şi regiunile mai puţin dezvoltate, concentrând resurse pe domeniile şi sectoarele unde pot fi cele mai de folos. Vizează reducerea importantelor disparităţi economice, sociale şi teritoriale care mai există încă între regiunile Europei...prin intermediul unor investiţii pe următoarele domenii prioritare:
- întărirea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii
- susţinerea domeniului cercetării şi inovării
- investiţia într-un mediu înconjurător mai curat
- ameliorarea ccesului la tehnologiile numerice
- elaborarea unor noi produse şi metode de producţie
- promovarea eficienţei energetice şi lupta împotriva schimbărilor climatice
- ameliorarea educaţiei şi competenţei
- ameliorarea legăturilor de transport către regiunile îndepărtate şi izolate
- Mijloace, organisme specifice, reglementări
Vă oferim, cred că în premieră în mass-media din România, accesul complet la documentele legislative privind toate fondurile care intră în cadrul portofoliului Politici Regionale:
Aveţi aici Texte intégral du règlement sur Eur-Lex Reglementarea UE 1303/2013 a Parlamentului European şi Consiliului privind dispoziţiile comune privind toate pârgiile de care dispune zona Politicilor Regionale: Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de coeziune, Fondul Agricol European pentru dezvoltare rurală şi Fondul European pentru Afaceri maritime şi Pescuit. Un exemplu de acţiune specific pentru acest domeniu :
FONDUL DE COEZIUNE va avea de investit 66 miliarde Euro în finanţarea domeniului strategic al “reţelelor transeuropene de transport prioritare şi a principalelor proiecte de infrastructură de mediu”.
- Etapele şi definiţii procedurale ale Politcii Regionale
Bugetul precum şi regulile de utilizare a fondurilor sunt fixate în comun prin decizia Consiliului European şi al Parlamentului European în urma unei consultări între Comisia Europeană şi statele membre. Fiecare stat membru elaborează proiectul unui Contract de Parteneriat care prezintă strategia fiecărei ţări şi propune o serie de programe în consecinţă, precum şi, la fel de important, proiecte de Programe Operaţionale care acoperă nevoie întregii ţări sau/şi a regiunilor. Programele de cooperare pot implica mai multe ţări.
În etapa imediat următoare, Comisia Europeană negociază cu fiecare autoritate naţională forma Contractului final de parteneriat, precum şi al fiecăruia dintre programe. Sarcina de a implementa programele respective revine statelor membre – este vorba despre selectarea, controlul şi evaluarea a sute de mii de proiecte.
Acţiunea respectivă este realizată exclusiv de “autoritatea de gestiune” naţională sau regională din ţara respectivă, controalele europene făcându-se fie aleatoriu, fie în urma sesizării către OLAF în ce priveşte folosirea inapropriată a fondurilor comunitare. Comisia Europeană angajează fonduri pentru ca ţările sau regiunile să poată demara programe, apoi plăteşte cheltuielile certificate de autorităţile naţionale pentru fiecare ţară în parte.
- Strategia EUROPA 2020 – prevederi pentru politica de coeziune
- piaţa muncii – 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă
- inovarea – 3% din PIB-ul UE va trebui investit în politica de cercetare şi inovare
- schimbări climatice – trebuie atinse obiectivele 20/20/20. Aceasta înseamnă o reducere cu 205 a producţiei de CO2, o creştere a procentajului energiilor neconvenţionale din pachetul european până la nivelul de 20% şi o creştere a eficienţei energetice cu 20%.
- educaţie- UE se angajează să scadă nivelul de abandon şcolar sub limita de 10% şi ca cel puţin 40% din populaţia între 30-34 de ani să aibă, până în 2020, o diplomă de învăţământ superior sau echivalentul acesteia
- sărăcia trebuie redusă astfel încât ca cel puţin 20 milioane de persoane să iasă din zona sărăciei şi excluziunii sociale
- Care este baza raţionamentului de sprijin?
În principiu, această hartă în care se arată împărţirea Europei în trei zone distincte, definite în raport cu PIB-un pe cap de locuitor. Regiunile cele mai sărace (în roşu) afişează un PIB/locuitor sub 75% din media UE. Cele definite ca a fi “în tranziţie” au un PIB pe locuitor peste 75% dar până la un maximum de 90% din media UE. Evident, ultima categorie este cea a ţărilor care înregistrează un procentaj de peste 90%.
Iată, pentru 2013, nivelul investiţiilor prin politici regionale:
Nu e numai o problemă de bani. Este, în primul rând, o chestiune politică de importanţă esenţială în validarea raţionamentului UE. Iată de ce, cel puţin în principiu, clasa noastră poltică ar fi trebuit să fie atentă la cum ne prezentăm şi susţinerea candidatului României la un asemenea portofoliu.
