SCMD, scandal dupa scandal! Dupa scandalul nefinalizat al chelturii banilor stransi din cotizatii, apare scandalul Avocatului Galca! Care Galca? UPDATE: Din nou despre OUG nr. 1/2011, publicata in M. Of.

Sindicatele pensionarilor militari, manipulate de serviciile secrete ale MApN?

Militarii disponibilizaţi au fost induşi în eroare de un oarecare avocat

Câteva mişcări de-a dreptul haotice şi de neînţeles desfăşurate în ultima vreme de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate par să indice faptul că serviciile secrete ale Armatei, aflate sub conducerea lui Moş Teacă, ministrul Apărării Naţionale, lucrează intens la anihilarea acestui sindicat, perceput ca vector de ameninţare pentru Traian Băsescu şi pentru guvernul Boc.

Cea mai recentă mişcare de sabotare a demersului sindicatului în justiţie a venit, în mod surprinzător, dintr-o idee lansată prin răstălmacirea afirmaţiilor unui avocat, făcute într-o emisiune a lui Radu Moraru - cântăreţul preferat al lui Băsescu - de la aproape inexistenta televiziune 10 TV. La emisiunea cu pricina, avocatul Bogdan Gâlcă ar fi afirmat că va cere tribunalului disjungerea acţiunii grupului de pensionari pentru ca fiecare persoană să se constituie într-un caz aparte, la instanţa de la locul de domiciliu. Câteva ore mai târziu, avocatul Gâlcă s-a declarat surprins de dezinformarea în care ar fi fost implicat fără voia sa şi a negat vehement că ar fi adeptul unei astfel de soluţii. Bogdan Gâlcă s-a speriat probabil de urmările lăudăroşeniilor sale din studioul lui Radu Moraru. Avocatul chiar se bătuse cu pumnii în piept, la 10 TV, spunând că el a reuşit să blocheze tribunalul cu cererile sale individuale, peste 6.000, conform propriilor declaraţii.

Numai că avocatul Gâlcă minte sau pur şi simplu s-a răzgândit de teamă. Cel mai probabil, Bogdan Gâlcă minte, întrucât ideea disjungerii, atribuită respectivului, a fost deja îmbrăţişată în procesele aviatorilor, diplomaţilor, grefierilor, împotriva recalculării pensiilor în baza HG 737 /2010. Chiar la termenul din 31.01.2011, judecătoarea, din proprie iniţiativă, fără o cerere a vreuneia dintre părţi, a dispus disjungerea din grupul constituit şi trimiterea dosarelor spre Galaţi, Vâlcea... Mehedinţi, respectiv la instanţele de la locurile de domiciliu ale reclamanţilor. Mai mult, ideea convine de minune şi Tribunalului Municipiului Bucureşti, pentru motivarea cerererii de suplimentare cu 240 de judecători şi grefieri, invocând numărul mare de dosare. Susţinătorii acestei idei în frunte cu avocatul Bogdan Gâlcă spun că, în acest mod se vor bloca tribunalele cu zeci de mii de dosare. Însă orice om de bun-simţ se poate întreba de când blocarea justiţiei a devenit un fapt pozitiv?


Oricine judecă logic realizează că, în fapt, o asemenea decizie este doar pe placul guvernului Boc, făcând astfel jocul celor de la putere, pentru ca în acest mod se va ajunge o tergiversare şi prelungire a termenelor la instanţele din toată ţara, chestiune care este doar în dezavantajul părţilor reclamante. Să ne imaginăm ce ar însemna ca fiecare pensionar reclamant să aibă propria acţiune, propriul avocat şi ce costuri, câte eforturi sunt implicate, atât pentru reclamanţi, cât şi pentru avocaţii acestora.


În încercarea de a afla ce s-a întâmplat cu acţiunile Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate şi ce stă în spatele acţiunilor avocatului Bogdan Gâlcă, cotidianul.ro l-a contactat pe avocatul Gheorghe Piperea, specializat în procese colective.

