Mafia medicamentelor in Romania. Coruptie si jaf institutionalizat. La nivel inalt, se arata doar pisica

Medicament pentru coruptie? Nu exista.

 

Daniel Boda, presedintele Agentiei Nationale a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale, este acuzat de procurorii DNA ca ar fi primit 5.000 de euro ca sa restituie autorizatia unei firme de distributie de medicamente si care fusese ridicata cu ocazia unui control. El nu este insa singurul trimis in judecata in acest dosar.

 

Dosarul de fata, care va fi judecat la Tribunalul Arges, ii are ca protagonisti, potrivit celor facute publice miercuri de DNA, pe urmatorii:
- Daniel Boda, presedintele Agentiei Nationale a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de luare de mita in forma continuata,
- Sandel Alexandrescu, fost administrator al S.C. IOANA MED FARM SRL Stefanesti, judetul Arges, - dare de mita in forma continuata si instigare la dare de mita,
- Anca Elena Alexandrescu (sotia celui de mai sus), director executiv in cadrul Directiei de Sanatate Publica Arges - complicitate la dare de mita in forma continuata,
- Raluca Eugenia Neagoe, consilier juridic in cadrul societatii amintites - complicitate la dare de mita in forma continuata,
- Alexandru Dumitrescu, farmacist primar cu atributii de inspector in cadrul Agentiei Nationale a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale - Departamentul Inspectie Farmaceutica, - luare de mita si fals intelectual,
- Ioan Sorin Chiroiu - dare de mita,
- Ionut Cosmin Banu, conducator auto la firma cu pricina - marturie mincinoasa,
- Adriana Luiza Mazgaciu, contabil-operator facturare la aceeasi societate - marturie mincinoasa.

Ce sustin procurorii DNA ca s-a intamplat la Agentia Nationala a Medicamentului?

In 8 septembrie 2010, la societatea administrata de Sandel Alexandrescu a avut loc o inspectie inopinata efectuata de angajati din cadrul Agentiei Nationale a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale, avand ca obiect verificarea activitatii de distributie angro de medicamente de uz uman. Deficientele constate de inspectori au atras amendarea societatii si suspendarea autorizatiei de distributie angro. Pentru ca autorizatia sa ii fie restituita, in lipsa remedierii neregulilor, Alexandrescu Sandel impreuna cu sotia sa Alexandrescu Anca Elena au decis sa-i ofere bani presedintelui ANMDM.

"In zilele de 10 septembrie, respectiv 21 septembrie 2010, Boda Daniel, in calitate de presedinte al Agentiei Nationale a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale, a primit suma totala de 5.000 euro de la inculpatul Alexandrescu Sandel, prin intermediul sotiei sale, inculpata Alexandrescu Anca Elena, pentru a aproba efectuarea unei noi inspectii la sediul SC IOANA MED FARM SRL Stefanesti prin care sa se constate, in mod nereal, remedierea deficientelor, ulterior sa fie ridicata masura suspendarii activitatii societatii mentionate si sa fie restituita autorizatia de functionare. Banii au fost pusi la dispozitie cu sprijinul inculpatei Neagoe Raluca Eugenia",

precizeaza DNA.

In 23 septembrie 2010, dupa efectuarea unei noi inspectii la societatea amintita, menita sa constate remedierea deficientelor, Alexandru Dumitrescu, inspector in cadrul Agentiei Nationale a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale, a intocmit un raport in care a mentionat, in mod nereal, ca deficientele majore identificate in cursul inspectiei inopinate anterioare au fost remediate. In 4 octombrie 2010, Dumitrescu ar fi primit si el de la Alexandrescu, prin intermediul lui Chiroiu, suma de 2.000 lei, in baza unei intelegeri prealabile survenite in perioada desfasurarii controlului. Ulterior, pe baza raportului favorabil intocmit de inspector, presedintele ANMDM a restituit autorizatia de functionare a societatii.

"Fiind audiati in calitate de martor in prezenta cauza, inculpatii Banu Ionut Cosmin si Masgaciu Luiza Adriana au facut afirmatii mincinoase ori nu au spus tot ce stiu referitor la imprejurarile relevante asupra carora au fost intrebati de procurori, mentinandu-si aceeasi atitudine chiar si dupa prezentarea materialului de urmarire penala",

 precizeaza DNA legat de dosarul intocmit sefului Agentiei Nationale a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale.
Miercuri, 31 08 2011.

http://www.agenda.ro/news/news/46118/medicament-pentru-coruptie-nu-exista.html

Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale (ANMDM) este o institutie publica aflata in subordinea Ministerului Sanatatii, infiintata prin OUG nr.72 din 30 iunie 2010 privind reorganizarea unor institutii din domeniul sanitar, precum si pentru modificarea unor acte normative din domeniul sanatatii, ca urmare a comasarii prin fuziune a Agentiei Nationale a Medicamentului si a Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale. Organizarea si functionarea ANMDM au fost aprobate prin

HG nr.734 din 21 iulie 2010.

