Situatia detinutilor din Romania care NU muncesc prezentata in ARTICOL, este CONSECINTA dezastruoasa a REFORMELOR introduse de Monca Macovei ca ministru de justitie. Pentru a vedea PUBLIC care este 'adevarul', prezentati comparativ si SITUATIA cu 4 chiar 8 ani... inainte! Garantez 100%... surprize!

De ce NU muncesc deţinuţii din România.
Cât pot câştiga pe oră şi câţi s-au oferit, voluntar, să aibă "activităţi lucrative".

Deşi pot fi plătiţi cu un salariu aproape cât cel al unui angajat cu salariul minim net pe economie şi pot beneficia, uneori, şi de ieşirea din interiorul penitenciarului dar şi de beneficii precum ar fi primirea de pachete suplimentare din exterior şi primirea mai multor vizite, doar 32% dintre persoanele private de libertate din România, respectiv circa 7.400, pot fi folosite la muncă de către penitenciarele în care se află. Dintre aceştia doar o treime au fost şi remuneraţi. Circa 3.500 de deţinuţi au refuzat, în mod expres, să participe la "activităţi lucrative"

 În perioada 2008-2012, dintre cele 28.569 de persoane (media pe cei cinci ani) private de libertate din sistemul naţional de penitenciare doar o treime au muncit pe bani, fiind plătiţi, în medie, cu cinci lei pe oră, respectiv cu 38% mai mult decât salariul orar minim reglementat în acea perioadă, conform unui raport al Curţii de Conturi privind "constituirea, administrarea şi utilizarea veniturilor extrabugetare la Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi entităţilor subordonate, pentru perioada 2008-2012".

 Conform reglementărilor în vigoare, din plata obţinută pentru munca depusă de persoane privată de libertate, penitenciarul respectiv încasează 60%, diferenţa de 40% revenindu-i deţinutului. Din aceşti 40%, persoana condamnată poate folosi 75% pe durata executării pedepsei, diferenţa de 25% fiind consemnată pe numele deţinutului urmând să fie încasată de acesta, împreună cu dobânda aferentă, în momentul punerii în libertate.

Dintre cei aproape 7.400 de deţinuţi (media anuală în perioada 2008-2012) care au lucrat, circa 4.700 (medie anuală) au muncit în interiorul locului de deţinere şi în regie proprie, aceştia nefiind remuneraţi. Circa 2.600 (medie anuală) au prestat servicii cu plată (10,75% din efectivul mediu anual iar 49 de deţinuţi au efectuat muncă pe bază de voluntariat şi/sau în caz de calamitate, fără plată, conform raportului.
Penitenciarele din România sunt subvenţionate în proporţie de peste 92%

Din total veniturilor obţinute de ANP în 2012, de exemplu, de puţin peste 900 de milioane de lei, 827 de milioane de lei reprezintă subvenţii de la stat, bani viraţi de la buget, veniturile extrabugetare fiind de 7,74% din total, respectiv de aproape 70 de milioane de lei. Dintre aceşti 70 de milioane de lei, circa 37 de milioane de lei au fost obţinute din prestarea de servicii, respectiv din "închirierea" forţei de muncă.

Dincolo de caracterul economic al acestei activităţi, Curtea de Conturi subliniază şi caracterul social, respectiv impactul benefic pe care îl are munca în cazul persoanelor private de libertate. "Folosirea persoanelor private de libertate la activităţile productive, element principal al regimului de executare a pedepselor privative de libertate, are ca obiectiv major adaptarea comportamentului persoanei condamnate la valorile sociale recunoscute de lege, susţinută de de schimbări în atitudini şi de dezvoltarea de competenţe", se subliniază în raportul oficial.



"Adaptarea comportamentului persoanei condamnate la valorile sociale recunoscute de lege conduce la: reducerea probabilităţii de încălcare a legii penale, după eliberare, la îmbunătăţirea comportamentului inter-personal, inclusiv repsectul pentru diversitate, la îmbunătăţirea perspectivelor de reintegrare socială şi la reducerea numărului de manifestări agresive", adaugă inspectorii Curţii de Conturi în Raport.

De ce doar 30% dintre deţinuţi muncesc
În ceea ce priveşte motivul pentru care doar o treime din numărul total de persoane private de libertate din penitenciare sunt "scoase la muncă", inspectorii Curţii au ajuns la o serie de concluzii, dintre care vi le prezentăm pe cele mai importante:

1. Peste 10% din populaţia totală a penitenciarelor, respectiv 3.500 de persoane (medie anuală pentru perioada 2008-2012) au refuzat să desfăşoare activităţi lucrative.
2. Mulţi dintre ei sunt în tranzit, respectiv abia transferaţi sau care urmează să fie transferaţi.
3. Mulţi dintre ei sunt prezenţi în instanţele de judecată.
4. Unii dintre ei prezintă un grad ridicat de risc.
5. Lipsa calificării într-o meserie.
6. Lipsa personalului de pază şi supraveghere.
7. Intrarea în insolvenţă a Regiei Autonome Multiproduct, unde în 2005 lucrau 1.142 de deţinuţi, număr care a scăzut la 96 în 2009 pentru ca în 2010 să devină zero.

Potrivit legii şi reglementărilor legale în vigoare, persoanele private de libertate care nu optează să muncească nu pot fi obligate să facă acest lucru, principiul fiind cel al recompensei, atât financiare cât şi în ceea ce priveşte drepturi suplimentare (pachete suplimentare, vizite suplimentare etc.).

Portretul robot al persoanei private de libertate din România
La finele anului trecut în sistemul de penitenciare din România erau 30.156 de persoane private de libertate, dintre care cei mai mulţi, 26.893 erau condamnate definitiv, 2.514 se aflau în arest preventiv sau condamnaţi în prima instanţă, 601 erau internaţi în centre de detenţie iar 148 erau internaţi în centre educative, conform raportului anual pe 2014 al ANP.

Din total, 43% sunt recidivişti, în scădere de la procentajul de 45,78% înregistrat în 2013.
Cei mai mulţi dintre condamnaţi, 14.363, execută pedepse de 1-5 ani, fiind urmaţi de cei cu pedepse între 5-15 ani. La finele anului trecut în sistemul de penitenciare din România se aflau 161 de condamnaţi la închisoare "pe viaţă".


În ceea ce priveşte vârsta, cei mai mulţi dintre ei, respectiv 9.987 (33,12%) au vârsta cuprinsă între 22 şi 30 de ani. Cei mai puţini sunt cei de peste 60 de ani, 648 şi cei cu vârsta între 14 şi 18 ani, 316.
Din totalul deţinuţilor, 1.048 sunt înscrişi la cursuri de instruire şcolară de nivel primar, 1.300 la cea de nivel gimnazial, 577 nivel liceal şi tehnologic şi şapte de nivel universitar.

Sursa: http://www.gandul.info/stiri/de-ce-nu-muncesc-detinutii-din-romania-cat-pot-castiga-pe-ora-si-cati-s-au-oferit-voluntar-sa-aiba-activitati-lucrative-14747392
-----------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------------------------