Iată ce ne-a declarat prof. dr. Gheorghe Piperea: "Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti, secţia litigii de muncă, pare că au decis, în mod individual (dar repetat la mai toţi judecătorii sectiei) sau la nivel de secţie, să nu mai permită la Bucureşti înregistrarea sau derularea de procese colective în materie de contestare a deciziilor de reducere a pensiilor şi, în general, să nu mai permită procese colective în toate materiile, ci doar procese individuale. În mod evident, dacă este o decizie şi nu doar o idee a unuia sau mai multor judecători, este o decizie ilegală cel puţin din două motive - încalca art. 48 Cpr.civ., care permite co-participarea procesuală, şi încalcă principiul independenţei şi imparţialităţii judecătorului, care ne spune că judecătorul se supune numai legii şi conştiinţei sale! Decizia este nu doar ilegală, ci şi imorală, pentru că înşişi judecătorii, unii dintre ei membri ai acestei secţii, au dat statul în judecată, în trecutul apropiat, pentru drepturi salariale şi sociale. În plus, pentru cazurile în care reclamanţii nu au domiciliul în Bucureşti, «surpriza» pregătită este trimiterea dosarului la tribunalul de domiciliu, pe motiv că legea pensiilor stabileşte că este competent şi tribunalul de la domiciliul reclamantului.


Aşadar, oamenii se asociază în procese pentru a plăti avocaţi buni din Bucureşti, dar cu costuri incomparabil mai reduse faţă de ipoteza unui proces individual (un onorariu de 5000 euro, să zicem, perceput de la 200 de persoane, înseamnă 25 de euro per persoană), pentru a avea şanse mai mari de a câştiga contra autorităţilor care abuzează de puterea încredinţată de cetăţeni, pentru a obţine reparaţia în timp util, eventual înainte de a deceda (să nu uitam totuşi că reclamanţii sunt pensionari). Iar justiţia română ce face? Îi trimite pe aceşti oameni la ei acasă, pentru a mai pierde nişte ani de zile, şi le indică să îşi pună fiecare avocat, în procese individuale. Alt avocat decât cel ales împreună cu grupul de pensionari, alegere făcută după multe analize, şedinţe, timp şi cotizaţii plătite sindicatelor. Adică să plătească de cel puţin 20 de ori mai mult (niciun avocat serios nu va accepta un dosar atât de complicat pentru mai puţin de 500 euro pe cap de reclamant).


Ce s-a întâmplat ieri în procesul pe care îl am pentru un număr de 192 pensionari aviatori (plus asociaţia lor, care nu este un sindicat, ci un ONG): cu o incredibilă ostilate şi cu o destul de preocupantă lipsă de maturitate, judecătorul a început să împartă reclamanţii pe tribunal, dictând grefierei numele fiecărui reclamant care trebuie să fie trimis la instanţa sa de domiciliu. Implicit, aceşti reclamanţi sunt obligaţi să îşi continue procesele în mod individual, şi nu în Bucureşti (unde se află sediul reclamantului principal, asociaţia pensionarilor, şi sediul pârâţilor principali, Ministerul Muncii şi Casa Naţională de Pensii), ci la ei acasă. Există desigur şanse mari ca instanţele lor de domiciliu să îşi decline competenţa la Tribunalul Bucureşti, ceea ce înseamnă nu luni de zile, ci ani de suspendare în fapt a procesului acestor oameni. Evident că dreptul lor de acces la o justiţie efectivă şi nu iluzorie va fi, practic, aneantizat. Revenind la procedură, măsurile dispuse de judecător erau evident luate deja, pentru că le citea de pe o listă. Ca să nu mai vorbim că, în mod ironic, după ce luase deja aceste două decizii, judecătorul m-a întrebat şi pe mine, în treacăt, că tot eram acolo, dacă sunt de acord cu disjungerea. Desigur că, dat fiind pericolul pierderii strategiei iniţiale, precum şi pentru faptul că, ostil fiind, judecătorul s-a mai şi antepronunţat, în sensul că a apucat deja să dicteze grefierei declinarea de competenţă şi disjungerea (separarea cauzelor), am fost nevoit să recuz judecătorul, ceea ce nu fac decât foarte, foarte rar. Pentru că eu cred că singura autoritate în stat la care mai poţi apela atunci când deţinătorii puterii politice sau economice abuzează de această putere este judecătorul. Dacă şi judecătorul se manifestă atât de ostil şi se derobează (în sensul propriu al cuvântului, de dezînvestire, de dezbrăcare de robă) de cauză, atunci unde să ne mai plângem?


