News! Elena Udrea a demisionat din PDL. Potrivit unor surse politice, Udrea se va înscrie în Partidul Mişcarea Populară

 

Elena Udrea a demisionat din PDL şi merge la Mişcarea Populară.

Democrat-liberalii îi pregăteau EXCLUDEREA sâmbătă.

 

 După avertismentele din ultima perioadă, conducerea PDL consideră că excluderea din partid a Elenei Udrea este singura soluţie pentru a tranşa disputa internă suţinută de fostul ministru, decizia urmând a fi formalizată sâmbătă într-o şedinţă a liderilor democraţi-liberali, au declarat pentru gândul surse din partid. Elena Udrea a fost invitată să-şi prezinte punctul de vedere în faţa colegilor săi. În momentul în care a fost invitată de secretarul general al PDL să participe la întâlnirea de sâmbătă, Elena Udrea a refuzat, răspunzând că a demisionat din partid, susţin aceleaşi surse.

 

Potrivit unor surse politice, Udrea se va înscrie în Partidul Mişcarea Populară.

Picătura care a umplut paharul o reprezintă declaraţiile pe care Elena Udrea le-a făcut într-o emisiune televizată după ce înregistrarea oficială a Partidului Mişcarea Populară. Fostul ministru a susţinut că partidul pregătit pentru Traian Băsescu după plecarea de la Cotroceni va scădea semnificativ scorul electoral al PDL. Mai mult, Udrea nu a exclus tranşant o plecare a sa la PMP pe care l-a calificat drept o ”voce puternică” a opoziţiei şi a sugerat că mulţi pedelişti sunt interesaţi de acest proiect

"Mulţi din PDL vor să fie într-un proiect care să fie o adevarată opoziţie la PSD, care să poată da preşedintele României în 2014, care să continue viziunea lui Traian Băsescu", a spus Udrea.

În urmă cu mai puţin de două săptămâni, preşedintele PDL, Vasile Blaga, a susţinut la GÂNDUL LIVE că măsura excluderii din partid a Elenei Udrea este una dintre variantele luate în calcul de democrat-liberali.

 

”Ar trebui să decidă, mai rămâne în partid sau nu mai rămâne în partid. Poate să rămână în partid dacă respectă deciziile partidului, dacă nu le respectă, iar decizia partidului este luată, ea nu are un regim special în partid, chiar dacă o cheamă Elena Udrea, va trebui la un moment dat să aplicăm statutul. Nu e o ameninţare, e o constatare. Dacă are alte opţiuni poate să le materializeze în altă zonă politică, nu e nicio reţinere. (...) Este posibil să luăm măsuri care pot să ajungă până la excludere. Nu vreau să se ajungă până acolo, dar o suspendare din partid riscă dacă continuă în stilul ăsta pentru că noi credem că sunt ataşaţi valorilor PDL cei care se luptă cu USL, nu în fiecare zi fac observaţii partidului”, a declarat preşedintele PDL, Vasile Blaga.

Clarice Dinu este redactor-şef adjunct Gândul 

Sursa:

http://www.gandul.info/politica/elena-udrea-a-demisionat-din-pdl-si-merge-la-miscarea-populara-democrat-liberalii-ii-pregateau-excluderea-sambata-11991451

=======================================================

De ce ALERTA... habar nu am...
----------------------------------------------
Relu Fenechiu, condamnat definitiv la 5 ani de închisoare cu executare.
Fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu a fost condamnat definitiv joi de Înalta Curte de Casație și Justiție la 5 ani de închisoare cu executare în dosarul "Transformatorul".
---------------------------------------------------------------------------------
Completul de cinci judecători, condus de Livia Stanciu, a respins joi recursul lui Relu Fenechiu și a menținut pedeapsa de 5 ani dată anterior ...de un alt complet de la instanța supremă.
Lui Relu Fenechiu i s-a interzis exercitarea unor drepturi civile pe o perioadă de cinci ani după detenție.

De asemenea, instanța a menținut și condamnările în cazul celorlalți inculpați. Lucian Fenechiu, fratele lui Relu Fenechiu, a primit 5 ani de închisoare cu executare, aceeași pedeapsă primind și Mihai Bogdan Damian, administrator la compania Europlus SRL Iași.
Alte condamnări: Petru Andronache — 7 ani, Ioan Turbatu — 6 ani și Ioan Mărghidan — 6 ani de închisoare cu executare, aceștia fiind foști directori în cadrul SISEE Moldova.

Pe latură civilă, judecătorii au scăzut prejudiciul pe care frații Fenechiu și ceilalți inculpați trebuie să-l plătească în solidar, de la 6 milioane de lei în primă instanță la 5,7 milioane de lei.
Decizia este definitivă, urmând ca toți inculpații din acest dosar să fie încarcerați.

Direcția Națională Anticorupție i-a trimis în judecată iunie 2012 pe Ioan Turbatu, director general al SISEE Moldova în perioada 2002-2004, pentru abuz în serviciu, pe Ion Mărghidan, director general al SISEE Moldova în perioada 2004-2005, pentru abuz în serviciu și abuz în serviciu contra intereselor publice, și pe Petru Andronache, director comercial al SISEE Moldova în perioada 2002-2005, pentru abuz în serviciu și abuz în serviciu contra intereselor publice.

În acest dosar au fost trimiși în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu și la abuz în serviciu contra intereselor publice Relu Fenechiu, care la data comiterii faptelor avea calitatea de acționar și/sau administrator la firmele SC FENE Grup SA, SC La Rocca SRL Iași, SC Tehnorom SRL Iași, Lucian Fenechiu, în calitate de acționar și/sau administrator la aceleași firme, și Mihai Bogdan Damian, asociat unic și administrator la SC Europlus SRL Iași și acționar al SC FENE Grup Yorum SA.

Procurorii DNA susțin că, în perioada 2002-2005, SISEE Moldova a realizat achiziții de la cele patru firme menționate fără să respecte prevederile legislației cu privire la achizițiile publice, în condiții de favorizare a acestor firme, de la care s-au cumpărat, la prețuri de produse noi, transformatoare și întrerupătoare uzate și vechi, fabricate în anii 1970-1980.

Cea mai mare parte din aceste produse au rămas permanent în stocul SISEE Moldova, devenind, în final, achiziții de produse vechi, folosite, fără justificare economică, inutile și cauzatoare de prejudicii bugetului societății, făcute cu scopul de a favoriza firmele ce le livrau.
SISEE Moldova a plătit pentru echipamentele cumpărate 6.406.976 lei fără TVA, din care au fost folosite efectiv doar câteva, în valoare de 79.586 lei (0,02%), restul de componente pentru sistemul energetic au rămas în stoc și reprezintă achiziții nejustificate în valoare de 6.327.390 lei fără TVA.