 MISIUNEA AGENTIEI NATIONALE A MEDICAMENTULUI SI A DISPOZITIVELOR MEDICALE Misiunea ANMDM este aceea de a contribui la protejarea si promovarea sanatatii publice prin:

- evaluarea la cel mai inalt nivel de competenta stiintifica a documentatiei de autorizare in vederea punerii pe piata a unor medicamente de uz uman de buna calitate, sigure si eficace;
- supravegherea sigurantei medicamentelor de uz uman aflate in circuitul terapeutic prin activitatea de inspectie si farmacovigilenta;
- asigurarea accesului profesionistilor din domeniul sanatatii, industria farmaceutica, al pacientilor si publicului larg la informatii utile si corecte privind medicamentele de uz uman autorizate de punere pe piata in Romania;
- mentinerea unui nivel ridicat al performantelor si securitatii dispozitivelor medicale aflate in utilizare in retelele sanitare din intraga tara, indiferent de natura proprietatii asupra acestora;
- evaluarea cu maxima exigenta a unitatilor tehnico-medicale prestatoare de servicii in domeniul dispozitivelor medicale, pentru ca serviciile de protezare de orice fel si cele de reparare-intretinere a dispozitivelor medicale sa se desfasoare la nivelul de calitate si competenta optim;
- elaborarea de proceduri tehnice specifice in domeniul dispozitivelor medicale;
- asigurarea eficacitatii si eficientei administrative a institutiei si a transparentei practicilor si procedurilor utilizate.
http://www.anm.ro/anmdm/despre_noi.html

Să trăiți bine!

Cum lua darul Daniel Boda de la producătorii de medicamente

La Agenția Națională a Medicamentului există un mercurial al șpăgii. Iar prețurile pornesc de la 5.000 de euro în sus, depinde ce vrei. Spre exemplu o reautorizare costă 5.000 de euro, iar o Autorizație de Punere pe Piață (APP) a unui medicament ajunge la 50.000 de euro. Asta-i viață, iar salariul funcționarului e mic.

La Agenția Națională a Medicamentului omologarea unui medicament durează de regulă între 3 și 5 ani, asta în condițiile în care legea spune că termenul este de 210 zile. Există însă și cazuri în care omologarea unui medicament se poate face mult mai repede. Adică în 2-3 luni de zile. Dar pentru asta trebuie dat „darul" șefului, adică lui Daniel Boda.

„ De regulă înțelegerea pentru omologarea unui medicament avea loc la cârciumă. Aici se prezenta Daniel Boda, șeful Agenției Naționale a Medicamentului cu un avocat. Lucrurile decurgeau cam așa: producătorul de medicamente încheia un contract cu firma de avocatură prezentată de Daniel Boda pentru consultanță juridică, vira banii în cont, iar de la Agenția Națională a Medicamentului ieșea în 3 luni licența pentru medicamentul cerut. Firmele care nu dădeau darul așteptau și 5 ani până când produsul era omologat. În ultima perioadă de timp Daniel Boda nu mai era parolist, în sensul că licența puteai să o primește și în șase-șapte luni de zile. Dar era bine și așa. Cred că erau prea multe comenzi"

 ne-a declarat sub protecția anonimatului un producător de medicamente.

La Agenția Națională a Medicamentului există un mercurial al șpăgii. Iar prețurile pornesc de la 5.000 de euro în sus, depinde ce vrei. Spre exemplu o reautorizare costă 5.000 de euro, iar o Autorizație de Punere pe Piață a unui medicament ajunge la 50.000 de euro. De fapt preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM), Daniel Boda, a și fost deferit justiţiei pentru că ar fi primit mită 5.000 de euro pentru a dispune restituirea autorizaţiei de funcţionare a unei societăţi de distribuire de medicamente.

