STENOGRAME.
Cum se negocia şpaga la Hidroelectrica:
"Sunt dispuşi, în loc de şapte sute cincizeci, să dea nouă sute de mii sau poate,
cum negociem, chiar un milion"
În refereratul prin care DNA solicită arestarea preventivă a lui Ioan Mihăilă consilier al ministrului delegat pentru Energie şi a lui Eugen Brădean, director în cadrul Hidroelectrica, au fost inserate stenograme care arată cum se negocia mita de 1,4 milioane euro pentu un contract de 260 milioane euro.
În discuţii Eugen Brădean l-a pomenit şi pe ministrul pentru Energie, Constantin Niţă. În acest dosar
Remus Vulpescu, directorul de cabinet al ministrului de Finanţe, Daniel Chiţoiu, este cel care a denunţat actele de corupţie de la Hidroelectrica cercetate de DNA.
Stenogramele din dosar sunt între Remus Vulpescu şi Eugen Brădean. Cel din urmă încerca să îl convingă pe Vulpescu să voteze pentru contractul de 260 milioane euro de care urma să beneficieze ENERGON POWER&GAS S. R.L din Cluj, al cărei reprezentant este omul de afaceri Rareş Criste. Stenogramele redau o discuţie din data de 19 octombrie, la nouă zile după ce Remus Vulpescu sesizase DNA în privinţa mitei.
Tribunalul Bucuresti a dispus arestarea preventivă a a lui Ioan Mihăilă consilier al ministrului delegat pentru Energie şi a lui Eugen Brădean, director în cadrul Hidroelectrica.
-------------------------------------------
BRĂDEAN EUGEN: Ziceam că ăla e, într-adevăr, contractul …(neinteligibil)…uită-te şi tu, să vezi. Eu am făcut nota draft. Mai rămâne ca să răspundă la solicitarea aia…pe care am făcut-o. Ai văzut cum arată?...Că ei au venit cu o altă…contra-ofertă, ca să zic aşa, în sensul că, la fel putem şi noi să ne facem că plouă, cum ar fi, că fac pe treaba aia,… ştii?...dau avansul şi dup-aia au surpriza neplăcută că nu se face…au venit cu contra…răspuns,… ştii?...că de unde au garanţia că se fac, că nu e vorba de bani, aicea e vorba că de unde….că dup-aia rămân ei. Că ce fac, ne aleargă pe noi doi, …(neinteligibil)…nu ştiu cealaltă persoană, …(neinteligibil)…că niciodată n-au făcut, n-au dezvăluit cine, identitatea…., mă refer la mine, ştii?....Să m-aleagă pe mine?...Şi au făcut altă auto-ofertă, în sensul că
au plusat încă o sută cincizeci de mii de euro, vis-a-vis de …(neinteligibil)… din ţară. Adică să… au zis domne, sunt dispuşi în loc de şapte sute cincizeci, să dea nouă sute de mii sau… poate, cum negociem, poate chiar un milion. Dar nu probase. Şi eu m-am ţinut…şi eu m-am ţinut cu avansul, şi urma să ne mai auzim peste trei zile, adică duminică, adică mâine. Vedem…!
VULPESCU DUMITRU REMUS: Asta e pe încredere, aşa, pă ce?
BRĂDEAN EUGEN: Ştiu eu, eu ţi-am zis …(neinteligibil)…cu părerea . Numai că şi ei au venit cu aceeaşi chestie, de unde …(neinteligibil)…facem, şi dup-aia…(neinteligibil)…au venit cu aceeaşi…n-au zis nu categoric, da’…nu…nici… da’ nici da…, ştii?
VULPESCU DUMITRU REMUS: Bun, şi?
BRĂDEAN EUGEN:… în clipa aceasta…(neinteligibil)…mai bine că nu sunt…că dă banii…
VULPESCU DUMITRU REMUS: Şi când vor să facă….? Bun, hai să presupunem….