Prejudiciul total calculat inițial de procurori a fost de de 7.529.594,1 lei (6.327.390 lei, la care se adaugă TVA) și reprezintă valoarea echipamentelor necorespunzătoare achiziționate, aflate în proporție de 99% și acum pe stoc.

Acest prejudiciu este rezultatul a 46 de acte materiale derulate în perioada 2002 — 2005, fiecare act material însemnând o achiziție publică efectuată de SISEE Moldova de la firmele menționate.

 

AGERPRES/(autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin) - 
http://www1.agerpres.ro/justitie/2014/01/30/alerta-relu-fenechiu-condamnat-definitiv-la-5-ani-de-inchisoare-cu-executare-15-37-59

  ======================================

Hmm... asta da... ALERTA...
Aici... DNA, DIICOT, Parchetul... NU "vede"? NU "aude"?
Asteptam cu INCREDERE... Provincia!
--------------------------------------------------- Admin Romania Megalitica - http://romaniamegalitica.blogspot.ro/
============================================================
======================================================================

Trafic de organe, cu acoperirea medicilor. Cum se negociază viaţa la Institutul Fundeni din Bucureşti. CAMERA ASCUNSĂ.

CAMERA ASCUNSĂ. Trafic de organe, cu acoperirea medicilor. Cum se negociază viaţa la Institutul Fundeni din Bucureşti.

Digi24.ro

 

~  24.10.2013 19:23 ~

 

Reporterii Digi24 au descoperit o reţea în care medici cu renume sunt implicaţi în transplantarea de rinichi cumpăraţi pe internet. Deşi legea interzice asemenea tranzacţii, operaţiile se fac cu complicitatea medicilor şi a asistentelor de la un mare spital din Bucureşti.

 

Reporterii Digi24 au pretins – în cadrul unui reportaj realizat cu camera ascunsă - că o rudă face dializă de trei ani de zile şi că are nevoie urgent de transplant. Au sunat la unul din sutele de anunţuri şi au negociat cu unul dintre cei dispuşi să vândă un rinichi. Discuţia este scurtă: „Cât ne-ar costa?”. „30.000 de euro”, vine răspunsul la întrebare.

 

În cel mult un minut, tranzacţia este pusă la cale. Pasul doi, şi cel mai important, este acceptul medicilor de la Institutul Fundeni, unul dintre cele trei centre din ţară unde se fac transplanturi. O asistentă nu pare surprinsă când li se cere o intervenţie ilegală. Astfel, reiese că medicii, care ar trebui să împiedice asemenea operaţii, au de fapt grijă ca ele să reuşească.

 

Discuţie reporter – asistentă:

 

„Au mai fost făcute operaţii cu donatori luaţi de pe internet?

 

Da, s-au făcut. Dânsul (doctorul - n.r.) nu vă lasă să îi daţi ceva înainte (avans din plata pentru rinichi - n.r. ) la donator. O să îl consulte, o să îi facă fel şi fel de investigaţii.

 

Dar se poate, da?

 

Da, da, nu e nicio problemă”

 

Asistenta trece apoi la ce o doare. Se grăbeşte să anunţe că trebuie să fie recompensat şi personalul medical.

 

Discuţie reporter – asistentă:

 

„O dată internaţi, trebuie operaţi şi vă descurcaţi. O să vedeţi că pe secţie sunt fetele, e o şefă, sunt mai multe.

 

Şi trebuie dat la fiecare?

 

Păi da, măcar în primele zile cât o supraveghează. Trebuie să fiţi atente, ca în orice spital. Sunt patru ture, asistenta şefă. Să acoperiţi şi voi fetele.”

 

Asistenta dă şi un sfat: discreţie la abordarea medicului.

 

Discuţie reporter – asistentă:

 

„Intraţi la dânsul, vă faceţi că omiteţi că e contracost (rinichiul - n.r. ).

 

Un alt medic din echipa dânsului, mai e cineva? Doar dânsul operează?

 

Dânsul e mâna întâi, el e pionul principal. Toate listele de transplant, dânsul le face. Îi e frică de scandal, vă daţi seama. Cine ştie ce se aude în presă. Că donatorul de obicei face scandal. Tuturor le e frică de scandal, e vorba de locul de muncă.”

 

Dovadă că la Institutul Fundeni se fac transplanturi interzise de lege, cu organe cumpărate, este că medicii şi asistentele nu fac un secret din transplanturile ilegale. Pacienţii cunosc legea nescrisă din spital.

 

Discuţie reporter – pacient:

 

„La cât aţi găsit?

 

30.000

 

E cam scump. Mai bine dai cinci-șase mii.

 

Dar se poate? Cui trebuie dat?

 

Ei ( n.r. medicului). Te trimite la altcineva, îţi face analizele.

Şi îţi găseşte ea donator?

 

Da, normal. Vă aduce de aici, din altă parte... Te trage pe listă mai în faţă...”

 

Directorul Agenţiei Naţionale de Transplant refuză să creadă că asemenea intervenţii chiar se fac. Admite însă că asemenea încercări pot avea loc, dar pare sigur că medicii le resping.

 

„Eu sper că nu se practică aşa ceva în România sau măcar că nu se ajunge în sala de operaţii cu un donator plătit. Din cauza unui deficit de organe pentru transplant, unii dintre pacienţi au tendinţa de a-şi rezolva problema mai repede trecând peste cadrul legal”, spune Dan Luscalov, directorul Agenţiei Naţionale de Transplant din România.

 

Media în România este de 6 donatori la un milion de locuitori, în condiţiile în care media europeană este între 13 şi 15 donatori la un milion de locuitori. Cei care vând sau cumpără organe trebuie să ştie că riscă închisoarea de la trei la cinci ani. Deşi în ultimii 23 de ani niciun astfel de caz nu a fost anchetat.

Sursa:

Urmariti AICI si MATERIALUL VIDEO. Click here:

 

CAMERA ASCUNSĂ. Trafic de organe, cu acoperirea medicilor. Cum se negociază viaţa la Institutul Fundeni din Bucureşti 

 

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Social/CAMERA+ASCUNSA+Organe+tocmite+in+spital+Cum+se+negociaza+viata+l

===================
=========================================

La Multi Ani, celor care praznuiesc azi!
La Multi Ani, si TUTUROR prietenilor mei!