în orice caz, toată lumea s-ar putea întreba de ce judecătorii unei secţii (foarte aglomerate deja cu litigii de muncă, litigii care sunt, la propriu, pe viaţă şi pe moarte) ar dori să aibă, în loc de două-trei procese colective, câteva mii de procesele individuale, separate? Adică, la numărul şi aşa mare de cauze aflate pe rol, să se adauge încă câteva mii, dacă nu cumva zeci de mii?".

Coroborând declaraţia profesorului de drept Gheorghe Piperea cu ciudatele întâmplări de luni,  în centrul cărora s-a situat avocatul (al cui???) Bogdan Gâlcă,  inevitabil apar câteva întrebări. 

* Cine şi în ce interes foloseşte straniul personaj Gâlcă Bogdan?!
* Gâlcă a fost într-adevăr răstălmăcit, aşa cum susţine, sau domnia sa ştie foarte bine al cui şi ce joc face, şi că tot acest joc al său are ca scop final manipularea pensionarilor militari pe un drum fals care să ducă de fapt la o victorie guvernui Boc împotriva acestor categorii sociale cărora puterea actuală le-a tăiat abuziv din venituri?!


Precizăm că, până la finalizarea acestui articol, cotidianul.ro a încercat de mai multe ori să ia legătura cu avocatul Bogdan Gâlcă, însă acesta nu a răspuns la niciunul din apelurile noastre telefonice.
Articol preluat integral din :
Cotidianul.ro

NO COMMENT!

Admin

___________________

Se impune o CLARIFICARE:

Cotidianul.ro scrie despre avocatul Bogdan Gâlcă , ca fiind 

avocatul SCMD. CD-SCMD, ne spune ca avocatul este  Costel  Gâlcă!

Cotidianul face confuzie de nume sau persoana?

Am gasit pe internet CV+poza, avocatului Costel Gâlcă , cel care se pare ca ar reprezenta oficial SCMD!  "Încurcate sunt căile Domnului şi judecăţile lui sunt greu de pătruns, de aceea te rugăm Doamne să ne luminezi minţile". ...

 Al de sus, te rugam!

Admin, V.Burcu

P.S.: Al de sus, este unul dintre comentatorii de forta ai blogului!

________________________________

RECOMAND CITIREA ACESTUI ARTICOL

www.avocatnet.ro

___________________________________

OUG nr. 1/2011, publicata in M. Of.

Regularizarea pensiilor recalculate pe baza punctajului mediu anual se va realiza pana la 31 martie 2012

1 Februarie 2011 Autor, Ioana Vlad

Institutiile din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala vor revizui din oficiu pensiile militare pentru care, la determinarea punctajului mediu anual, s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, conform unei OUG publicate in Monitorul Oficial. Astfel, pana la data de 31 martie 2012 se va efectua regularizarea acestora, urmand ca sumele de plata sa se achite pana cel tarziu la data de 31 decembrie 2012, iar sumele de recuperat se retin din drepturile de pensie.

In OUG nr. 1/2011 se precizeaza ca pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeasi lege, sa se revizuiasca, din oficiu, cel mai tarziu pana la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari, obligatia identificarii si transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de catre fiecare beneficiar, revenind institutiilor din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala in cadrul carora beneficiarul si-a desfasurat activitatea.

