Poetul Adrian Păunescu a încetat din viaţă, vineri dimineaţă, la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, unde a fost internat din 26 octombrie cu probleme cardiace, renale şi hepatice. Doctorul Şerban Brădişteanu, şeful Clinicii de chirurgie cardiovasculară a Spitalului Floreasca, a declarat, vineri dimineaţă, la ora 8.30, că inima lui Păunescu a încetat să bată la ora 7.15.
Dumnezeu sa te odihneasca in pace !
Adrian Păunescu - lider al Cenaclului Flacăra şi politician prezent în dezbaterea publică. Biografia lui Adrian Păunescu
Adrian Păunescu - născut la 20 iulie 1943, în Copăceni, judeţul Bălţi, Basarabia, în prezent Republica Moldova - a fost poet, publicist şi om politic. Păunescu şi-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei la Bârca, în judeţul Dolj, şi a absolvit Colegiul Naţional "Carol I" din Craiova, ulterior studiind filologia la Universitatea din Bucureşti.
Adrian Păunescu este cunoscut mai ales ca poet şi ca organizator al Cenaclului Flacăra, el fiind şi unul dintre cei mai prolifici autori români contemporani.
A debutat ca poet în 1960, iar din 1973 a condus revista Flacăra, din fruntea căreia a fost destituit în iulie 1985. Pretextul imediat a fost scandalul busculadei iscate la concertul Cenaclului Flacăra din Ploieşti din iunie 1985, însă Adrian Păunescu devenise cunoscut şi pentru criticile la adresa puterii, un exemplu fiind poemul "Analfabeţii", publicat în 1980, în Flacăra.
Între anii 1970 şi 1980, Păunescu a devenit o figură importantă în presa românească. Cenaclul Flacăra, pe care l-a înfiinţat, şi revistele pe care le-a coordonat au exercitat o atracţie indiscutabilă asupra tineretului şi a vieţii publice din România.
Din august 1992 a devenit membru al PSM, iar din ianuarie 1995, prim-vicepreşedinte al partidului. La 27 septembrie 1992 a fost ales senator de Dolj, pe listele PSM. La alegerile din 3 noiembrie 1996, partidul său nu a obţinut numărul de voturi necesar intrării în Parlament. La 8 februarie 1997 demisionează din toate funcţiile deţinute în partid, în semn de protest faţă de inactivitatea conducerii partidului şi de lipsa de reacţie la iniţiativa realizării unei stângi unite. Demisia a fost respinsă de Consiliul Naţional al PSM.
La alegerile parlamentare din 2000 este ales senator pe listele PDSR - Dolj, în 2004 câştigă un nou mandat, pe listele PSD, în circumscripţia electorală Hunedoara şi deţine funcţia de preşedinte al Comisiei pentru cultură.
Printre cărţile publicate se numără "Cartea Cărţilor de Poezie" (1999, integrala poeziilor apărute în volume şi un capitol de versuri inedite, cu un amplu capitol biobibliografic de Andrei Păunescu), "Meserie mizerabilă, sufletul" (2000, poezii), "Măştile însângerate (2001, proze)", "Nemuritor la zidul morţii" (2001, poezii), "Până la capăt" (2002, poezii, trei ediţii), "Liber să sufăr" (2003, poezii, trei ediţii) şi "Din doi în doi (2003, poezii)", precum şi numeroase alte volume lansate înainte de 1989, printre care "Ultrasentimente" (1965, poezii, debut editorial), "Mieii primi" (1966, poezii), 0, literatură pentru copii, cu ilustraţii de Constanţa Buzea), "Repetabila povară" (1974, poezii), "Pământul deocamdată" (1976, poezii, două ediţii), "Manifest pentru sănătatea pământului" (1980, poezii), "Iubiţi-vă pe tunuri" (1981, poezii), "De la Bârca la Viena şi înapoi" (1981, reportaj, jurnal, cu ilustraţii de Andrei Păunescu), "Rezervaţia de zimbri" (1982, poezii, cu ilustraţii de Ioana Păunescu), "Totuşi iubirea" (1983, antologie de poezii), "Manifest pentru mileniul trei - volumul 1" (1984, antologie de poezii), "Manifest pentru mileniul trei - volumul 2" (1986, antologie de poezii, care conţine un capitol de poeme inedite şi unul de referinţe critice), "Locuri comune" (1986, poezii), "Viaţa mea e un roman" (1987, poezii), "Sunt un om liber" (1989, poezii). Această carte a fost retrasă de pe piaţă, în septembrie 1989, îndată ce a apărut, şi a revenit în librării în martie 1990.