 In fiecare an, in ziua de 30 ianuarie, sunt praznuiti Sfintii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvantatorul si Ioan Gura de Aur. Ei au trait la sfarsitul secolului al IV-lea si inceputul celui urmator si fiecare dintre ei a avut o contributie esentiala la teologia crestina, fiind numiti "Protectori ai invatamantului teologic". Cei trei teologi sunt praznuiti si separat, insa, pentru a arata unitatea de invatatura, Biserica a randuit si o zi de praznuire comuna.
Admin Romania Megalitica - http://romaniamegalitica.blogspot.ro/
============================================================
=============================================
===============================

"Episcopul de lux” a fost chemat la Vatican pentru a-şi justifica averea! Hmm... pe la altii... se poate!

Episcopul german Franz-Peter Tebartz-van Elst a fost convocat la Vatican pentru a explica în faţa conducerii Bisericii Catolice cheltuielile exagerate pentru reşedinţa sa din Limburg.


Clericul, care a fost numit de presa germană "episcopul de lux”, este suspectat că a cheltuit peste 30 de milioane de euro pentru construirea palatului eparahial. El este acuzat că a minţit în privinţa fondurilor pentru imobilul extravagant.

Confruntat deja cu cereri de demisie, episcopul Tebartz trebuie să facă, de acum, faţă şi unei confruntări cu instanţele: procuratura din Hamburg a deschis o anchetă pe numele înaltului prelat, acuzându-l de mărturii mincinoase.

Conform propriilor date oficiale, episcopia Limburg a dispus anul trecut de un buget de 200,2 milioane de euro. Din aceşti bani, 167,1 milioane provin tocmai de la enoriaşi, prin impozitul bisericesc.


După ce a devenit şeful Bisericii Catolice, Papa Francisc a făcut repetate apeluri la toţi slujitorii bisericii să ducă o viaţă mai modestă.


Sursa:
http://www.antena3.ro/externe/episcopul-de-lux-a-fost-chemat-la-vatican-pentru-a-si-justifica-averea-231142.html
======================

ROMANIA.

Topul celor mai chiulangii deputati in 2013.

Cine sunt vedetele care au lipsit cel mai mult de la munca

 

Institutul pentru Politici Publice a dat publicitatii un studiu care analizeaza

prezenta deputatilor la vot in 2013.

 

Astfel, conform sursei citate, deputatii Oana Mizil, Bogdan Niculescu Duvaz, Sebastian Ghita (PSD), Relu Fenechiu (PNL) si Elena Udrea (PDL) se afla in topul deputatilor cu cea mai scazuta prezenta la voturile finale electronice date de Camera pe parcursul anului 2013.

Pe locul intai - cu cea mai scazuta prezenta nominala la voturile finale electronice, in perioada decembrie 2012 - decembrie 2013 - a fost inregistrata de deputatul PSD Gheorghe Netoiu care a contabilizat o prezenta de 1% (7 voturi din 813).

El este urmat de Valentin Rusu (PNL), cu o prezenta de 3% (21 voturi din 813), Oana Mizil (PSD) cu o prezenta de 23% (191 voturi din 813), Bogdan Niculescu-Duvaz (PSD), cu o prezenta de 26% (215 din 813) si Sebastian Ghita (PSD), cu o prezenta de 27% (219 voturi din 813).

In topul deputatilor cu cea mai scazuta prezenta la voturile finale date in 2013 se numara si Relu Fenechiu (PNL), cu o prezenta de 32% (260 de voturi din 813), Eugen Tomac (neafiliati) cu o prezenta de 32% (263 voturi din 813), Elena Udrea (PDL), cu o prezenta de 36% (291 voturi din 813), Monica Iacob Ridzi (PDL), cu o prezenta de 37% (303 voturi din 813), Raluca Turcan (PDL), cu o prezenta de 42% (338 voturi din 813) si Petre Roman (PNL), cu o prezenta de 44% (357 voturi din 813).

IPP considera ca prezenta la minimum jumatate din voturile finale exprimate in plenul fiecarei Camere este o conditie esentiala pentru ca un ales sa isi poata exercita mandatul.

"Nici un argument - in afara celor expres prevazute de Regulamentele celor doua Camere - nu justifica un procent de prezenta sub acest prag, cu atat mai mult cu cat intervalul orar in care se voteaza asupra variantelor finale ale proiectelor de lege este de aproximativ o ora pe saptamana", se mentioneaza in studiul citat.

Din totalul de 406 deputati, 50 de deputati au inregistrat in 2013 o prezenta la votul final electronic de sub 50%. In perioada monitorizata doar sase deputati au participat la toate voturile finale.

Deputatii cu cea mai mare prezenta sunt reprezentanti ai PSD din Valcea, Timis si Botosani (Constantin Radulescu, Gheorghe Ciobanu si Mihai Balta), respectiv PNL din Constanta, Mehedinti si Valcea (Gheorghe Dragomir, Viorel Palasca si Cristian Buican), toti cu 100% prezenta la voturile finale electronice din plen.

Media prezentei la votul electronic in Camera Deputatilor a fost in 2013 de 73%, potrivit studiului citat.

Sursa: Mediafax

 

P.S.2.

Intr-o tara normala, cu oameni normali... ar trebui sa aflam...

si masurile care se iau... in asemenea situatii!

===========================================

========================================================

===================================================================

REMEMBER. Krivoi Rog, o investitie de 1 miliard de dolari pierduta. Ce spune USL... despre aceasta? O intrebare... pur retorica!

Romania, te iubesc: Krivoi Rog, o investitie de

1 miliard de dolari pierduta. Bani... pe apa Sambetei...

- 14 mar. 2010 -

[ acum... 3 ani 10 luni ... ]

 

Saraca tara bogata. O vorba care i se potriveste turnat Romaniei: abia supravietuim economic, dar ne permitem sa pierdem o investitie de un miliard de dolari.

 

Vorbim despre combinatul de la Krivoi Rog, din Ucraina, in care Romania a investit masiv pe vremea comunismului si in primii ani de dupa '89, dar de pe urma caruia nu a reusit sa scoata nici un ban.

 

Dezinteresul Romaniei, combinat cu sicanele Ucrainei, fac ca spre Krivoi Rog sa curga in continuare milioane de dolari anual. Banii dispar intr-o gaura neagra: la Bucuresti nimeni nu pare sa stie ca partea romaneasca a combinatului e furata bucata cu bucata.

 

Dolinska. Un oras ucrainean cu 20.000 de locuitori, la 700 de kilometri de Romania. Pentru cei mai multi dintre noi, numele nu inseamna nimic. Orasul este insa pe jumatate construit de romani. Noi le-am facut spitalul, noi scoala, primaria, blocurile si drumurile.