Potrivit noii OUG, pensiile recalculate pe baza documentelor care atesta veniturile realizate si a salariului mediu brut pe economie sau exclusiv pe baza salariului mediu brut pe economie pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si ale caror cuantumuri sunt mai mari decat cele aflate in plata in luna decembrie 2010 se mentin in plata in cuantumurile rezultate in urma recalcularii pana la data emiterii deciziei de revizuire. Actul normativ prevede, de asemenea, ca pensiile recalculate pe baza documentelor care atesta veniturile realizate si a salariului mediu brut pe economie sau exclusiv pe baza salariului mediu brut pe economie pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si ale caror cuantumuri sunt mai mici decat cele aflate in plata in luna decembrie 2010 sa fie mentinute in plata in cuantumurile avute in luna decembrie 2010, incepand cu luna ianuarie 2011 pana la data emiterii deciziei de revizuire. Diferentele aferente lunii ianuarie 2011 se vor achita pana la sfarsitul lunii februarie 2011.

Astfel, pana la data de 31 martie 2012, se va efectua regularizarea acestora, prin stabilirea sumelor de plata sau de recuperat, dupa caz, in functie de cuantumurile rezultate dupa luarea in considerare a tuturor documentelor care atesta veniturile realizate pe intreaga durata a stagiului de cotizare sau dupa aplicarea grilei.

Potrivit noilor prevederi, sumele de plata se vor achita pana cel tarziu la data de 31 decembrie 2012, iar sumele de recuperat se retin din drepturile de pensie, in conditiile legii.

In acest sens, trebuie transmise institutiilor abilitate toate documentele doveditoare ale cuantumurilor veniturilor realizate lunar, pe baza carora se determina punctajele medii anuale. In acelasi timp, se precizeaza ca, in situatiile in care, din documentatia de pensionare, rezulta perioade de vechime in munca exprimate in saptamani de cotizare, ca urmare a achitarii contributiei catre fostele case de asigurari sociale, aceste perioade se vor transforma in stagiu de cotizare exprimat in ani si luni de cotizare.

Cuantumul pensiei revizuite se determina prin inmultirea punctajului mediu anual realizat cu valoarea unui punct de pensie, acesta fiind de 732,80 lei, stabilita prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010.
La determinarea cuantumului pensiei, fractiunile de leu se intregesc la un leu in favoarea pensionarului.

Cum se vor recalcula pensiile?
Conform OUG nr. 1/2011 va constitui stagiu de cotizare vechimea in serviciu si, dupa caz, vechimea in munca valorificata in ultima decizie de pensie pana la data incheierii procesului de recalculare, respectiv perioadele in care beneficiarul:

a) a avut calitatea de cadru militar in activitate;
b) a avut calitatea de functionar public cu statut special in institutiile de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si in sistemul administratiei penitenciare;
c) a indeplinit serviciul militar ca militar in termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei institutii militare de invatamant pentru formarea cadrelor militare, respectiv elev sau student al unei institutii de invatamant pentru formarea cadrelor militare/politistilor sau functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare;
d) a fost concentrat sau mobilizat ca rezervist;
e) a fost in captivitate;
f) a realizat vechime in munca recunoscuta in conditiile legii, pana la data intrarii in vigoare a Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
g) a realizat perioade asimilate vechimii in munca, conform legii, pana la data intrarii in vigoare a Legii nr. 164/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
h) a realizat perioade de vechime in munca recunoscute in baza Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat;
i) a realizat vechime in munca, ca timp util, in fostele unitati agricole cooperatiste, calculat potrivit Legii nr. 80/1992 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale agricultorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
j) a urmat, anterior datei intrarii in vigoare a Legii nr. 164/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cursurile de zi ale invatamantului superior, organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora, potrivit legii.

Totodata, va constitui stagiu de cotizare si perioada suplimentara la vechimea in munca sau la vechimea in serviciu acordata in baza legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate in grupa I si a II-a de munca, respectiv in conditii deosebite, conditii speciale si alte conditii.

