Nebunia pensiilor militare. Dobriţoiu: Vicepremierul Gabriel
Oprea, atentator la securitatea României şi a NATO!?
Generalul senator Corneliu Dobriţoiu, ex-ministru [liberal]
al Apărării, putea să rămână pentru istoria vieţii politice cu imaginea unui om
onest. Cu o importantă condiţie, valabilă pentru toţi cei care cred că fac
politică. Să fie atenţi la ce şi cum vorbesc atunci când ni se adresează nouă,
celor care ne-au cerut să-i votăm. Noi nu i-am votat ca, după ce ajung să
decidă asupra destinelor noastre, să ne trateze ca pe nişte idioţi.
Potrivit agenţiei Mediafax, preşedintele Comisiei Senatului
pentru Apărare, Corneliu Dobriţoiu, a ţinut să ne aducă la ştiinţă
"recalcularea pensiilor militare s-a făcut neprofesionist, cu mari
greşeli, iar statul trebuie să plătească 200.000 de lei în plus. (...) Statul
trebuie să plătească o sumă care excede 200.000 de lei în plus”.
Cum trebuie să înţelegem “o sumă care excede 200.000 lei în
plus”, poate fi o chestiune care ţine de cunoştinţele de limbă română sau de
respectul pe care senatorul, general şi ex-ministru, actualmente preşedinte de
comisie parlamentară, îl nutreşte limbii oficiale a statului român. Limba, care
dacă nu ne va contrazice, este şi limba maternă a autorului exprimării citate.
Ambiguitatea exprimării, în acest caz dat, este mai mult un procedeu tactic
decât o scăpare de virgulă. Deşi, într-o sentinţă, virgula poate face diferenţa
dintre viaţă şi moarte.
Depăşind aspectul formei ştirii “de senzaţie”, pe fond
constatăm că 200.000 de lei, adică cca. 45.000 de euro, nu reprezintă nici pe
departe o “gaură în cer”, oricât de sărac ne-ar fi bugetul.
În faza următoare, după ce şi-a dat seama că, în avântul sau
propagandistic, a spus o minciună mult prea gogonată, generalul ex-ministru al
Apărării, calităţi care nu admit inexactităţi în reglarea tirului, pentru că,
altfel, îţi bombadezi propriile trupe, revine şi, minune mare, iată ce afirmă
din studioul postului B1 TV:
"C. Prisăcariu: (...) Aş vrea să lămuriţi un aspect,
pentru că s-a vorbit de o pagubă de 200.000 de lei (...) lunar.
C. Dobriţoiu: Pagubă este mult mai mare. Eu am oferit doar o
limită. Limita această generează anumite competenţe ale organelor de anchetă.
(...) Din analizele din procesul de auditare rezultă că s-ar ridică la
aproximativ 500.000 de euro pe lună.”
Să ne ţinem bine. Distanţa de la 45.000 la 500.000 e de
peste 11 ori mai mare. Aşadar, cu ce scop şi cu ce obraz a purces preşedintele
Comisiei Senatului pentru Apărare la acest război mediatic?
Chiar nu se ştie care este diferenţa în buget dintre
valoarea pensiilor militare de serviciu anterior recalculării şi a cuantumului
pensiilor rezultate în urma aberaţiilor, abuzurilor şi ilegalităţilor
guvernului Partidului Democrat-Liberal? Pentru relevarea adevărului era
suficientă o operaţie de aritmetică elementară, scăderea din valoarea pensiilor
în plată a valorii pensiilor din luna anterioară aplicării noii reglementări.
Dacă s-a refuzat efectuarea acestei operaţii aritmetice
elementare, înseamnă că ceva ni se ascunde. Înseamnă că puterea nu poate
guverna decât la adăpostul unui secret. Un secret care, deşi ţine de guvernarea
anterioară, îl apară. De ce, intenţionează să se folosescă de el?
Eu, precum şi toţi cei care am luat cunoştinţă de
afirmaţiile generalului senator şi preşedinte al Comisiei de Apărare a
Senatului nu avem cum să-i punem la îndoială autoritatea în materie şi să ne
dăm cu părerea că nu ar şti ce spune, că nu erau 200.000 de lei, ci de euro, şi
că în acest fel adevărul e mai aproape. Pe ce ne-am baza, decât pe surse de
zvonuri?
Această pare a fi unica strategie a guvernării, care
funcţionează. Stimularea zvonisticii prin absenţa informaţiilor oficiale.
Membrii guvernului nu sunt purtători de cuvânt ca să ne ofere informaţiile de
interes public la care suntem îndreptăţiţi. Ei când comunică fac politică.
Adică ne amăgesc, ca să folosim un eufemism în locul verbului potrivit. După
ei, purtătorii de cuvânt ar trebui să-i combată, aşa că tac.
O altă minciună gogonată care continuă să fie promovată şi
consolidată ca adevăr în spaţiul comunicării publice este cea cu privire la
imposibilitatea identificării veniturilor realizate de personalul militar,
deoarece nu s-ar găsi actele doveditoare.