 

In anii 80, Nicolae Ceausescu hotara ca Romania sa ajute la constructia celui mai mare combinat de minereuri acide din lume. La 10 kilometri distanta de oras, 5 tari din fostul bloc comunist se angajau atunci sa faca un colos care sa deserveasca tarile din centrul si sud-estul Europei cu produse siderurgice. Din satelit, obiectivul este cu adevarat impresionant: 1300 de hectare.

 

De jos insa, dezastrul este evident. Visul lui Ceausescu dispare, la propriu, cate putin in fiecare zi, si o investitie imensa pe care am platit-o cu bani multi si privatiuni nenumarate, se duce pe apa sambetei.

 

Povestea esecului de la Krivoi rog incepe in 1986, cand URSS, Cehoslovacia, Republica Democrata Germana, Republica Socialista Romania si Republica Socialista Bulgaria isi dau mana pentru a incepe lucrarile la acest obiectiv imens. Romanii sint desemnati "antreprenori generali" ai colosului. Mai marii vremii se angajeaza ca Romania sa investeasca echivalentul a 800 de milioane de dolari. Adica, sa platim singuri o treime din proiect.

 

Avantul heirupist al comunistilor s-a frant insa dupa 1989. In haosul post decembrist, putini s-au mai gandit la Krivoi Rog. Apoi, in 1997, Ucraina a decis, fara explicatii, sa sisteze constructia, desi Romania se achitase deja de 80% din obligatii, pe bani imprumutati pentru care probabil ca mai platim dobanda si azi.

 

Nemaidorind sa piarda bani si energie in acest proiect, nemtii si bulgarii si-au asumat pierderea si s-au retras. Mostenitori alaturi de ucraineni si de slovaci, romanii s-au incapatanat sa continue insa participarea la constructia combinatului, desi proiectul e suspendat, iar ucrainenii nu ne mai recunosc investitia. In schimb, noi platim din greu, milioane de dolari pe an, ca sa pazim si sa intretinem un obiectiv din care se fura fara retineri.

 

Sursa: Pro TV

http://stirileprotv.ro/stiri/romania-te-iubesc/romania-te-iubesc-krivoi-rog-o-investitie-de-1-miliard-de-dolari-pierduta.html

===================================

Krivoi Rog

========================================================

Decret al Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România

Decret
Privind unele măsuri pentru construirea obiectivelor ce constituie cota de participare a Republicii Socialiste România la realizarea în U.R.S.S a combinatului minier de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog.
[........................................]

Clic here:
http://www.cotidianul.ro/banca-de-date/48
====================================
================================================
===============================================================

ULTIMA ORA! „Iovan poartă răspunderea producerii accidentului”. Cine face această afirmaţie

Prodecanul Facultăţii de Inginerie Aerospaţială, conf. dr. Octavian Thor Pleter, arată că, în cazul accidentului din Apuseni, "pilotul comandant poartă întreaga răspundere a accidentului în sine", argumentând, printre altele, că Iovan ar fi trebuit să se întoarcă din drum când a început givrajul.

Pleter, conferenţiar doctor inginer, care se recomandă "specialist în inginerie aerospaţială cu 30 de ani vechime", afirmă, într-un comunicat remis vineri MEDIAFAX că se vede "obligat" să ia atitudine faţă de "culpabilizarea ROMATSA în criza accidentului aviatic din Munţii Apuseni".

"Pilotul comandant poartă întreaga răspundere a accidentului în sine", spune Pleter, enumerând mai multe considerente pe care îşi bazează afirmaţia.

 

Astfel, argumentează el, Adrian Iovan a planificat şi a efectuat un zbor "în condiţii meteorologice de îngheţ sever, condiţii evidente din prognozele la care avea acces înainte de decolare".

 

Totodată, tipul de avion "fără performanţele de urcare necesare" şi, mai ales, tipul de motor cu piston cu carburator, "în mod special vulnerabil la acest fenomen meteo", "nu erau adecvate pentru această misiune şi comandantul avea obligaţia să cunoască acest lucru şi să coreleze datele meteo cu restricţiile impuse de tipul de aeronavă".

 

Pleter mai arată că, givrajul (depunerea unui strat de gheaţă sau de chiciură pe automobile şi avioane pe vreme rece, n.r.) aeronavei, care a început în momentul intrării în frontul atmosferic cu umiditate, este un fenomen "cumulativ şi nu instantaneu", astfel că piloţii ar fi avut timp suficient - cel puţin 10 minute - pentru a întoarce aeronava.

 

 

"Totuşi decizia comandantului a fost de a continua pe traiectul planificat; decizia normală în acest caz ar fi fost un viraj de 180 de grade pentru a ieşi cât mai repede din frontul atmosferic în care intrase şi aterizarea la cel mai apropiat aeroport neafectat de frontul atmosferic, în acel caz Sibiu", mai spune Pleter, apreciind că "prin această manevră elementară zborul era salvat".

 

El mai arată că ipoteza că echipajul nu ar fi sesizat givrajul este infirmată categoric, atât de declaraţia unui pasager, cât şi de natura cererilor adresate prin radio centrului de control de la Bucureşti, printre care cererea de a coborî - "tentativă evidentă pentru a ieşi din frontul atmosferic de îngheţ pe dedesubt".

 

Această decizie însă, potrivit lui Pleter, este "de mare risc", deoarece unele fronturi atmosferice de acest tip încep chiar de la sol, neexistând posibilitatea depăşirii lor pe dedesubt. "Riscul manevrei de coborâre este cu atât mai mare cu cât zona de sub aeronavă era o zonă muntoasă (deci cu posibile turbulenţe asociate care puteau agrava condiţiile de îngheţ) şi împădurită (care îngreunau o eventuală aterizare de urgenţă, precum şi eventualele operaţiuni de căutare şi salvare)", mai spune acesta.

 

Astfel, "ar fi fost preferabilă manevra de urcare, pentru care aeronava nu era însă capabilă, dar esenţială ar fi fost întoarcerea cu 180 de grade, manevra de siguranţă care ar fi dus la evitarea accidentului", conchide inginerul.

 

Pe de altă parte, comandantul nu a declarat urgenţă ("Mayday" sau "Pan"), deşi în mod evident era cazul, şi "şi-a asumat răspunderea exclusivă a echipajului, scoţând astfel furnizorul de servicii de navigaţie aeriană (ROMATSA) din cauză, inclusiv în eventualitatea unor operaţiuni de căutare şi salvare", prin aceea că "a ieşit din codul aerian de zbor instrumental (IFR), anunţând că din acel moment zboară VFR", mai arată Pleter.