Dacă un funcționar DNA ar dori să afle detalii despre cât de mare este șpaga de la Agenția Națională a Medicamentului nu ar trebui decât să ia la puricat actele firmei de avocatură și pe cele ale Agenției Naționale a Medicamentului. Ar fi surprins să constate că toți producătorii de medicamente care au încheiat contracte de consultanță juridică cu firma indicată de Daniel Boda au primit licențele pentru medicamente mult mai repede ca restul societăților.
Publicat Luni, 19 septembrie 2011
http://www.cotidianul.ro//cum-lua-darul-daniel-boda-de-la-producatorii-de-medicamente-158330/

Cum a murit un cunoscut medicament pe mâna lui Daniel Boda

Povestea Algocalminului înjunghiat pe la spate de funcționarii statului

din dragoste de Ibalgin

Din luna aprilie celebrul medicament românesc Algocalminul (precum și alte medicamente echivalente care conțin ca substanță activă metamizol) nu mai poate fi cumpărat fără rețetă. Așa a decretat Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) condusă de Daniel Boda. Motivul: Algocalminul conține metamizol, o substanță care poate produce agranulocitoza, o afecțiune caracterizată prin scăderea globulelor albe, ceea ce duce la scăderea imunității. Totuși, în România, nu s-au semnalat niciodată cazuri de agranulocitoză.

Agenția Națională a Medicamentului (ANM) condusă de Daniel Boda a hotărât anul trecut ca Algocalminul ( precum și alte medicamente echivalente care conțin ca substanță activă metamizol precum Fabocalm, Metamizol Solacium, Algiotop, Algoblock, Algozone, Alindor, Algoremin, Metamizol Farmacon, Quarelin, Novocalmin, Sintocalmin și Centralgin-13 medicamente, o singură substanță activă în fiecare dintre ele: metamizolul) să fie eliberat din farmacii doar pe bază de rețetă medicală de la 1 aprilie 2011. Curios dar ultima oară când s-a întrunit Consiliul Ştiinţific al ANM pentru a lua în discuţie problema algocalminului și a medicamentelor enunțate mai sus a fost iulie 2007. E drept la acea vreme șef nu era Daniel Boda, fiul lui Iosif Boda. Iar membrii Consiliul Ştiinţific al ANM au dat în 2007 un alt verdict: în România nu au fost raportate reacţii adverse la metamizol, prin urmare poate fi folosit. Consiliul ANM a mai argumentat în 2007 că Agenţia Europeană de Evaluare a Produselor Medicale, de recomandările căreia suntem obligaţi să ţinem cont, nu a restricţionat folosirea algocalminului.

Deci în 2007 Algocalminul nu era toxic, dar în 2010 da. Uite așa. E drept schimbarea de macaz de la ANM, spun gurile rele medicale, ar fi fost luată după o vizită în străinătate a lui Daniel Boda.

Cert este că cererea de trecere a Algocalmin în categoria medicamentelor pentru care este nevoie de rețetă medicală pentru a fi eliberat a fost făcută de Sanofi-Aventis, cea mai mare companie farmaceutică locală, la începutul lunii septembrie în 2009. Dar o bună parte (40%) din încasările obținute de OTC-urile Sanofi-Aventis sunt realizate de vânzările de analgezice (contra durerii), segment în care compania franceză este prezentă pe piața locală cu brandul Ibalgin, concurent direct pentru Nurofen. Și ambele pentru fostul Algocalmin.

Deci practic dacă pe români îi va lua durerea de cap nu vor mai putea cumpăra la liber Algocalmin (respectiv Fabocalm, Metamizol Solacium, Algiotop, Algoblock, Algozone, Alindor, Algoremin, Metamizol Farmacon, Quarelin, Novocalmin, Sintocalmin și Centralgin) care are drept substanță activă metamizolul, dar vor putea lua Ibagin sau Nurofen, medicamente care au la bază substanța activă ibuprofenul. Spre deosebire de metamizolul conținut de Algocalmin, medicamentele cu un conținut de ibuprofen de sub 400 de mg sunt eliberate fără prescripție medicală. Curios dar în momentul în care Algocalminul se vindea la liber medicamentele cu un conținut de ibuprofen de sub 200 de mg erau eliberate fără prescripție medicală. Când Algocalminul a trecut pe rețetă, medicamentele cu un conținut de ibuprofen de sub 400 de mg au ajuns la liber. Întâmplare sau interese?

Algocalminul, un brand vechi de peste 40 de ani, avea pe lângă avantajul unei mari popularități și pe cel al prețului relativ scăzut. Algocalminul a devenit, în timp, sinonim cu orice medicament analgezic la un cost pe care o largă populație și-l poate permite - în jur de 8 lei pentru o cutie cu două blistere a câte 10 comprimate (tablete).

