Stiri care ne pot marca definitiv viitorul! O noua Lege in dezbatere publică

Ministerul Administraţiei şi Internelor pune în dezbatere publică proiectul de lege privind organizarea simultană a alegerilor locale şi parlamentare din 2012, ceea ce va presupune o reducere a cheltuielilor de personal cu aproximativ 20 de milioane de euro, bani ce vor fi folosiţi pentru investiţii.

"Având în vedere impactul negativ al costurilor alegerilor locale asupra exerciţiului financiar al bugetelor locale, prin prezentul proiect se propune ca alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale să se desfăşoare simultan cu alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat, la o dată ce va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului",

se arată într-un comunicat al MAI dat publicităţii vineri.

Cheltuielile pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor din anul 2012 se vor suporta de la bugetul de stat. Desfăşurarea concomitentă a alegerilor generale va presupune o infrastructură electorală comună (birouri electorale, liste electorale, ştampile, logistică), iar costurile de personal ar fi înjumătăţite, de la 43 de milioane de euro la circa 22 de milioane de euro, precizează sursa citată.

"În cadrul discuţiilor pe care le-am avut cu primarii s-a desprins ideea că această comasare a alegerilor în anul 2012 este oportună, deoarece se vor economisi zeci de milioane de euro. Sumele pe care le vom economisi, organizând un singur tur de scrutin, vor fi redirecţionate către zona de investiţii",

a declarat ministrul Traian Igaş, potrivit comunicatului MAI.

 Proiectul de lege propune suspendarea aplicării până la data publicării rezultatelor alegerilor din anul 2012 în Monitorul Oficial a unor prevederi din legislaţia actuală privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, privind administraţia publică locală şi Statutul aleşilor locali.

Totodată, proiectul de lege propune şi modificarea Legii administraţiei publice locale astfel încât numărul membrilor fiecărui consiliu local şi fiecărui consiliu judeţean să se stabilească în funcţie de numărul locuitorilor comunei, oraşului sau municipiului raportat de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor la data de 1 ianuarie a anului în care se desfăşoară alegerile.

Pentru implementarea acestui proiect de lege vor fi elaborate mai multe hotărâri de Guvern.

Conform informaţiilor furnizate de MAI, în anul 2008 costul total al organizării alegerilor locale şi parlamentare a fost de circa 80 de milioane de euro, cea mai mare pondere în structura costurilor având-o cheltuielile de personal, cu 54%.

"În condiţiile economice actuale, majoritatea autorităţilor administraţiei publice locale este afectată de constrângeri bugetare care pot periclita organizarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din cursul anului 2012",

precizează MAI.

Proiectul de act normativ, care se află în dezbatere publică până la data de 12 decembrie, poate fi consultat pe pagina de internet a MAI ( http://www.mai.gov.ro/ ) sau la sediul instituţiei. AGERPRES

Legea privind organizarea simultană a alegerilor locale şi parlamentare în 2012, în dezbatere publică

EXPUNERE DE MOTIVE

LEGE

privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat în anul 2012, precum şi pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215⁄2001

USL ameninţă cu retragerea din Parlament dacă legea de comasare a alegerilor e adoptată. Antonescu: "E o soluţie pe care o examinăm cu foarte mare seriozitate"

USL ia în calcul retragerea din parlament a deputaţilor şi senatorilor opoziţiei în cazul în care proiectul de lege privind comas area alegerilor va fi adoptat. Anunţul a fost făcut de preşedintele PNL, Crin Antonescu, care a comentat însă că un astfel de gest ar putea însă să nu provoace alegerile anticipate aşa cum ar fi normal.

"Oameni de foarte bună credinţă au spus că vor un gest mai radical, dacă nu avem garanţia că alegerile sunt corecte sau dacă trece comasarea alegerilor, să ne retragem din Parlament. E o soluţie pe care o examinăm cu foarte mare seriozitate. De ce? Pentru că retragerea din Parlament a Opoziţiei, în mod normal, suntem aproape jumătate din Parlament, retragerea în bloc a Opoziţiei din Parlament înseamnă oriunde alegeri anticipate. (…) Noi nu avem nişte guvernanţi şi un preşedinte care să ia în calcul variante din astea dacă nu sunt constrânşi. Ne retragem din Parlament. A doua zi e foarte clar ce fac aceşti domni. Fie spun "să fie sănătoşi cei de la Opoziţie că blochează reformele, nu sunt oameni, au plecat acasă, noi guvernăm înainte până la soroc", fie fac alegeri doar pe colegiile acelea de unde demisionăm noi", a spus Antonescu, la Antena 3. El a adăugat că ar trebui ca societatea civilă să susţină organizarea de alegeri anticipate într-un scenariu al retragerii din Parlament a opoziţiei.

Antonescu a mai spus că USL mai are varianta contestării la Curtea Constituţionale dacă legea comasării alegerilor va fi adoptată.

Mizele ascunse ale proiectului MAI privind alegerile din 2012

Ministerul Administraţie şi Internelor a propus în dezbatere publică un proiect de lege privind alegerile din 2012. Expunerea de motive şi modul cum a fost comunicat public pune accentul pe comasarea alegerilor. La prima vedere, pare singura schimbare importantă adusă de proiectul de lege; cumva surprinzător, MAI se aruncă în spaţiul public cu un proiect ce păstrează sistemul uninominal şi proporţional actual, deşi se ştie că în coaliţia de guvernare se discută de ceva vreme despre modificarea lui. Nici măcar scăderea numărului de parlamentari nu este inclusă în proiect, pentru că se păstrează normele de reprezentare actuale.