 

El explică în continuare că angajarea în zborul VFR (zbor la vedere, în engleză Visual flight rules - VFR, n.r.) se face doar în condiţii de vizibilitate a solului şi a spaţiului aerian înconjurător.

Astfel, potrivit lui Pleter, angajarea în zbor VFR "a indus controlorului de trafic şi decidenţilor presupunerea că sunt condiţii bune de vizibilitate în zonă", iar "căutarea şi salvarea în aceste condiţii ar fi fost foarte uşoare, avionul căzut fiind imediat reperat de alte aeronave din zonă, de elicoptere etc. făcând inutilă recurgerea la alte mecanisme de estimare a traiectoriei de coborâre a aeronavei până la impact".

 

"Ieşirea zborului de sub controlul ROMATSA a fost efectivă sub toate aspectele, adică atât procedural, cât şi operaţional şi tehnic, prin: (1) cererea expresă a comandantului adresată ACC (centrului de control, n.r.) Bucureşti, (2) coborârea sub nivelul de zbor minim pe rută, (3) ieşirea din raza de acţiune a radarelor de supraveghere care ar fi putut furniza ultima poziţie a aeronavei. Etica profesională îmi impune să reacţionez faţă de imputările incorecte făcute ROMATSA, în condiţiile în care zborul nu mai era în spaţiul aerian controlat şi nu mai intra în sfera de răspundere a operatorului de servicii de navigaţie aeriană, care nici tehnic nu mai avea mijloacele de a interveni - aeronava a ieşit din spaţiul aerian observabil prin radar şi ELT-ul (Emergency Locator Transmitter - echipament de localizare pentru situaţii de urgenţă, n.r.) a emis o frecvenţă doar pentru homing, adică doar destinată echipelor de salvare din teren", arată Pleter.

 

Din aceste considerente, concluzionează el, "nici accidentul în sine, nici operaţiunile de alarmare, şi nici cele de căutare şi salvare nu pot fi imputate ROMATSA în mod onest", menţionând că "un accident de aviaţie produs în decursul unui zbor VFR este la fel de incriminant pentru ROMASTA ca un accident de autoturism".

 

Pleter mai spune că cele prezentate de el sunt "chestiuni elementare şi obiective şi pot fi confirmate de orice expert internaţional neutru".

 

"Am o deosebită admiraţie faţă de modul cum a gestionat comandantul ultima fază a zborului până la impact, dar acest lucru nu are legătură cu greşelile care au condus la accident. În condiţiile apariţiei givrajului, orice pilot ar fi luat decizia elementară de a face un viraj de întoarcere de 180 de grade şi de a ateriza la cel mai apropiat aeroport (în speţă, aeroportul din Sibiu)", mai subliniază profesorul.

 

El consideră totodată că, prin "culpabilizarea evident incorectă a ROMATSA", pot exista "consecinţe grave pentru viitorul profesiei (...), pentru reputaţia României în aviaţia mondială, dar chiar şi în eventualitatea unor viitoare accidente, când decidenţii ROMATSA, dar chiar şi controlorii de trafic, vor acţiona cu teama de a nu intra în situaţii similare".

 

"Culpabilizarea incorectă a ROMATSA făcută fie de oficialităţi, fie de mass media, poate creea prejudicii comerciale României, care se pot cifra la milioane de euro anual. Marii transportatori analizează cu atenţie gradul de siguranţă oferit de spaţiul aerian tranzitat şi preferă rutele cele mai sigure", mai atrage el atenţia.

 

Un avion de mici dimensiuni de tip BN2 la bordul căruia se afla un echipaj medical a aterizat forţat, luni după-amiază, în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba.

 

În urma accidentului, şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi patru medici - Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sf. Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.

 

Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care a suferit un accident vascular cerebral.

Epava avionului şi victimele au fost găsite de un localnic, după o căutare de aproximativ cinci ore, la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.

 

Potrivit raportului vicepremierului Gabriel Oprea privind modul în care reprezentanţii instituţiilor statului au intervenit după producerea accidentului aviatic, ROMATSA nu a manifestat un rol activ, nu a luat măsurile necesare pentru stabilirea zonei de căutare a aeronavei, nu a declanşat operaţiuni de căutare şi nu a cerut sprijinul Centrului de Operaţii Aeriene din MApN.

 

Directorul general al ROMATSA Aleodor Frâncu a demisionat miercuri, declarând că a făcut acest gest "pentru liniştea şi stabilitatea instituţiei", dar că nu are nimic să-şi reproşeze.

 

Sursa:

http://www.gandul.info/stiri/iovan-poarta-raspunderea-producerii-accidentului-cine-face-aceasta-afirmatie-11961769

========================

===========================================================

 

▶ Alba24.ro VIDEO ACCIDENT de avion în Munții APUSENI Imagini cu epava, de la locul prăbușirii - YouTube

 

=========================

========================================

=================================================================

24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

În 24 ianuarie 1859 a avut loc Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, primul pas importat pe calea înfăptuirii statului național unitar român.

Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. În anul 1848 ...s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Naționale”, urmând ca ulterior într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta Otomană și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul Convenţiei din 1858 nu se stipula ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate.

În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin Constituția adoptată la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România pentru ca la 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România creându-se actualul stat.

Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveani, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Cuza s-a născut la 20 martie 1820. A învăţat până în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde îşi ia bacalaureatul în litere. S-a întors apoi în ţară şi a intrat în armată. S-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul “Petersburg” din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice.

Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza; a reuşit apoi să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania. Cuza are ocazia să participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, după care se retrage în Bucovina. În timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reîntors în ţară şi în perioada pregătirii Unirii îndeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi. Ca forma de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. Patriot cu idei liberale, nu radicale însa, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României si al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorala, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrara, a învățământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.

Primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român a fost făcut la 24 ianuarie 1859, dar Marea Unire a avut loc în 1918 în Alba Iulia.

 Sursa: http://www.ziarulunirea.ro/24-ianuarie-1859-mica-unire-unirea-principatelor-romane-sub-alexandru-ioan-cuza-240383.html

 --------------------------------------------------
Romania Megalitica - http://romaniamegalitica.blogspot.ro/

======================================================

====================================================================

========================================================================

RESPECT, Aura Ion !!! RESPECT, Adrian Iovan !!!

 

RESPECT, Aura Ion !!!

 

 ----------------------------------
Şi de-aş striga, nu-i cine să m-audă
Căci moartea a plecat s-adune vii
Şi i-aş răcni-n urechea aia surdă...
Să-i lase, să trăiască pe copii...