In acelasi timp, OUG nr. 1/2011 prevede ca pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezinta, potrivit legii, stagiu de cotizare realizat in conditii deosebite, conditii speciale sau alte conditii de munca sa se acorde perioade suplimentare la vechimea in munca sau la vechimea in serviciu, care constituie stagii de cotizare in conditii normale, dupa cum urmeaza:
a) 3 luni pentru fiecare an lucrat in conditii deosebite de munca;
b) 6 luni pentru fiecare an lucrat in conditii speciale de munca;
c) 12 luni pentru fiecare an lucrat in alte conditii de munca, asa cum sunt reglementate in domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, pe baza criteriilor si metodologiei de incadrare prevazute, pana la 31 decembrie 2010, de Hotararea Guvernului nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de munca si activitatilor cu conditii deosebite, conditii speciale si alte conditii, specifice pentru cadrele militare in activitate, cu modificarile ulterioare, si de Hotararea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de munca si activitatilor cu conditii deosebite, speciale si alte conditii, specifice pentru politisti, cu modificarile ulterioare.

Pentru perioade anterioare datei de 1 aprilie 2001 in care persoanele nu au avut calitatea de cadru militar in activitate, politist sau functionar public cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, in cazul in care in carnetul de munca sau in oricare alt act prevazut de lege au fost inregistrate salarii pe ora ori salarii pe zi, salariile lunare se vor calcula prin inmultirea salariilor orare sau, dupa caz, zilnice cu numarul mediu de ore pe luna, respectiv cu numarul mediu de zile lucratoare pe luna din perioadele respective, astfel:

a) 25,5 zile (204 ore) pe luna, pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1978;
b) 24,5 zile (196 ore) pe luna, pentru perioada 1 ianuarie 1978—1 martie 1990;
c) 23,6 zile (189 ore) pe luna, pentru perioada 1 martie 1990—30 septembrie 1990;
d) 21,25 zile (170 ore) pe luna, pentru perioada 1 octombrie 1990—1 ianuarie 1997;
e) 21,16 zile (169,33 ore) pe luna, pentru anul 1997;
f) 21,25 zile (170 ore) pe luna, pentru anul 1998;
g) 21,50 zile (172 ore) pe luna, pentru anul 1999;
h) 21,67 zile (173,36 ore) pe luna, pentru anul 2000;
i) 21,42 zile (171,36 ore) pe luna, pentru anul 2001.

In acelasi timp, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se vor utiliza salariile/soldele brute sau nete, urmand a se avea in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cuadeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare. Astfel, calculul se va realiza pe baza:
a) salariilor/soldelor brute, pana la data de 1 iulie 1977;
b) salariilor/soldelor nete, de la data de 1 iulie 1977 pana la data de 1 ianuarie 1991;
c) salariilor/soldelor brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

Sporul de vechime in munca care este urmatorul:
a) perioada 1 martie 1970—1 septembrie 1983:
— 3% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 5—10 ani;
— 5% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 10—15 ani;
— 7% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 15—20 ani;
— 10% pentru o vechime in munca totala de peste 20 de ani;
b) perioada 1 septembrie 1983—1 aprilie 1992:
— 3% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 3—5ani;
— 6% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 5—10 ani;
— 9% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 10—15 ani;
— 12% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 15—20 ani;
— 15% pentru o vechime in munca totala de peste 20 de ani.

Pentru perioadele de dupa 1 aprilie 1992, sporul de vechime utilizat la stabilirea punctajelor lunare este cel inscris in carnetul de munca sau in alte acte doveditoare.

Recalcularea pensiei de urmas
Pensia de urmas se stabileste procentual din pensia la care ar fi avut dreptul sustinatorul decedat, cu exceptia celor stabilite conform prevederilor Legii nr. 80/1995, cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, se va calcula din pensia pentru limita de varsta sau din pensia de invaliditate gradul I, revizuita, la care ar fi avut dreptul sustinatorul decedat. OUG nr. 1/2011 cuantumul pensiei de urmas se stabileste prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de sustinator, aferent pensiei, in functie de numarul urmasilor indreptatiti, astfel:
a) pentru un singur urmas — 50%;
b) pentru 2 urmasi — 75%;
c) pentru 3 sau mai multi urmasi — 100%.

Va prezentam in fisiere atasate cuantumul soldelor de grad si soldelor de functie minime corespunzatoare gradelor militare si tabelul cu salariul mediu anual.
1. Anexa - cuantumul soldelor de grad si soldelor de functie minime corespunzatoare gradelor militare
2. Anexa - Salariu Mediu Anual
http://www.avocatnet.ro/