BRĂDEAN EUGEN:…imediat, imediat….au zis că în câteva zile…
VULPESCU DUMITRU REMUS: Păi care, băi, imediat, că trebuie şedinţă de Consiliu de Supraveghere…
BRĂDEAN EUGEN: Nu, mă refer…nu, am crezut că te referi la plată…nu, când vor să facă, e pe douăş’nouă licitaţia, şi eu vreau să o bag în şedinţă, na, pe douăş’doi…pe douăş-doi …
……………………………………………………………………
BRĂDEAN EUGEN: Nu, ştiu…eu, ca să mă înţelegi tu pe mine, eu de ce nu am zis…eu, personal…(neinteligibil)…tot la fel m-a …(neinteligibil)…şi pe mine, …(neinteligibil)…şi e vorba de încredere, tu n-ai, normal, cum să ai încredere…poate-l cunoşti, poate nu-l cunoşti….eu cunoscându-l de foarte mult timp, am încredere, dar n-am cum să-ţi cer ţie şi…nici eu, dacă aş fi în locul tău, n-aş…probabil aş gândi la fel…(neinteligibil)…
VULPESCU DUMITRU REMUS: …cinci zile de convocare…
BRĂDEAN EUGEN: …cu atât mai mult…da, şi dacă se convoacă de luni, pot să convoc de luni, douăş’unu, pentru…
……………………………………………………………………
VULPESCU DUMITRU REMUS: Dă-mi-l, na!
BRĂDEAN EUGEN: L-am printat, dacă-l vrei!
VULPESCU DUMITRU REMUS: Da. Dă-mi-l, că nu l-am printat.
BRĂDEAN EUGEN: Da’…ţi-am zis, e foarte echilibrat…foarte bun…(neinteligibil)…nu e nimic…(n.n. referirea lui Brădean Eugen la mapa de culoare roşie cuprinzând documentele antemenţionate, mapă pe care a înmânat-o numitului Vulpescu Remus)
VULPESCU DUMITRU REMUS: Mai e altceva înăuntru?
BRĂDEAN EUGEN: Îhm?
VULPESCU DUMITRU REMUS: Mai e şi altceva înăuntru?
BRĂDEAN EUGEN: Ţi-l las…Eu, făcând nota asta draft, l-am abordat pe …(neinteligibil)…Stănculescu din fairplay, nu….fără nici o altă chestie, ştii…(neinteligibil)…spunându-mi că este ok….uite, îţi dau această notă, de fapt pagina mea…(neinteligibil)…tu eşti plecat din ţară…
VULPESCU DUMITRU REMUS: Stănculescu ? Unde a plecat el? A, e în America…
Sursa:
http://www.gandul.info/stiri/stenograme-cum-se-negocia-spaga-la-hidroelectrica-sunt-dispusi-in-loc-de-sapte-sute-cincizeci-sa-dea-noua-sute-de-mii-sau-poate-cum-negociem-chiar-un-milion-11555594
======================================================================
=======================================================
======================================
///
Ma intreb daca astia isi PERMIT spagi de MILIOANE euro, cu cat s-ar IEFTINI curentul electric [pe care an de an il platim tot mai SCUMP], DACA s-ar STOPA spaga/mita? Ce trebuie facut? Simplu! Arestati si bagati in puscarie ani grei, toti BĂIEŢII DEŞTEPŢI din Energie. INSTAURATA rigoarea Legii, fara CULOARE politica!
=========================================
Cine sunt noii BĂIEŢI DEŞTEPŢI din Energie,
care beneficiau de contractul cu Hidroelectrica
Grupul de la Cluj este cel care urma să beneficieze de contractul de 1,5 milioane de euro din energie. Dezvăluirea a fost făcută sâmbătă, la emisiunea Panorama, de la Antena 3.
Grupul de la Cluj este format din fiul unui fost şef de serviciu secret, fiul fostului şef al Poliţiei Cluj, fostul şef de cabinet al lui Videanu şi o fostă angajată a DNA.