Să nu le frângă-aşa deodată zborul
Şi aripile-ntinse către cer;
A îngheţat în ziua asta dorul
Părinţilor...şi câte vise pier!

Acolo printre brazii fără nume
O fată a privit cum norii vin
De ce-i atâta linişte în lume?
Şi de ce simt o lacrimă-n suspin?

Şi, mamă, unde eşti? În braţe ia-mă
Şi mă-ncălzeşte, că mi-e iarnă grea!
Mi-e întuneric şi de el mi-e teamă
Şi-o doamnă-n doliu vine să mă ia...

Şi tu, iubite, prinde-mă de mână!
Şi nu-mi da drumul că mai am un pic;
M-aşteaptă locul meu unde-s stăpână
Pe-un colţ de rai, sau poate nu-i nimic...

Aş mai fi vrut să te iubesc o clipă
Şi să mai aflu viaţa cum mai e?
Dar nu mai am în zbor nici o aripă
Şi mor în braţe cu-n banal: de ce?

Cu lacrimă de părinte, pentru Aura!
Dumnezeu să o primeasă la sânul Său, să-i încălzească inima şi întrebările!
Zbor frânt - Confluențe lirice -
Sursa:
http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blog/show?id=4029617%3ABlogPost%3A891074&commentId=4029617%3AComment%3A891532&xg_source=activity
--------------------------------------------
Romania Megalitica - http://romaniamegalitica.blogspot.ro/

 

 

RESPECT, Adrian Iovan !!!
"Pilotii, nu mor niciodata...
Ei decoleaza... si nu se mai intorc!"

 

 --------------------------------------------
ATÂT DE SUS E CERUL ... CÂTEODATĂ !...
---------------------------
De-atatea ori te doare gândul morţii.
Din viaţa ta mai vrei să dai o viaţă.
Prin vitregia lor… te calcă sorţii
Şi totul ţine doar de-un fir de aţă.

A fost ‘deajuns amurgul să se lase
Ca muntele să fie precum marea;
Un ascunziş al neputinţei crase…
Şi au plătit cu moartea, nepăsarea.

Te răzvrăteşti, când ura te doboară,
Când nepăsarea creşte neudată,
Când peticul de munte-i cât o ţară
Şi-atât de sus e cerul… câteodată.

DE MARIN BUNGET PUBLICAT IN EDITIA 1118 DIN 22 IANUARIE 2014 / http://confluente.ro/Poezie--Vremuri/Atat_de_sus_e_cerul_cateo_marin_bunget_1390421256.html
----------------------------------------------
Romania Megalitica - http://romaniamegalitica.blogspot.ro/

=============================================

 

 

Dumnezeu să-i ierte şi să-i odihnească în pace!

Admin

===========================================================

=====================================================================

Important! Codul Deontologic al Jurnalistului – Daca voi nu-l aveti, vi-l dam noi!

Preambul.
Prezentul Cod Deontologic a fost elaborat de organizaţiile membre în Convenţia Organizaţiilor de Media. Prevederile prezentului Cod Deontologic sunt liber consimţite de jurnaliştii membri ai organizaţiilor profesionale, patronale şi sindicale, semnatare ale Statutului Jurnalistului, adoptat de către Convenţia Organizaţiilor de Media, la Sinaia, în perioada 9-11 iulie 2004. Aplicarea prevederilor Codului Deontologic se va realiza prin grija organelor specializate ale fiecărei organizaţii semnatare a Statutului Jurnalistului.

Interesul public

• Noţiunea interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
• Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii, este de interes public. Aceasta nu se rezumă numai la aspectele politice, ci include orice altă împrejurare care prezintă interese pentru comunitate.
• Interesul public nu priveşte doar ceea ce autorităţile consideră că este de interes public.
• Modul în care funcţionează şi acţionează guvernul, autorităţile ori instituţiile publice, precum şi orice altă entitate care utilizează bani publici sau care afectează interesul comunităţii este de interes public major.
• Toate acţiunile, omisiunile, gesturile şi cuvintele demnitarilor, politicienilor şi ale tuturor funcţionarilor publici legate de exercitarea funţiei lor sunt de interes public major. Viaţa privată a acestora este de interes public, atunci când are relevanţă pentru exercitarea funcţiei.
• Având în vedere contribuţia autorităţilor la gestionarea puterii şi a serviciilor publice, critica adusă acestora se bucură de un interes public major.
• Atunci când nu există un interes public evident, libertatea de exprimare nu poate fi limitată decât de interesul protejării unui alt drept fundamental.
• Orice informaţii privind încălcarea drepturilor omului – aşa cum sunt acestea definite în documentele internaţionale ratificate de România – sunt de interes public major.

1. Rolul Jurnalistului
1.1. Jurnalistul este dator să exercite dreptul inviolabil la libera exprimare, în virtutea dreptului publicului de a fi informat. Jurnalistul se bucură de o protecţie sporită în exercitarea acestui drept datorită rolului vital, de apărător al valorilor democratice, pe care presa îl îndeplineşte în societate.
1.2. Jurnalistul este dator să caute să respecte şi să comunice faptele – aşa cum acestea pot fi cunoscute prin verificări rezonabile – în virtutea dreptului publicului de a fi informat.
1.3. Jurnalistul este dator să exprime opinii pe o bază factuală. În relatarea faptelor şi a opiniilor, jurnalistul va acţiona cu bună credinţă.
1.4. Jurnalistul este dator să semnaleze neglijenţa, injustiţia şi abuzul de orice fel.
1.5. În demersul său de a informa publicul, jurnalistul este dator să reflecte societatea în ansamblul şi diversitatea ei, acordând acces în presă şi opiniilor minoritare şi individuale. Publicul are dreptul să cunoască nu numai informaţiile şi ideile primite favorabil sau cu indiferenţă ori considerate inofensive, dar şi pe acelea care ofensează, şochează sau deranjează. Acestea sunt cerinţe ale pluralismului, toleranţei şi spiritului deschis, fără de care nu există societate democratică.
1.6. Profesia de jurnalist implică drepturi şi obligaţii, libertăţi şi responsabilităţi.