Acum în farmaciile românești, o cutie Ibalgin (200 mg, 12 tablete) are un pret de 10 lei, iar Nurofen (200 mg, 12 tablete) costă 14 lei. Dacă facem o comparație cu o cutie de Algocalmin (500 mg, 20 de tablete) care costa aproape 8 lei, reiese că prețul per tablete în cazul produselor concurente este de două ori mai mare. Dar, Algocalminul e toxic nu-i așa? E drept nimeni nu a demonstat acest fapt, dar pentru orice eventualitate el a fost scos de pe lista medicamentelor aflate la liber.
Publicat Miercuri, 07 septembrie 2011
http://www.cotidianul.ro//povestea-algocalminului-injunghiat-pe-la-spate-de-functionarii-statului-din-dragoste-de-ibalgin-157028/

13 Oct 2009

Daniel Boda, preşedintele ANM: "Scad şi afacerile cu medicamente"

 • Schimbările preconizate la nivelul agenţiilor ar putea crea probleme în activitatea desfăşurată în cadrul Agenţiei Naţionale a Medicamentului. Preşedintele instituţiei consideră că este esenţial ca angajaţii Agenţiei să poată fi stimulaţi financiar.

„Obiectivul Agenţiei Naţionale a Medicamentului (ANM) constă în punerea pe piaţă a unor medicamente cât mai sigure pentru populaţie, controlul medicamentului de la nivel de autorizare până la inspecţie, producţie, distribuţie, studii clinice şi aşa mai departe“,

explică Daniel Boda, preşedintele instituţiei. Pe piaţa românească există aproximativ 6.000 de medicamente. Altele aşteaptă finalizarea procedurilor de aprobare pentru a pătrunde pe piaţă.

„Faptul că suntem o ţară a UE a creat un avantaj. Legislaţia europeană în domeniul medicamentului a fost transpusă în totalitate în legislaţia românească. Normele europene sunt valabile şi la noi. Este opţiunea producătorului dacă va omologa medicamentul printr-o procedură europeană sau dacă va merge pe procedură naţională“,

a mai spus Daniel Boda.

Prin procedura centralizată, efectuată de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMEEA), se aprobă un produs inovativ, care are dreptul să circule pe pieţele farmaceutice din toate statele UE. Mai există şi procedura de recunoaştere mutuală, care presupune că medicamentul a fost aprobat într-un stat al UE şi există în mai multe state interesate. Prin procedura naţională, medicamentul va fi omologat doar în ţara în care a cerut autorizaţia de punere pe piaţă.

„Zona crizei şi-a spus cel mai puţin cuvântul în domeniul farma. S-a observat o reducere numerică a cifrei de afaceri cam cu 20-30%, dar în valoare a suferit mult mai puţin decât pe alte pieţe“,

a precizat Daniel Boda. Pentru procedura naţională, aprobarea unui medicament durează 210 zile operative, iar „acest termen se respectă mai mult sau mai puţin“.

„În anumite etape, în procedura naţională ne confruntăm cu o criză de resursă umană. Agenţia are 330 de angajaţi, dintre care doar 40% au studii superioare, ceea ce este sub nivelul european al altor agenţii omoloage. Până acum, un medicament intra la un evaluator şi până ajungea la un alt evaluator, în alt serviciu, erau nişte timpi morţi. Ca urmare, am introdus acelaşi medicament, în acelaşi timp, în toate serviciile de evaluare. Limita de resursă umană este dată de numărul de dosare care pot intra într-o săptămână într-un serviciu. Întotdeauna s-a muncit foarte mult în Agenţie, dar e loc şi de mai bine“,

a subliniat preşedintele ANM.

Acesta a ţinut să enunţe o problemă legată de trecerea Agenţiei de la statutul de extrabugetar la cel de bugetar. a spus Daniel Boda. Există o permanentă specializare a angajaţilor, Agenţia trimiţându-i periodic la traininguri europene.