Totodată, Păunescu a compus imnurile echipelor de fotbal Rapid Bucureşti şi Universitatea Craiova: "Sîntem peste tot acasă" şi, respectiv, "Oltenia eterna Terranova".
Adrian Păunescu a scris un amplu articol despre starea sa, pe 21 iunie, anul acesta, în Jurnalul Naţional.
"Trec prin momente grele de viaţă. Otrava pamfletului meu se mută încet-încet la mine în pahar. Voi împlini, în curând, 67 de ani. Mă tem că am uitat să mă bucur de aniversarea zilei mele de naştere. Mă adresez vouă, Ioana, Andrei şi Ana-Maria, pentru că sentimentul care m-a cuprins în ultimele săptămâni şi asupra căruia n-am insistat în discuţiile noastre n-ar trebui să vă ia prin surprindere", scria el, adresându-se copiilor lui.le scria acesta copiilor lui.
"Din dragostea mistuitoare pe care v-o port, din convingerea că nu va trece mult, după plecare mea, şi oamenii vor înţelege pe de-a-ntregul cine am fost cu adevărat, vă avertizez că, de acum încolo, cu mine se poate întâmpla orice",
Integral, Mediafax.ro
Adrian Păunescu va fi înmormântat pe Aleea Scriitorilor din Cimitirul Bellu. Traian Băsescu a depus flori la sicriul poetului
Poetul Adrian Păunescu va fi înmormântat în Cimitirul Bellu, pe Aleea Scriitorilor, aşa cum merită din plin tocmai pentru ceea ce a însemnat el pentru România, a declarat primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu.
"Este unul dintre marii români care m-a onorat cu prietenia lui. Profit de ocazie pentru a transmite condoleanţe familiei. Din punct de vedere al respectului şi onoarei, le merită din plin tocmai pentru ce a însemnat pentru România. Sunt dureri omeneşti care intervin, cuvintele sunt de prisos pentru marele maestru. Păunescu va fi înmormântat pe Aleea Scriitorilor din Cimitirul Bellu, cu onorurile cuvenite unei vieţi, aş putea spune emoţionante", a declarat primarul Sorin Oprescu.
Înmormântarea va avea loc duminică la ora 13.00.
Preşedintele Traian Băsescu a depus, vineri seară, în jurul orei 18:10, un buchet de crini albi la sicriul poetului Adrian Păunescu şi a salutat familia îndoliată.
Dumnezeu sa te odihneasca in pace, maestre !
Condoleante copiilor, familiei!
Admin, V.Burcu
Colegilor de pe acest blog..............Dumnezeu sa va ierte,maestre!Am sa va spun un episod din viata mea pe care l-am trait si vorbesc in cunostiinta de cauza. In perioada 1973-1977 eram in liceu(nu am urmat liceul militar).In liceu venau invitatiile pentru a participa la sedintele de muzica si poezie ale Cenaclului Flacara. Era bataie pe ele. Mai face-ai rost de bilete de la Comitetele de partid de sector si municipiu, cine avea pile.Reuseam sa fac rost de bilete de la UTC. Sedintele durau pana tarziu in noapte. Eram transportati la domiciliu, la acele ore tarzii, cu autobuze(atatea cate eru nevoie pentru a incapea tot stadionul Republicii ,Sala polivalenta sau Sala Palatului).Admosfera era incandescenta,eram rosu pe brate pana la cot de atata apludat, si ragusit doua zile de atata cantat. Maestrul Paunescu i-a lansat si pe Anda Calugareanu, Tatiana Stepa, Adrian Pintea(cu poezie), Florian Pittis-Motul(Maestrul i-a zis asa). Dumnezeu sa-i odihneasca pe toti!!La o sedinta a Cenaclului a filmat tot spectacolul Europa Libera. Maestul le spunea operatorilor, in stilul carecteristic, sa consemneze si sa transmita corect, cum se distreaza tinerii Romaniei.Sala Polivalenta era atunci un vulcan.Multumesc maestre pentru putinele seri de muzica,poezie si socializare(ca tot este la moda termenul) pe care mi le-ai dat in perioada in perioada adolescentei mele.Dragos Icleanu
RăspundețiȘtergereInca o data spun DUMNEZEU SA-L IERTE SI SA-L ODIHNEASCA alaturi de toti ceilalti care au facut ceva valoros si durabil pe aceasta lume si au plecat in ceruri. Oricum prin ceea ce ne-a lasat ramane in sufletele noastre si sunt convins ca ne va veghea si ne va calauzi de acolo de unde a plecat.