2. Conduita profesională
2.1. Respectarea drepturilor omului. În exercitarea rolului său de garant al democraţiei, presa are datoria primordială de a respecat drepturile omului. Astfel:
2.1.1. Jurnalistul este dator să respecte prezumţia de nevinovăţie.
2.1.2. Jurnalistul este dator să respecte viaţa privată a persoanei (inclusiv aspectele care ţin de familie, domiciliu şi corespondenţă). Amestecul în viaţa privată este permis atunci când interesul public de a afla informaţia prevalează. În acest context, este irelevant dacă o persoană publică a dorit sau nu să dobândească această calitate. O activitate nu este privată doar pentru motivul că nu este desfăşurată în public.
2.1.3. Jurnalistul este dator să ţină cont de interesul legitim al minorului. El va proteja identitatea minorilor implicaţi în infracţiuni, ca victime sau ca autori, cu excepţia situaţiei în care interesul public cere ca aceştia să fie identificaţi, sau la solicitarea expresă a părinţilor sau a reprezentanţilor lor legali, în vederea protejării interesului superior al minorului.
2.1.4. Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere cele ale agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvăluită, cu excepţia situaţiei în care există acordul acestora sau când un interes public major prevalează. De acelaşi regim beneficiază şi persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilităţi, refugiaţi etc.).
2.1.5. Jurnalistul este dator să nu discrimineze nici o persoană pe motive de rasă, etnie, religie, sex, vârstă, orientare sexuală ori dizabilităţi şi să nu instige la ură şi violenţă atunci când relatează fapte sau îşi exprimă opiniile.

2.2. Regulile redactării.
2.2.1. Informaţia trebuie delimitată clar de opinii. Jurnalistul va face demersuri rezonabile în acest sens.
2.2.2. Jurnalistul va verifica informaţiile în mod rezonabil înainte de a le publica, şi va exprima opinii pe o bază factuală. Informaţiile vădit neadevărate sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice să creadă că sunt false, nu vor fi publicate.
2.2.3. În chestiunile despre care relatează, jurnalistul trebuie să facă eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate.
2.2.4. Jurnalistul va respecta în redactare regulile citării. În cazul citării parţiale a unei persoane, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul acelei persoane.

2.3. Protecţia surselor
2.3.1. Jurnalistul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea acelor surse care solicită să îşi păstreze anonimatul sau a acelor surse a căror dezvăluire le poate pune în pericol viaţa, integritatea fizică şi psihică sau locul de muncă.

2.4. Colectarea informaţiilor
2.4.1. Jurnalistul va obţine informaţii în mod deschis şi transparent. Folosirea tehnicilor speciale de investigaţie este justificată atunci când există un interes public şi când informaţiile nu pot fi obţinute prin alte mijloace. Se recomandă ca utilizarea tehnicilor speciale de investigaţie să fie menţionată explicit în momentul publicării informaţiilor.

2.5. Abuzul de statut
2.5.1. Folosirea statutului de jurnalist pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi constituie o gravă încălcare a normelor etice şi este inacceptabilă.
2.5.2. Jurnalistul nu va accepta daruri în bani sau în natură sau orice alte avantaje care îi sunt oferite în considerarea statutului său profesional.
2.5.3. Jurnalistul va evita să se afle într-o situaţie de conflict de interese. Se recomandă separarea activităţilor editoriale ale jurnalistului de cele politice şi economice.

2.6. Independenţa
2.6.1. Jurnalistul îşi va exercita profesia conform propriei sale conştiinţe şi în acord cu principiile prevăzute de Statutul Jurnalistului şi de prezentul Cod

2.7. Corecţia erorilor. Dreptul la replică
2.7.1. Jurnalistul va corecta cu promptitudine orice eroare care apare în materialele sale. Acolo unde consideră necesar, jurnalistul poate să publice şi scuze.
2.7.2. Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată ca fiind îndreptăţită şi rezonabilă.

3. Drepturile Jurnalistului
3.1. Jurnalistul este protejat de tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte şi care garantează libertatea de exprimare şi liberul acces la informaţii, precum şi la toate sursele de informare.
3.2. Jurnalistul are dreptul de a se opune cenzurii de orice fel.
3.3. Protecţia secretului profesional şi a confidenţialităţii surselor este în egală măsură un drept, dar şi o obligaţie a jurnalistului.
3.4. Jurnalistul are dreptul de a refuza orice demers jurnalistic împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri. Această libertate derivă din obligaţia jurnalistului de a informa publicul cu bună credinţă.
3.5. În virtutea bunei practici de separare a activităţilor economice de cele editoriale, jurnalistul are dreptul de a refuza să atragă contracte de publicitate sau sponsorizare pentru instituţia de presă la care lucrează.
3.6. Jurnalistul se bucură, conform legii, de protecţia drepturilor de autor.
3.7. Jurnalistul îşi afirmă dreptul de a fi apărat de către instituţia de presă unde îşi exercită profesia, precum şi de către asociaţia profesională or sindicală care îi reprezintă interesele împotriva oricărei presiuni exercitate contra sa, de natură să determine o încălcare a conduitei profesionale prevăzute de Statutul Jurnalistului şi de prezentul Cod Deontologic.

Sursa:
http://truezone.ro/codul-deontologic-al-jurnalistului-daca-voi-nu-l-aveti-vi-l-dam-noi/
=================================================================
=======================================================
===============================================

Se strânge lațul în jurul marilor averi. Cutremur în Primăverii: România va primi informații despre averile ascunse în paradisuri fiscale

 

Experții transmit că se strânge lațul în jurul marilor averi, în condițiile în care, în tentativa de suplimentare a veniturilor bugetare, guvernele preferă să se concentreze pe contribuabilii cu venituri mai mari, iar Fiscul urmăreşte şi câştigurile din străinătate.

 

Odată ce majoritatea ţărilor şi paradisurilor fiscale introduc schimbul automat de informaţii privind veniturile obţinute de rezidenţi din străinătate, și Fiscul din România va primi „pe tavă“ astfel de informaţii, fără să facă niciun efort, a arătat Daniela Oprescu, director, International Executive Services la firma de audit şi consultanţă KPMG România, citată de zf.ro.

 

30 de persoane în vizorul Executivului

Guvernul a decis să iniţieze acţiuni de verificare a documentelor pentru 30 de persoane cu mari averi, suspectate că au depăşit „riscul minim acceptat“ prin neplata impozitelor, după ce a pornit iniţial de la un grup de peste 300 de persoane bănuite că s-au sustras de la plata taxelor la buget.

 

Veniturile din paradisurile fiscale devin vizibile

În contextul intensificării schimbului internaţional de informaţii, veniturile din străinătate ale românilor devin vizibile Fiscului local şi se recomandă conformarea fiscală completă.