Din momnetul trimiterii propunerii naţionale, după confirmarea candidatului de către Preşedintele CE, fiecare ţară şi-a concentrat toate energiile pentru valorificarea tuturor canalelor pentru a obţine o poziţie cât mai importantă şi mai relevantă, în acord cu ambiţiile şi orgoliul naţional.
Dinspre România, din nou, a venit scandal. [...]
Sursa:
http://adevarul.ro/news/eveniment/mizele-portofoliului-politici-regionale-comisarul-roman-putea-decide-soarta-marilor-proiecte-ue-1_540efece0d133766a8fd3572/index.html
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
UPDATE. Corina Creţu: Sunt pregătită să-mi asum responsabilitatea portofoliului de comisar european
Corina Creţu va deţine portofoliul Politicii Regionale în noua Comisie Europeană condusă de Jean-Claude Juncker. Anunţul a fost făcut de şeful Comisiei.
UPDATE: Noul comisar european pentru politici regionale, Corina Creţu, a declarat că este gata să-şi asume această responsabilitate, subliniind că dezvoltarea regională este 'cea mai importantă politică de investiţii din Europa'.
'Mă onorează desemnarea Preşedintelui Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker, în funcţia de Comisar European, ca şi susţinerea Guvernului României. Dezvoltarea Regională este cea mai importantă politică de investiţii din Europa şi mă bucur foarte mult că România a primit un portofoliu atât de important, demonstrând, încă o dată, încrederea de care se bucură ţara noastră la Bruxelles. Sunt pregătită să îmi asum responsabilitatea acestui portofoliu', a subliniat Corina Creţu, într-o postare pe pagina personală dintr-o reţea de socializare.
Corina Creţu va deţine portofoliul politicii regionale în viitoarea Comisie Europeană, potrivit anunţului făcut miercuri de preşedintele ales al noului executiv comunitar, Jean-Claude Juncker, care a prezentat într-o conferinţă de presă componenţa Colegiului comisarilor pentru perioada 2014-2019.
Conform noii organigrame a Comisiei Europene propuse de Jean-Claude Juncker, portofoliul politicii regionale pe care îl va deţine Corina Creţu va fi coordonat de unul dintre cei şapte vicepreşedinţi ai noului preşedinte al CE, respectiv de Jyrki Katainen, vicepreşedinte pentru joburi, creştere, investiţii şi competitivitate.
Corina Creţu va gestiona un buget de 350 de miliarde de euro.
Jean-Claude Juncker a anunţat lista membrilor viitorului Executiv european, după ce a purtat discuţii cu candidaţii propuşi de statele membre UE. Pe listă se află şi nouă femei, la fel ca în actuala Comisie, număr cerut de preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, care a precizat, recent, că nu va aproba o Comisie în care femeile nu sunt reprezentante corespunzător.
Politiciana română este în prezent vicepreşedinte al Parlamentului European, din partea grupului europarlamentar Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), al doilea ca mărime din legislativul european. Dintre cei 28 de membri ai Colegiului comisarilor europeni (câte un comisar din fiecare stat membru al Uniunii Europene), 15 sunt de centru-dreapta, opt sunt social-democraţi sau socialişti şi cinci sunt liberali.
Şase membri ai Comisiei Jose Manuel Barroso II se vor regăsi şi în viitorul executiv UE - Kristalina Gheorghieva (Bulgaria), Neven Mimica (Croaţia), Gunther Oettinger (Germania), Johannes Hahn (Austria), Maros Sefcovic (Slovacia) şi Cecilia Malmstrom (Suedia).
Întregul cabinet Juncker îl puteţi vedea AICI.
- See more at: http://www.obiectiv.info/oficial-corina-cretu-comisar-european-pentru-politici-regionale_53853.html#sthash.Ol6ISNOK.dpuf
----------------------------------------------------------------------------------------'Mă onorează desemnarea Preşedintelui Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker, în funcţia de Comisar European, ca şi susţinerea Guvernului României. Dezvoltarea Regională este cea mai importantă politică de investiţii din Europa şi mă bucur foarte mult că România a primit un portofoliu atât de important, demonstrând, încă o dată, încrederea de care se bucură ţara noastră la Bruxelles. Sunt pregătită să îmi asum responsabilitatea acestui portofoliu', a subliniat Corina Creţu, într-o postare pe pagina personală dintr-o reţea de socializare.
Corina Creţu va deţine portofoliul politicii regionale în viitoarea Comisie Europeană, potrivit anunţului făcut miercuri de preşedintele ales al noului executiv comunitar, Jean-Claude Juncker, care a prezentat într-o conferinţă de presă componenţa Colegiului comisarilor pentru perioada 2014-2019.