Aflaţi, din videoul de mai sus, mai multe informaţii despre "băieţii deştepţi"
Cei doi au fost denunţaţi la DNA de Remus Vulpescu, membru în consiliul de administraţie al societăţii. Acesta ar fi urmat să primescă 1,4 milioane euro pentru a vota un contract de peste 260 milioane euro, în defavoarea Hidroelectrica.
Mita a fost negociată la restaurant, arată interceptările făcute de anchetatori.
Potrivit procurorilor DNA, Remus Vulpescu a fost abordat pentru prima oară în 8 octombrie de Eugen Brădean, director de furnizare al Hidroelectrica. Acesta i-a propus ca în schimbul unei şpăgi să fie de acord ca societatea să încheie mai multe contracte cu o firmă din Cluj.
VIDEO
==============================
==============================================
===================================================================
Băieţii deştepţi din energie, la un pas "să factureze" statul cu 400 milioane de euro. Efectele contractului cu Hidrolectrica în care şpaga era de 1,4 milioane euro
Publicat la: 30.10.2013
Dosarul DNA privind şpaga de 1,4 milioane euro denunţată de Remus Vulpescu, consilierul ministrului Daniel Chiţoiu(PNL), are pe termen lung o miză de cel puţin 400 milioane euro. Un consilier al ministrului Constantin Niţă (PSD) şi un fost director al Hidroelectrica sunt acuzaţi că au vrut să-l mituiască pe Vulpescu pentru ca Hidroelectrica să aprobe un contract de 260 milioane euro, despre care DNA spune că ar fi fost păgubos pentru statul român. Dacă acest contract era aprobat, Energy Holding, Alpiq Romenergie şi Alpiq Romindustries puteau să câştige procesele cu statul român căruia îi cer daune de 400 milioane euro pentru că au fost debranşate de la conducta de curent ieftin.
”Acest contract reabilita, legitima contractele băieţilor deştepţi. Şi acum suntem în litigii cu ei. Acest contract le venea ca o mănuşă. Puteau spune: <
>”, a explicat pentru gândul Remus Borza, fost administrator special al Hidroelectrica.
Schema băieţilor deştepţi
Ioan Mihăilă, consilier al ministrului Energiei, Constantin Niţă şi Eugen Brădean director în cadrul Hidroelectrica au fost arestaţi preventiv după ce DNA i-a acuzat de corupţie. Cei doi doreau ca Hidroelectrica să încheie un constract de 260 milioane euro cu un intermediar de energie electrică din Cluj.
Traderul, un băiat deştept din energie, urma să cumpere 7 milioane de megawatti la un preţ preferenţial de 165 de lei/MWh faţă de 175 de lei/MWh, cât este preţul mediu al pieţei. Procurorii spun că paguba minimă ar fi fost de 125 milioane lei. DNA susţine că pericolul cel mai mare era ca Hidroelectrica să intre din nou în insolvenţă.
Pentru această afacere, Ioan Mihăilă, consilierul ministrului Constantin Niţă, s-a angajat să obţină toate aprobările. DNA spune că vânzarea de energie ieftină trebuia aprobată de Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. Mihăilă, membru în acest consiliu format din şapte persoane, avea deja asigurate patru voturi, inclusiv al lui. A vrut însă o majoritate mai mare. L-a contactat pe Remus Vulpescu, director de cabinet al ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu (PNL), membru, de asemenea, în acest consiliu. Acesta nu a luat şpaga, ci l-a denunţat la DNA, care l-a reţinut pe Mihăilă şi pe Eugen Brădean , implicat şi el în această "afacere".
Din acestă afacere păguboasă statul pierdea după estimările lui Remus Borza, fost administrator special al Hidroelectrica, nu mai puţin 290 milioane lei.