„Chiar şi în accepţiunea faptului că aceste salarii nu vor fi reduse pe grila unică de salarizare trebuie să existe o modalitate de a reuşi să stimulezi aceşti oameni să lucreze. Pentru a crea un inspector sau un evaluator bun care să lucreze pe proceduri europene sau pe procedură naţională este nevoie de ani“,

http://old.cotidianul.ro/daniel_boda_presedintele_anm_scad_si_afacerile_cu_medicamente-100799.html

Cum a ajuns Institutul Cantacuzino

în situaţia de a nu mai avea autorizaţie pentru produs vaccinuri

16.02.2010

Agenţia Naţională a Medicamentului a retras Institutului "Cantacuzino" autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât i-a expirat standardul de bune practici de fabricaţie (GMP - Good Manufacturing Practice)

Certificatul GMP era valabil din 2006 şi a expirat în 17 decembrie 2009. Daniel Boda, preşedintele ANM, a declarat, pentru Gândul, că retragerea autorizaţiei survine abia acum, întrucât Institutul Cantacuzino a început cu întârziere de 3 luni formalităţile de recertificare, iar plata acestui serviciu s-a făcut abia pe 20 ianuarie, când ANM a iniţiat verificările în vederea certificării.

Certificatul GMP, cel mai devreme în aprilie
Cu prilejul verificărilor, s-a constatat că fluxurile tehnologice de producţie a vaccinurilor la Institutul Cantacuzino nu corespund normelor europene, astfel că certificarea GMP este imposibilă. Autorizaţia de punere pe piaţă a celor 12 tipuri de vaccin produse de Cantacuzino a fost retrasă pe 8 februarie. Întrebat dacă această situaţie nu putea fi evitată, Boda a replicat: "Ba da. Aveţi dreptate, este vorba de o eroare gravă de management". Preşedintele ANM a adăugat, însă, că şi în eventualitatea în care procesul de certificare GMP începea la termenul stabilit, retragerea autorizaţiei nu putea fi evitată de Cantacuzino. Dar, s-ar fi redus termenul în care sănătatea populaţiei este periclitată din cauza lipsei vaccinurilor. Boda nu a putut detalia problemele constatate la Cantacuzino, invocând secretul profesional şi contractual. A estimat însă că, în situaţia în care se fac investiţiile necesare, Institutul Cantacuzino ar putea primi certificatul GMP cel mai devreme în luna aprilie şi a dat asigurări că vaccinurile produse anul trecut şi distribuite în prezent sunt corespunzătoare.

Ministerul Sănătăţii: Nu e nicio problemă
Ministerul Sănătăţii (MS) a emis un comunicat de presă laconic pe acest subiect, din care se deduce că ar fi vorba de "un fleac". "În prezent, există un stoc suficient de vaccin gripal pandemic pentru continuarea imunizărilor, iar fabricarea vaccinului BCG (anti-TBC - n.r.) va fi reluată în luna aprilie. Stoparea vaccinării până în luna aprilie nu va aduce prejudicii nou-născuţilor, deoarece acest tip de vaccinare se poate efectua până la vârsta de 10 luni, ca urmare toţi copiii care au rămas nevaccinaţi vor fi imunizaţi atunci când va fi pusă pe piaţă noua producţie. Menţionăm că imunizările din cadrul programului naţional de vaccinare cu produsele realizate de către Institutul Cantacuzino vor fi reluate după obţinerea reautorizaţiei de fabricaţie, scadentă în această perioadă.Restul campaniilor de vaccinare din cadrul calendarului naţional de vaccinare nu vor fi afectate, fiind utilizate vaccinuri care nu sunt realizate de producătorul român. În ceea ce priveşte un alt tip de vaccin produs de institut, vaccinul gripal pentru gripa sezonieră, acesta va fi produs începând din luna mai, după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii va recomanda compoziţia vaccinului sezonier. "Vaccinurile produse până în prezent de «Cantacuzino» sunt corespunzătoare normelor naţionale şi internaţionale de calitate", se spune în comunicatul MS.

Amintim că, în urmă cu o săptămână, MS a decis, după discuţiile cu reprezentanţi ai ANM şi ai Institutului Cantacuzino, sistarea utilizării vaccinului BCG cu termen de valabilitate depăşit, urmând ca imunizarea nou-născuţilor împotriva tuberculozei să fie reluată în aprilie, când va fi gata noul lot de vaccin. ANM a susţinut continuu că a aprobat prelungirea termenului de valabilitate a vaccinurilor BCG de la 12 la 18 luni, dar numai pentru cele neproduse încă sau care ar urma să fie produse în 2010. De partea lor, reprezentanţii Institutului Cantacuzino şi cei ai Ministerului Sănătăţii au susţinut permanent că există două adrese ale Agenţiei Naţionale a Medicamentului, una care a aprobat prelungirea termenului de valabilitate şi cealaltă în care se spunea că s-a ridicat dreptul de fabricaţie.