Conform noii organigrame a Comisiei Europene propuse de Jean-Claude Juncker, portofoliul politicii regionale pe care îl va deţine Corina Creţu va fi coordonat de unul dintre cei şapte vicepreşedinţi ai noului preşedinte al CE, respectiv de Jyrki Katainen, vicepreşedinte pentru joburi, creştere, investiţii şi competitivitate.
Corina Creţu va gestiona un buget de 350 de miliarde de euro.
Jean-Claude Juncker a anunţat lista membrilor viitorului Executiv european, după ce a purtat discuţii cu candidaţii propuşi de statele membre UE. Pe listă se află şi nouă femei, la fel ca în actuala Comisie, număr cerut de preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, care a precizat, recent, că nu va aproba o Comisie în care femeile nu sunt reprezentante corespunzător.
Politiciana română este în prezent vicepreşedinte al Parlamentului European, din partea grupului europarlamentar Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), al doilea ca mărime din legislativul european. Dintre cei 28 de membri ai Colegiului comisarilor europeni (câte un comisar din fiecare stat membru al Uniunii Europene), 15 sunt de centru-dreapta, opt sunt social-democraţi sau socialişti şi cinci sunt liberali.
Şase membri ai Comisiei Jose Manuel Barroso II se vor regăsi şi în viitorul executiv UE - Kristalina Gheorghieva (Bulgaria), Neven Mimica (Croaţia), Gunther Oettinger (Germania), Johannes Hahn (Austria), Maros Sefcovic (Slovacia) şi Cecilia Malmstrom (Suedia).
Întregul cabinet Juncker îl puteţi vedea AICI.
- See more at: http://www.obiectiv.info/oficial-corina-cretu-comisar-european-pentru-politici-regionale_53853.html#sthash.Ol6ISNOK.dpuf
Corina Creţu, comisar pentru Politici Regionale.
Felicitari,Corina Creţu! Felicitari,Victor Ponta!
Admin
------------------------------------
------------------------
NOTA:
RăspundețiȘtergere----------
Corina Creţu este în prezent vicepreşedinte al Parlamentului European, din partea grupului europarlamentar Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), al doilea ca mărime din legislativul european. Dintre cei 28 de membri ai Colegiului comisarilor europeni (câte un comisar din fiecare stat membru al Uniunii Europene), 15 sunt de centru-dreapta, opt sunt social-democraţi sau socialişti şi cinci sunt liberali.
IMPORTANT.
RăspundețiȘtergereCine poate fi și ce riscă un ofițer acoperit intrat în cursa pentru Cotroceni.
-----------------
Traian Băsescu a promis deconspirarea unui candidat prezidențial care ar fi fost ofițer acoperit al serviciilor secrete. Miza ar putea fi un articol din lege care interzice cadrelor militare active să candideze la prezidențiale.
Șeful statului le-a cerut candidaților la alegerile prezidențiale să spună dacă au fost sau nu ofițeri acoperiți. El a adăugat că, dacă acest lucru nu se va întâmpla, o va face el. “Am obligaţia să o spun, am obligaţia să o fac. Există lege care interzice serviciilor să îşi facă cunoscute reţelele, ofiţerii acoperiţi, ofiţerii descoperiți, dar când discutăm despre funcţia de preşedinte al României, nu poţi să nu informezi”, și-a justificat Traian Băsescu demersul.
Întrebat dacă, dintre actualii candidaţi la Preşedinţie, sunt persoane care au asemenea lucruri ascunse în CV, Traian Băsescu a spus explicit : ”Da”. ”Nu este corect să te duci într-o asemenea funcţie având două butoane”, a completat şeful statului. Afirmațiile președintelui vin după ce anunțase, de mai multă vreme, că îi va “dezbrăca” pe candidații la prezidențiale.
- va urma -
Aria de selecție
Ștergere-------------------------------
Un posibil indiciu privind aria de selecție este oferit de o afirmație a lui Traian Băsescu din februarie 2013. "Înainte de validarea parlamentarilor, înainte de prezentarea Guvernului, imediat ce am aflat lista Guvernului, au fost chemaţi şefii ambelor servicii care ţin direct de CSAT – SIE şi SRI – şi întrebaţi şi puşi să verifice imediat dacă există vreo incompatibilitate, asta însemnând ofiţeri acoperiţi printre miniştri sau parlamentari. Răspunsul ambelor servicii au fost «Nu»“, a afirmat Băsescu.
Dacă nu au apărut informații suplimentare față de 2013, afirmațiile lui Traian Băsescu i-ar putea exclude dintre ofițerii acoperiți pe Victor Ponta (la acea vreme deja premier) pe Călin Popescu Tăriceanu, Elena Udrea sau Kelemen Hunor - proaspăt aleși parlamentari. Printre cei care au anunțat că vor candida la Cotroceni, dar nu erau miniștri sau parlamentari în 2013 se numără Klaus Iohannis, Monica Macovei, Dan Diaconescu sau Corneliu Vadim Tudor. În cursul zilei de ieri, atât Tăriceanu cât și Macovei au dezmințit că ar fi fost agenți acoperiți.