Foarte probabil este doar un truc pentru a ocoli legea transparenţei decizionale şi a câştiga timp. MAI a pus în dezbatere acest proiect, vor trece 30 de zile şi în Parlament va intra unul cu modificări suplimentare, ce vor… “rezulta din dezbatere”. Strict în litera legii, Guvernul este acoperit: a făcut dezbatere, ba chiar a modificat proiectul în urma dezbaterii. Dincolo de acest truc legislativ, am identificat şi câteva şopîrle ascunse în textul proiectului de lege. Sunt printre cei ce au susţinut, de mai multe ori, că impactul fraudei electorale este în realitate minor. Însă propunerea MAI miroase al naibii de tare a intenţie de a controla rezultatul alegerilor prin “mijloace specifice”.

Prima schimbare ce mi-a sărit în ochi este chiar definiţia fraudei. Iată cum este în legea actuală:

fraudă electorală – orice acţiune ilegală care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin voturi şi mandate în plus pentru un partid politic, o alianţă politică, o alianţă electorală sau un candidat independent;

Şi iată cum arată în proiectul MAI:

fraudă electorală – orice acţiune sau inacţiune ilegală care are loc în ziua votării, înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor-verbale, precum şi prelungirea nejustificată a duratei votării, care este de natură să modifice atribuirea mandatelor

Diferenţa este mică, dar esenţială: în acest moment orice vot schimbat este fraudă (“concretizate prin voturi în plus…”); în noua propunere este fraudă doar atunci când este afectată atribuirea mandatelor. Trebuie deci demonstrat că cele zece voturi furate de primarul X ar fi afectat distribuţia mandatelor; dar ce te faci dacă nu ai descoperit ceilalţi zece primari care au făcut acelaşi lucru?

Al doilea lucru cel puţin suspect este definirea corpului electoral, care se face conform datelor de la Evidenţa Populaţiei la 31 octombrie 2011. Avem deja înainte de Recensământ o diferenţă de 900.000 de cetăţeni, în plus la Evidenţa Populaţiei faţă de INS. Probabil că se va dubla după centralizarea datelor de la Recensământ. Datele nu ţin cont de cetăţenii aflaţi în străinătate, în condiţiile în care pentru alegerile locale cei ce au şi reşedinţa în străinătate nu au drept de vot. Vom avea deci aproape două milioane de cetăţeni pe listele electorale, dar cu probabilitate foarte redusă de a se prezenta la vot. Corelând cu datele de la Recensământ, autorităţile vor şti destul de bine cine sunt aceşti cetăţeni-fantomă. Tentaţia de a vota şi în numele lor va fi mare.

MAI doreşte şi refacerea de la zero a Colegiilor Uninominale, fără implicarea Autorităţii Electorale sau a Parlamentului (un proces cunoscut ca gerrymandering). Legea în vigoare spune că delimitarea Colegiilor se modifică între alegeri de către Autoritatea Electorală Permanentă, dacă au apărut variaţii de cel puţin 10% în structura populaţiei . Noul proiect spune că Guvernul va decide întreaga structură de Colegii cu 90 de zile înainte de alegeri, fără să ţină cont de vechea structură şi fără a fi obligat măcar să se consulte cu AEP. Mai mult, legea în vigoare a obligat Guvernul să ţină măcar parţial cont de hotărârile unei comisii speciale a Parlamentului; în proiecul MAI nu se face vorbire de această comisie.

Apar unele schimbări în componenţa birourilor electorale. Pentru Biroul Electoral Central, numărul de membri judecători desemnaţi de ICCJ creşte de la 3 la 7, ceea ce în principiu nu e rău, presupunând că vor fi imparţiali. Însă la Birourile Electorale de Circumscripţie (judeţene, municipale etc.) apare o inovaţie neaşteptată: magistraţii membri era până acum judecători; acum pot fi şi procurori. Asta nu e bine deloc, pentru că procurorii sunt mai lesne controlaţi – prin contractele de muncă – de către Guvern.

Dispar cu totul orice referiri la Registrul Electoral, la Cărţile de alegător şi la implicarea Autorităţii Electorale Permanente în gestiunea listelor electorale. Aceste instrumente, prevăzute expres în legea din 2008, sunt cele care limitează drastic frauda electorală şi măcar permit identificarea rapidă a oricăror tentative de fraudă. Guvernul nu este interesat de acest lucru. De altfel, întregul capitol dedicat Autorităţii Electorale din legea în vigoare nu este preluat în proiectul de lege şi AEP devine din actor un fel de observator la alegeri, lăsând organizarea în întregime în mâinile MAI; pare a fi una din mizele importante ale noului proiect de lege.

Au dispărut din noul proiect câteva contravenţii sau infracţiuni, legate de cele de mai sus. Nu mai regăsim între contravenţii “înscrierea, cu bună-ştiinţă, a unui alegător în mai multe liste electorale ale localităţii de domiciliu, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot“. E normal, Guvernul însuşi introduce cu bună ştiinţe vreo două milioane de alegători fictivi în listele electorale. Între infracţiuni nu mai se află “Înscrierea, cu bună-ştiinţă, în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electorală constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani“.

Articolul cu privire la “coruperea alegătorilor” are trei modificări importante.

Forma actuală este:

Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Iar cea modificată:

Oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze ori să nu voteze un anumit candidat sau o listă de candidaţi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Nu mai este sancţionată promisiunea, alegătorul în culpă nu este sancţionat, iar pedeapsa maximă a scăzut. Ciudate opţiuni pentru un guvern care se laudă că va combate frauda electorală.

Alegerile 2012 bat la usa!

Miza electorala este uriasa!

Problema va fi "care pe care"!

Vadit, fiecare stie FOARTE BINE de ce!

Admin