Cu intenţionată rea voinţă, autorii reglementărilor de
“recalculare” a cuantumului pensiilor legal calculate la momentul curgerii
dreptului la pensia miltară de serviciu au omis să menţioneze actele din care
rezultă veniturile realizate de militari, altele decât statele lunare de plată.
Acestea, într-adevăr, nu urmează militarul în decursul carierei sale, ci rămân
în arhiva unităţilor din care s-au încasat soldele, primele, sporurile,
indemnizaţiile şi eventual alte componente ale venitului lunar.
Este un fapt ce nu trebuie demonstrat că statul de plată nu
este izvorul drepturilor salariale, ci doar dovada acordării acestora. În lipsa
statelor de plată, era firesc să se caute izvorul drepturilor, documentele
primare care au stat la baza întocmirii statelor de plată. Aceste documente
primare sunt ordinele de încadrare, numire, promovare, retrogradare în funcţie
sau grad, de acordare a gradaţiilor de vechime, salariilor de merit,
indemnizaţiilor de comandă, primelor, sporurilor etc.
Armata se întemeiază pe disciplină, rigoare şi precizie
matematică şi în ceea ce priveşte “birocraţia” documentelor. Toate, dar
absolute toate ordinele anterior menţionate sunt consemnate, strict cronologic,
cu indicarea cuantumului bănesc al drepturilor cuvenite, în Fişa de evidenţă
cadre şi, după caz, în Fişa de evidenţă a recompenselor şi pedepselor, piese
ale Dosarului personal, care urmează militarul prin toate garnizoanele şi
unităţile, aici fiind regăsite elementele pe baza cărora s-a calculat iniţial
pensia militară de serviciu. Dacă statele lunare de plată nu au mai fost de
găsit, în toate cazurile, dosarele personale, care nu se rătăcesc şi, dacă se
deschid, oferă toate elementele unei corecte stabiliri a cuantumului
veniturilor realizate. Un ordin din categoria menţionată se emitea obligatoriu
în trei exemplare. Deci, aveau trei destinaţii, către trei structuri [Emitent,
Personal, Financiar]. Aşa ceva nu era de negăsit!
O stenogramă a şedinţei unei comisii de specialitate a
parlamentului anterior dovedeşte că cele menţionate erau cunoscute, că
deputatul Nicolae Mircovici, ofiţer de carieră până în 1989, dar şi jurist, a
pledat în sensul luării în considerare a documentelor primare de acordare a
drepturilor băneşti. Realităţile s-au ignorat cu vădită rea credinţă,
“cunoscându-se” că statele de plată “se mai rătăcesc…”. Aiurea! În prusaca
birocraţie miliatară se regăseşte, oricând, până şi numărul ţigărilor, lamelor
de ras şi acelor de cusut din cotele lunare ale soldaţilor.
Dar să vedem ce ne mai spune generalul senator:
"C. Dobriţoiu: (...) Auditul a fost necesar deoarece
procesul de recalculare a pensiilor militare a adus nişte realităţi în sistem
absolut anacronice: subofiţerii aveau pensii mai mari decât generalii. (...)”.
Aparent, cine îl aude şi nu cunoaşte cum s-au acordat
gradele de general în nişte cazuri, cam multe ca să le putem considera
particulare, îi va da crezare ex-ministrului Apărării.
Realităţile balcanice de la Bucureşti demonstrează cu totul
altceva. Subofiţerul de la popotă, brancardierul de la spital, vivandiera
regimentului, plutonierul de companie, frizerul, croitorul, cizmarul, ospătarul
şi bodyguarzii nu ştiu cărui preşedinte, prim-ministru sau ministru au absolvit
facultăţi prin corespondenţa, fiind trecuţi în corpul ofiţerilor. Apoi
“merituoşii diplomaţi universitari” au fost promovaţi pe funcţii prevăzute cu
grad de general, pe care l-au şi primit.
Asemenea minuni s-au întâmplat cât ai bate din palme. Când
protectorii au ieşit din scenă, cei loviţi de noroc s-au trezit generali
pensionari la 40 şi ceva de ani, fără vechime în serviciu, dar cu pensia
stabilită pe baza ultimului salariu. Astronomic, dacă avem în vedere salariul
minim. Evident că aceşti generali, în baza noilor reglementări, nu aveau cum să
întrunească punctele de pensie adunate de plutonierul adjutant şef, în serviciu
militar activ de la încorporare [la 18-19 ani] şi până la vârsta pensionării.
Între 15-20 de ani de “serviciu militar” privilegiat şi
încheiat odată cu ieşirea din scenă a protectorilor politici şi 35-37 de ani
vechime calendaristică efectivă, fără spor de grupă de muncă, a subofiţerilor
din “talpa oştirii” este o mare diferenţa. Dacă avem în vedere generalii care
şi-au început şi încheiat cariera militară în aceleaşi momente temporale cu
subofiţerii respectivi, vom constata că acele “realităţi în sistem absolut
anacronice: subofiţerii a[vea]u pensii mai mari decât generalii. (...)” nu
există.