Prevederi legale
Intervenția șefului statului ridică o serie de întrebări privind posibilitatea declasificării informațiilor secrete și, mai ales, privind impactul unor astfel de dezvăluiri. Potrivit legii siguranței naționale, “nicio persoană nu are dreptul să facă cunoscute activităţi secrete privind securitatea naţională”.
Însă, Adrian Toni Neacșu, fost membru CSM, afirmă că, în cazul particular menționat, președintele nu ar încălca legislația, întrucât dezvăluie o ilegalitate. “Poți divulga un ofițer al serviciilor secrete dacă acesta nu se bucură de protecția legii, respectiv dacă activează acoperit/infiltrat prin încălcarea legii. De exemplu, personalul SRI nu poate face parte din partide politice.”, afirmă Neacșu pe blogul său. Pe de altă parte, Traian Băsescu a invocat și varianta unei decizii judecătorești. “Sigur, va trebui rapid o hotărâre judecătorească, pentru că, altfel, serviciul nu va putea să facă publică apartenenţa sau fosta apartenenţă”, a afirmat șeful statului. În România au mai avut loc deconspirări prin decizii ale Tribunalului Militar, referitoare la ofițeri acoperiți ai fostei Securități, care nu mai sunt activi.
Ce efecte ar avea deconspirarea respectivului ofițer acoperit? Potrivit legii, cadrele militare în activitate nu au voie să facă parte din partide, sau alte organizații politice, să candideze pentru funcția de președinte al României, pentru Parlament sau pentru administrația publică locală. Cu alte cuvinte, deconspirarea poate atrage eliminarea din cursa prezidențială. “Un cadru militar angajat al instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică se supune rigorilor statutului cadrelor militare și regulamentelor specifice acestor instituții. Din punct de vedere legal, nu pot exista derogări, iar orice abatere constituie încălcarea legii”, afirmă George Scutaru (PNL), membru în comisia de apărare a Camerei Deputaților.
Dacă ofițerul nu mai este activ, interdicțiile nu se mai aplică. Respectivul candidat va avea doar probleme politice, legate de reacția electoratului și a partenerilor occidentali.
Sursa: http://www.romanialibera.ro/politica/institutii/-ce-risca-un-ofiter-acoperit-intrat-in-cursa-pentru-cotroceni-349434
Revoltă în PDL | 8 lideri judeţeni vor întâlnire cu Băsescu.
RăspundețiȘtergere---------------------
8 lideri judeţeni ai PDL, din zona de vest şi din Moldova, între care şi un fost preşedinte de consiliu judeţean au constituit un grup care a solicitat deja o întrevedere particulară cu Traian Băsescu.
,,Vrem să ne lămurim odată şi odată spre ce ne îndreptăm ca ţară. Iniţiativa noastră nu poate fi catalogată ca trădare. Vrem să auzim de la domnul preşedinte dacă munca noastră pentru partidul ăsta va mai avea vreo finalitate. Pentru că ce se întâmplă acum în struţo-cămila asta numită ACL este de nedescris. Primarii, consilierii judeţeni şi locali, atâţia câţi au mai rămas, vin şi ne întreabă tot felul de lucruri. Pe noi, la PDL, pe o parte, la ei, la PNL, pe altă parte.I-am aburit destul până acum. Oamenii au nevoie de o perspectivă. Puţină lume face distincţie între viaţa proprie a partidului, ca membru, şi ce se întâmplă în rest. Când eşti activistul unui partid vezi altfel lucrurile decât votantul obişnuit. La tine la uşă nu trebuie să vină nimeni să te convindă să votezi. Tu te duci să-i convingi pe alţii să aibă încredere în partidul tău. Dar nu mai are rost să intru în amănunte din acestea. Care nu sunt importante decât pentru noi, ca activ de partid. Vom vedea, noi am cerut. Să vedem dacă ne primeşte. Aşteptăm un răspuns. Avem încredere în el” (nr. Traian Băsescu), ne-a declarat unul dintre preşedinţii de organizaţie judeţeană din grupul celor 8.
Mişcarea celor 8 lideri judeţeni nu este decât începutul unui proces care va începe săptămâna viitoare. Sursele noastre spun că inclusiv un primar de sector din Bucureşti va anunţa că va sprijini în campanie alt candidat decât cel propus de partidul său. Totodată, mai mulţi preşedinţi de consilii judeţene ai PSD sunt bănuiţi că au făcut înţelegeri pentru sprijinirea altor candidaţi.
Sursa: http://www.nasul.tv/2014/09/10/revolta-in-pdl-8-lideri-judeteni-vor-intalnire-cu-basescu/