La rândul său, Remus Vulpescu a declarat la DNA că pierderea putea ajunge chiar şi la 400 milioane euro. Trei intemediari de energie, debranşaţi anul trecut de la conducta de curent ieftin, puteau să câştige de la stat despăgubiri de 400 milioane euro.
În 2012, după ce Hidroelectrica a intrat în insolvenţă, administratorul special al companiei a decis să denunţe contractele cu companiile Energy Holding, Euro-P.E.C., EFT AG, EFT România, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie. Cele patru companii fac parte din categoria băieţilor deştepţi din energie. În esenţă aceste companii cumpărau curent electric foarte ieftin de la Hidroelectrica şi apoi îl revindeau cosumatorilor din România la un preţ mare. Practic, curentul era achiziţionat mult sub preţul pieţei ,astfel producând prejudicii de sute de milioane de euro statului.
Cine sunt băieţii deştepţi din energie şi cum acţionau ei
Între 2001 şi 2004 Hidroelectrica a încheiat contracte cu 10 companii: Alro Slatina, Elsid, Electrocarbon şi Electromagnetica, Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, Energy Holding, EFT AG, EFT România şi Euro P.E.C.
Aceştia sunt cei 10 băieţi deştepţi despre care vorbeşte administratorul special al Hidroelectrica. În esenţă aceste contracte prevăd că Hidrolectrica
vinde energie ieftină, sub preţul pieţei, către cele 10 societăţi. Aceşti 10 băieţi deştepţi
revindeau energia de la Hidroelectrica altor consumatori la un preţ mult mai mare, astfel realizând profituri substanţiale. Presa a arătat că acest tip de afacere care este în mod clar păguboasă pentru stat are un caracter transpartinic. Contractele păguboase fiind semnate ori prelungite de reprezentanţi atât ai PSD, PDL sau PNL.
După ce statul a denunţat anul trecut contractele cu Energy Holding, Euro-P.E.C., EFT AG, EFT România, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie
au urmat două tipuri de litigii în instanţă. Unele procese erau cele în care statul solicita despăgubiri de la băieţii deştepţi şi altele în care băieţii deştepţi solicitau despăgibiri de la stat considerând că întreruprerea contractelor este nelegală.
Astfel că trei dintre companiile afectate de deconectarea de la curentul ieftin, Energy Holding, Alpiq Romenergie şi Alpiq Romindustries au dat în judecată Hidroelectrica. În cadrul proceselor deschise în intanţă aceste companii au solicitat daune de 400 milioane euro.
Aici intervine contractul pentru care consilierul ministrului Constantin Niţă a vrut să-l mituiască pe Remus Vulpescu cu 1,4 milioane euro.
Un trader de energie din Cluj, ENERGON POWER&GAS S.R.L, al cărui reprezentant este omul de afaceri
Rareş Criste, a apelat la un consilierul ministerial Mihăilă ca să-i faciliteze semnarea unui contract de 260 de milioane de euro. Traderul, un băiat deştept din energie, urma să cumpere 7 milioane de megawatti la un preţ preferenţial de 165 de lei/MWh faţă de 175 de lei/MWh, cât este preţul mediu al pieţei.
Procurorii spun că paguba minimă ar fi fost de 125 milioane lei.
Pentru această afacere,
Ioan Mihăilă, consilierul ministrului Constantin Niţă, s-a angajat să obţină toate aprobările. DNA spune că vânzarea de energie ieftină trebuia aprobată de Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. Mihăilă, membru în acest consiliu format din şapte persoane, avea deja asigurate patru voturi, inclusiv al lui.
A vrut însă o majoritate mai mare. L-a contactat pe Remus Vulpescu, director de cabinet al ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu (PNL), membru, de asemenea, în acest consiliu.
Acesta nu a luat şpaga, ci l-a denunţat la DNA, care l-a reţinut pe Mihăilă şi pe Eugen Brădean , implicat şi el în această "afacere".