Cantacuzino cere derogare
Directorul Institutului "Can¬tacuzino", Radu Iordăchel, a declarat la audierile de la Comisia de sănătate a Camerei Deputaţilor că, în urma închiderii liniei de fabricaţie a vaccinurilor, 450 de specialişti şi-ar putea pierde locurile de muncă. Institutul Cantacuzino cere să i se permită să producă vaccinuri până la finalizarea retehnologizării liniilor de fabricaţie, estimată la sfârşitul lui 2010. Iordăchel susţine că Institutul Cantacuzino a început încă din 2009 procesul de retehnologizare pentru obţinerea unor standarde impuse de UE. Sunt unele sectoare de fabricaţie unde modernizarea liniilor de fabricaţie este deja începută, în altele s-a adus aparatura, astfel încât ar putea să termine mai devreme de sfârşitul anului, pe anumite segmente, a adăugat managerul Cantacuzino.
http://www.gandul.info/news/cum-a-ajuns-institutul-cantacuzino-in-situatia-de-a-nu-mai-avea-autorizatie-pentru-produs-vaccinuri-5532116

Şeful ANMDM, acuzat de luare de mită, are două case, apartament,

casă de vacanţă şi 140.000 de euro

31.08.2011

Preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului (ANMDM) Daniel Boda, judecat pentru o mită de 5000 de euro, are, potrivit declaraţiei de avere, un apartament şi două case în Bucureşti, o casă de vacanţă la Bran, un spaţiu comercial la Braşov şi conturi echivalând cu aproximativ 140.000 de euro.

Daniel Boda, fiul analistului politic Iosif Boda, a trecut, în declaraţia de avere completată în 3 noiembrie 2010, un teren agricol de 2,5 hectare în comuna suceveană Liteni, primit ca moştenire în 2005, şi un teren intravilan de 650 de metri pătraţi, cumpărat în 2007, la Tărtăşeşti.

La capitolul "Clădiri", Boda are înscris un apartament în Bucureşti, cumpărat în 1992, două case de locuit, tot în Bucureşti, una de 350 de metri pătraţi, din 1996, din care deţine 50% şi una de 60 de metri pătraţi, moştenită în 2005, un spaţiu comercial în Braşov, achiziţionat în 2001 şi jumătate dintr-o casă de vacanţă la Bran, cumpărată în 2008.

El mai are două conturi în euro, unul de 3.579 de euro deschis în 2000 şi un altul de 96.922 euro deschis în 2007. De asemenea, Daniel Boda mai are un depozit în dolari, deschis în 2007, în valoare de 23.325 de dolari, dar şi două în lei, dintre care unul în valoare de 24.420 lei, deschis în 2000 şi unul de 73.614 lei, din 2007.

Conform declaraţiei de avere din noiembrie 2010, Daniel Boda a încasat 56.687 lei de la UMF Carol Davila, 67.404 lei de la Agenţia Naţională a Medicamentului, 11.133 lei de la Institutul "Nicolae Paulescu", 61.834 din activităţi de prestări servicii medicale şi 30.000 de lei din închirierea spaţiului comercial de la Braşov.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Daniel Boda deţine 80% din firma D-Abord Serv SRL, care are ca obiect principal de activitate "alte activitati de asistenţă socială, cu cazare". În aceeaşi firmă, 20% revine Ipanema Resources SA, cu sediul în Insulele Virgine. Administrator este tot Boda.

De asemenea, Daniel Boda este şi acţionar la Centrul Medical Carol SRL. El deţine 5% din acţiuni, cealaltă parte revenind Fortex Zorin Limited, cu sediul în Marea Britanie.

Preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM), Daniel Boda a fost deferit justiţiei pentru că ar fi primit mită 5.000 de euro pentru a dispune restituirea autorizaţiei de funcţionare a unei societăţi de distribuţie medicamente din judeţul Argeş. Boda este acuzat de luare de mită în formă continuată.
http://www.gandul.info/news/seful-anmdm-acuzat-de-luare-de-mita-are-doua-case-apartament-casa-de-vacanta-si-140-000-de-euro-8678887

Inca un caz, de prostire a prostilor!

Un caz de fatada!

Un biet joc de glezna, de abureala portocalie!

Pariem ca "saracul" Daniel Boda, nu suporta nici el detentia?!

Admin

======================================

 

Click here:

Mafia medicamentelor in Romania

*************************************

 

O nouă carte despre MAFIA medicamentelor:

 

Controlul populației - Cum ne omoară conducătorii corporațiilor

 

====================================================