Generalul senator lansează, cu sistem de ochire electronic
fără greş, o rachetă interpartinică devastatoare, dacă cele spuse se vor
adeveri. Astfel, ne lasă să întrevedem o complicitate criminală, echivalentă cu
un atentat de o extremă gravitate la adresa securităţii naţionale, implicit şi
a securităţii Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, al cărui autor ar
fi predecesorul său la Apărare. Cităm:
Corneliu Dobriţoiu: “(...) Am constatat că bugetul de achiziţii
al Ministerului Apărării se îndreaptă către alte zone, ceea ce a generat şi
generează serioase lacune privind creşterea capacităţii operaţionale a forţelor
noastre armate, în calitate de aliat. România este un aliat al NATO la graniţa
de Est a NATO, cu responsabilităţi deosebite din punct de vedere operaţional.
Jurnalist: Cum adică se îndreaptă spre alte zone?
C. Dobriţoiu: Da... Sunt contribuţii care merg, în baza
legii, la palierul de pensii private, în mod obligatoriu, 30%, şi acest proces
este în creştere, şi 70% au mers către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
Chestiunea de fond este alta, că mie mi-a generat impresia că tendinţa a fost
să crească pensiile pentru ca aceste donăţii să fie cât mai generoase. (...)”
Stimată opinie publică, mai sunt necesare comentarii? Ce
face acest politician cu breton? Pune pensionarii militari pe jăratec, intoxică
şi dezinformează cu inexactităţi, revine cu jumătăţi de adevăr, tot
dezinformare se cheamă. Apoi, nesatisfăcut probabil de efecte, sesizează, pe
cale publică orală, Parchetului de pe lângă ÎCCJ un prezumat atentat la
securitatea României şi a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, ori
uzează de o hiperbolă, ca figură de stil?
Corneliu Dobriţoiu şi Victor Ponta aveau la îndemână pârghia
necesară de soluţionare a chestiunii în discuţie, în 24 de ore, fără a
politiza-o. Nu au făcut-o, din luna mai până în luna decembrie 2012. Au
amorsat-o şi au rostogolit-o. Dacă o rezolvau, mai puteau să se exhibiţioneze
acum pe ecrane la talk show-urile televiziunilor tabloide?
Unul seamănă teamă, celălalt se erijează în salvator. Cea
mai ieftină şi prăfuită reţetă de politicianism lipsit de scrupule.
Dă, Doamne, înţelepciune aleşilor noştri, oriunde ar vorbi!
gl.brg. (rez) Aurel I. Rogojan
Despre pensiile militare.
Guvernul Boc a dorit să reducă din cheltuielile bugetare, din cauza crizei și atunci premierul Boc i-a cerut ministrului muncii Șeitan să vină cu un proiect prin care să se creeze un sistem unitar de pensii. Astfel, pensiile ocupaționale (speciale) deveneau și ele pensii contributive.
Potrivit proiectului propus de Șeitan, toate pensiile militare (din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională) scădeau cu procente de până la 70%, fără excepție. Trebuie precizat ca pensiile speciale ale parlamentarilor, ale pilotilor, ale diplomatilor au scazut in medie cu 60-85%.
Ministrul apărării de la acea vreme, Gabriel Oprea, s-a opus adoptării acestui proiect în forma depusă de Șeitan și a organizat întâlniri cu specialiștii din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala pentru a găsi soluții. Legea, in forma in care a fost adoptata, a fost conceputa de specialistii militari din toate institutiile din sistem: MApN, MAI, SRI, SIE, SPP si STS.
Gabriel Orea și-a pus demisia pe masa guvernului, daca pensiile militare ar fi scăzut si a anuntat asta si de la tribuna Senatului, in apararea drepturilor militarilor.
În urma acestor intervenții, pensiile din tot sistemul au crescut pentru 85% dintre pensionari. Au crescut, de asemenea, pentru 90% din pensionarii MApN.
Să îl acuzăm pe Gabriel Oprea că a apărat militarii și drepturile acestora este un lucru absolut deplasat și aberant.
De altfel, ministrul Oprea a sustinut întotdeauna că este regretabil că a scăzut chiar și o singură pensie. Tocmai de aceea, a avizat, ca ministru al apărării un proiect care se află la Senat, prin care pensiile care au scăzut să revină la valoarea pe care o aveau înainte de recalculare.
De precizat că pensiile care au scăzut după revizuire sunt cele ale pensionarilor care au ieșit din sistem înainte de vârsta legală de pensionare. Cei care au stat în sistem și au o carieră militară completă au fost avantajați fără excepție.
Eventualele erori de calcul nu se pot imputa unui ministru. Nu ministrul a cules datele, nu el le-a introdus in sistemul de calcul, nu el le-a calculat, ci casele de pensii.
Institutia a aplicat legea, buna sau mai putin buna, dar ministrul a facut aproape imposibilul sa o imbunatateasca, astfel incat pensionarii militari sa nu fie afectati de aplicarea acestei legi.
Sursa:
=======================================================
=======================================
====================
Click here:
=====================================
======================
=============