Contractul de care urma să beneficieze ENERGON POWER&GAS S.R.L era în valoare totală de
260 milioane euro. Remus Borza, fost administrator judiciar al Hidroelectrica şi membru al Consiliului de Supraveghere al companiei, a declarat că, dacă acest contract era încheiat, băieţii deştepţi puteau să folosească acest document drept probă în dosarele lor în care cer despăgubiri de 400 milioane euro. ”Acest contract reabilita, legitima contractele băieţilor deştepţi. Şi acum suntem în litigii cu ei. Acest contract le venea ca o mănuşă. Puteau spune: <
>”, a explicat Borza pentru gândul
Potrivit acestuia, băieţii deştepţi solicită despăgubiri de 1,9 miliarde lei, adică peste 400 milioane euro. Această concluzie a fost reţinută şi de către DNA în referatul în care au solicitat arestarea lui Ioan Mihăilă şi Eugen Brădean. ”Impactul generat de încheierea unui astfel de contract asupra dosarelor aflate pe rolul instanţelor de judecată în litigiile pe care Hidroelectrica S.A le are cu traderii de energie electrică pentru contractele denunţate de către administratorul judiciar în cadrul procedurii poate determina respingerea acţiunilor formulate, în condiţiile în care Hidroelectrica susţine că încheierea unor astfel de contracte este profund păguboasă pentru viitorul companiei”, se arată în documentul DNA
Cine apără interesele Hidroelectrica
Unul dintre litigiile dintre Hidroelectrica şi SC ALPIQ ROMENERGIE SRL, unul dintre băieţii deştepţi din energie al cărui contract a fost denunţat, se află cum pe rolul Tribunalului Bucureşti. În acest dosar statul cere daune companiei. În cauză, Hidroelectrica a decis să o angajeze pentru a-i reprezenta interesele pe avocata Paula Mihăescu.
Pe 23 septembrie Directoratul Hidroelectrica din care făcea parte şi Eugen Brădean a decis angajarea a trei case de avocatură pentru a reprezenta Hidro Electrica în procesele din instanţe. Cele trei case de avocatură sunt: Denton, Dragnea şi Asociaţii, Paula Mihăescu, Vilău şi Mitel.
Acum, Paula Mihăescu este avocata care îl apără în intanţă pe Ioan Mihăilă, cel care împreună Eugen Brădean a propus Hidroelectrica încheierea contractului cu ENERGON POWER&GAS S.R.L şi cel care în prima fază a negociat cu Remus Vulpescu o posibilă şpagă pentru aprobarea contractului.
Contactată de
gândul, avocata Paula Mihăescu a declarat că se gândeşte să renunţe la contractul de asistenţă judiciară cu Hidroelectrica. ”Nu pentru că ar fi vorba de un conflict de interese, ci pentru că acel contract de reprezentare cu Hidroelectrica nu a fost aprobat de Consiliul de Supreveghere. Din acel consiliul face parte domnul Vuplescu care este denunţător în dosarul în care eu îl apăr pe Ioan Mihăilă. Eu nu am curajul să mai reprezint o companie care este condusă în acest mod”, a precizat Paula Mihăescu pentru
gândul.
Avocata a precizat că nu poate aprecia efectul pe care l-ar fi avut aprobarea contractului cu ENERGON POWER&GAS S.R.L asupra litigiului dintre Hidroelectrica şi SC ALPIQ ROMENERGIE SRL
Sursa:
=====================================
==========================================
===============================================================
Azi este prima data cand nimeresc pe-aici si, cum subiectul are legatura cu felul meu
de a gandi lucrurile, am sa spun si eu cateva cuvinte.
M-am nascut (si am crescut, pana "mi-am luat . . . zborul"), la tara.
Am fost saraci (desi, nimeni nu-i atat de sarac incat sa nu mai aiba prin preajma-i altii,
si mai saraci). Daca nu ar fi existat Creanga si as fi beneficiat de talentul lui, amintiri
ca ale lui, din ale copilariei, sigur nu ramaneau nescrise, pentru ca . . . cel putin
subiectele de el tratate, le puteam trata si eu.