RăspundețiȘtergereCei care i-au muscat mana si care i-au facut aceasta viata amara degeaba se caiesc sii aduc omagiu, e prea tarziu, MAESTRUL S-A DUS LA CELE SFINTE SA SCRIE VERSURI PENTRU INGERI.
"Corneliu Vadim Tudor sancţiona azi, la un post de televiziune, încremenirea în proiect a Academiei de la Bucureşti, cu o conducere care poate serveşte interesului altui stat, probabil a Israelului, de nu a avut timp, înţelepciune, logică şi rigoare, ca să facă prima gestul sublim al fraţilor noştri, de peste Prut. Adrian Păunescu a devenit membru al Academiei Republicii Moldova, dar nu şi a celei din Capitala tuturor românilor…
RăspundețiȘtergereBlestem pe capul nevolnicilor care nu au avut nici lumina şi nici cutezanţa unui act reparatoriu, la nivel naţional, pentru cel care a încheiat triada Mihai Eminescu – Nichita Stănescu – Adrian Păunescu.
Rememorând clipele personale, când soarta a făcut să am şansa unor dialoguri cu marele dispărut, nu pot uita o trăsătură comună a acestora. Îngrijorarea sa, deloc mimată, pentru distrugerea valorilor naţionale. Avea răbdarea să îşi asculte interlocutorul. Şi invita la acţiune. Dar avea şi momente când tuna şi fulgera, pe motive întemeiate, la fiinţe ce îl decepţionaseră, într-un fel sau altul.
Simţeai forţa sa nativă, într-un dialog în doi. Nu pierdea timpul cu detalii. Nu se împiedica în micimanii zilei. Ştia că nu i-a mai rămas, după 1990, decât Puterea Cuvântului."
....................
Superb!
Integral, cititi AICI:
ADRIAN PĂUNESCU: TRĂIASCĂ ROMÂNIA! TRĂIASCĂ TRICOLORUL!
http://www.ionpetrescu.ro/2010/11/06/adrian-paunescu-traiasca-romania-traiasca-tricolorul/
Admin, V.Burcu
.....
RăspundețiȘtergereTe du in liniste FLACARA VIE
Ramai nestins pe plaiul mult iubit
Cat Romania asta o sa fie
VEI FI SI TU IN VEACURI POMENIT
TE PLANG , FLACARA VESNICA A GLIEI ,
TE PLANG IN RUGA TA PENTRU PARINTI
TE PLANG TOTI PATRIOTII ROMANIEI
PE TINE URCATORUL INTRE SFINTI
FLACARA
http://neacsum.blogspot.com/2010/11/flacara.html
Un OMAGIU din suflet, maestrului Adrian Paunescu!
Si noi militarii, deplangem pe marele disparut!
Flori si lumina tie, mare patriot roman!
Merita citit integral!
Admin, V.Burcu
Prin opera sa, Paunescu ramane si dincolo de viata un stalp de sustinere a romanismului.
RăspundețiȘtergereCantecele si poeziile din Cenaclul Flacara vor insoti pana la implinire lucrarea de reintregire a Romaniei si pe versurile sale va fi sarbatorit evenimentul.
E ciudat , desi , durerea uneori iti ia glasul, atat d eputini vin sa spuna adio aici , marelui Paunescu . Unora inca le mai arde de mistouri si lovituri pe la spate . Ce mizerabili pot fi .
RăspundețiȘtergereSa aprindem o lumnare care sa tina aprinsa vesnic Flacara lui Paunescu .