In satul meu portile curtilor sau usile caselor nu se incuiau niciodata. In timp de
vara (de fapt, pe tot timpul "bun") usa casei statea deschisa nu doar la figurat ci
si la propriu.
Randunicile isi faceau cuiburi pe sub streasina casei. Mai cadeau unele, ca se
desprindea pojghita de var si cadeau cu peticul de var cu tot. Taica-meu (cand
gasea si el timp) le batea vreo trei cuie dedesubt si impletea cu sarma un soi
de cos-suport incercand sa le dea o mana de ajutor randunicilor in cauza.
Le vedeam capatanile la pui, de cand ieseu din ou si pana-si luau zborul,
dar de apropiat de cuibul lor, noi copii (eram mai multi frati), desi eram mari
"cautatori" de cuiburi (de toate natiile de pasari), dar nu ca sa le stricam ci "sa le stim"
(pentru ca reprezenta un mare motiv de mandrie intre noi copii sa spui "il stii pe-ala", iar
ceilalti sa se minuneze ca de ceva . . . nou). In cultura noastra locala, traditia era ca
"randunica este de ne-atins" (existau si versiuni batranesti care spuneau ca "daca atingi
randunica sau cuibul ei,casa aceea va fi . . . o casa blestemata".
Randunicile erau atat de obisnuite cu noi, ne cunosteau atat de bine incat, nu o data,
te trezeai ca intra si in camera (cea mai) de zi a casei de la tara, bucataria, dadea doua
trei ture (nesinchisindu-se de "locatari" si se ducea la treaba ei).
Intr-o vreme au inceput sa construiasca un cuib, in casa (in bucatarie). Cine cunoaste
randunica, cunoaste si cand o randunica "pune piatra de temelie" vreunui cuib, pentru
ca apar "primele semne" (paie, pamant) analogic cu ceea ce se petrece in "crosetat"
(unde incepi de la "un ochi" si "cresti" pe masura ce . . . dai din maini). Facuram
"sedinta", noi, ceilalti locatari ai casei, si mari, si mici, si daduram "autorizatia de
constructie".
Nu-mi aduc aminte daca a fost "treaba" de un sezon, sau de mai multe (dar mai
degraba a fost, de mai multe). Dumnezeu stie cum isi facea orarul de asa natura
incat sa se potriveasca cu al nostru pentru ca noi, seara, stateam la masa, cu
lumina aprinsa si usa inchisa, cu randunica pe oua sau pe pui iar randunoiul pe
marginea cuibului, ei cu ale lor iar noi, cu ale noastre.
Cuibul asta era chiar la intrarea pe usa, deasupra intrerupatorului de lumina (pe
aceeasi linie verticala cu acesta dar . . . aproape lipit de tavan. Pentru mine, la acea
vreme, tavanul era . . . inalt (trebuia sa ma urc pe scau ca sa ajung cu varful degetelor la el).
Dar, intr-o seara, o fata din vecini (mai mare de varsta decat noi, copii ai acestei case), a unei familii de foarte buna prietenie cu a noastra, a venit intr-o seara (cand tocmai eram . . . la masa)
sa aduca (sau, sa ceara) ceva, cum era obiceiul (si) pe la noi.
Ea era, ca sa zic asa, ca un fel de "liceeana" (mi se pare ca chiar asta era) iar noi "copii (cel putin, cei mari) de scoala". A intrat, a zis buna seara si, vorbind cu noi, a vazut cuibul si a ramas atat de uimita de ce vede incat a dus mana si a mangaiat (sau, sa mangaie) randunica, si nu sa mai opri. Randunica a zburat prin usa deschisa in care statea fata si . . . nu s-a mai intors, niciodata. Cuibul a ramas acolo . . . ani.
(povestea este mai lunga decat cele 4.096 de caractere cat permite "formatul".