 

„România are acord de schimb de informaţii cu Guernsey şi a început negocierile cu Insulele Bermude, considerate paradisuri fiscale. De la 1 ianuarie 2015, Lu­xem­burg introduce schimbul automat de informaţii pentru dobânzi, iar Austria îşi reconsideră şi ea poziţia prin prisma deciziei Luxemburgului. Se strânge laţul în jurul marilor averi pentru că guvernele în căutare de resurse bugetare preferă să se concentreze pe 10 contribuabili cu venituri mai mari, decât pe 1.000 cu câştiguri foarte mici“, a mai spus Daniela Oprescu.

 

Informaţiile vehiculate până acum indică faptul că românii ar deţine în străinătate în bănci din Elveţia, Austria, Cipru sau din alte paradisuri fiscale în jurul a 10-12 mld. euro, dar aceste cifre nu au fost confirmate de BNR sau de Fisc.

 

Sursa:

http://www.dcnews.ro/2014/01/cutremur-primaverii-romania-va-primi-informatii-despre-averile-ascunse-paradisuri-fiscale/

=====================

======================================

=============================================================

Centrul de la Cambridge pentru studiul riscurilor existenţiale. Fascinaţia prezicerilor!

Ultima invenţie a omenirii şi nesigurul nostru viitor se intitulează pagina web cser.org a

Universităţii din Cambridge care anunţă deschiderea acestui nou centru care-şi propune să analizeze dezvoltările tehnologice care ar putea prezenta o ameninţare directă la nivel existenţial pentru specia umană, de la biotehnologie la inteligenţa artificială.

„Cei care au şansa să trăiască în ţările dezvoltate trebuie să facă faţă unor riscuri minore ale vieţii cotidiene : accidente de avion, substanţe cancerigene în alimente, radiaţii radioactive la nivel scăzut...Dar suntem mai puţin în siguranţă decât credem. Trebuie să adoptăm un demers cognitiv mai raţional faţă de evenimentele cu risc redus dar care ar putea avea consecinţe devastatoare deoarece politicienii au tentaţia să rezolve problemele pe termen scurt, iar populaţia este tentată să refuze evidenţele pe zona a două tipuri de ameninţări : cele pe care, noi cu toţii, le provocăm biosferei şi cele care se referă la marea vulnerabilitate a lumii noastre interconectate faţă de eroarea sau teroarea creată de indivizi sau de mici grupuri de persoane”

Lord Rees, British Science Festival 2013, Newcastle University

Vă prezentam, în articole trecute, bazele pe care se construieşte ceea ce apare acum a fi unul dintre cele mai ample demersuri ştiinţifice: ştiinţa analizei şi prevederii riscurilor, din ce în ce mai mulţi oameni de ştiinţă fiind implicaţi în echipe multi-disciplinare beneficiind de bugete colosale. Pentru prima oară în istorie, situaţia pare a fi într-atât de serioasă, încât responsabilii politici au început să ceară asemenea scenarii (nu găsim alt termen decât cel de „scenarii catastrofă”) privind situaţiile limită în care s-ar putea găsi omenirea  datorită unui anumit tip de dezvoltare tehnologică. Iată-le definite de experţii de la CSER:

1. Atacurile cibernetice. Ameninţare în creştere exponenţială datorită la fel de exponenţialei dependenţe care tinde, la nivelul societăţilor dezvoltate, să devină chiar absolută, faţă de sistemele cibernetice. Vulnerabilitatea tuturor sistemelor este enormă datorită interconectării lor globale, apariţia unei disfuncţionalităţi importante antrenând funcţionarea defectuoasă sau chiar închiderea unor facilităţi cu importanţă strategică : distribuţia de energie, de apă, blocarea transporturilor de hrană, închiderea băncilor şi a distributoarelor automate de bani...Suntem extrem de vulnerabili, spune David Spiegelhalter, deoarece “pentru absolut orice ne folosim de sistemele acestea globale interconectate, în toate domeniile, de la puterea politică, la bănci, la aprovizionarea alimentară”. Orice atac la reţelele strategice sau la punctele de conexiune şi transfer a informaţiilor “strategic hubs” va duce cvasi-instantaneu la haos şi poate va avea, în funcţie de durata fenomenului şi dimensiunea atacului. urmări sociale extreme, mergând până la revolte sau declanşarea unor războaie pentru supravieţuire.
    
2. Bioterorismul. “Noile descoperiri în biologia de sinteză oferă un potenţial enorm pentru medicină şi agricultură dar amplifică şi riscul de bio-eroare sau bio-teroare. Anul trecut, câţiva cercetători au arătat cât de uşor se poate ca virusul gripei să fie remodelat pentru a fi mai virulent şi cu capacitate mai mare de transmisie” afirma Lord Rees. Continuă să circule ştiri dintre cele mai îngrijorătoare nu numai despre existenţa unor depozite miltare de arme biologice încă active, dar şi despre existenţa unor laboratoare clandestine finanţate de diverse organizaţii teroriste în care sunt pregătite arme biologice de ultimă generaţie. Ameninţarea este cu atât mai credibilă cu cât, pentru producerea uneor asemenea arme biologice este necesar doar un laborator cu dotări care pot fi obţinute de la orice lanţ de distribuţie de echipamente medicale, pe anumite site-uri găsindu-se deja descrise în amănunt procesele de modificare genetică a viruşilor, spre exemplu.
    
3. Penuria alimentară. Ameninţare globală dintre cele mai grave, determinată atât de efectele schimbărilor climatice adesea brutale şi complet neaşteptate la nivelul amplorii şi vitezei de implantare, cât şi de fluxul global actual bazat pe modelul “stocuri zero”. Orice problemă în funcţionarea sistemelor informatice care controlează fluxul poate deterina penurii şi revolte ale foametei în mai puţin de 48 de ore.
    
4. Pandemiile. “Propagarea rapidă a unei pandemii poate provoca ravagii incredibile în mega-metropolele aflate în continuă dezvoltare” afirma Rees în ScienceMag. Propagare susţinută de capacitatea indivizilor de a se deplasa în orixe zonă a globului şi de faptul că microbii şi viruşii au dezvoltat imunitate crescută chiar faţă de cele mai noi generaţii de antibiotice. Risc amplificat şi de natura duală a megalopolisurilor: cartiere ultra-luxoase încojurate de o centură de mahalale insalubre, focare uriaşe de epidemii.
    
5. O inteligenţă artificială ostilă. “La un moment dat, în acest secol sau în cel care urmează, ar putea să ne confruntăm cu o schimbare majoră în istoria umană = poate chiar în istoria cosmică – atunci când inteligenţa ca scăpa din constrângerile biologiei” – afirmă Huw Price. “Natura nu ne-a anticipat şi nici noi, la rândul nostru, nu trebuie să luăm drept garantată Inteligenţa Generală Artificială. Terbuie să luăm în considerare la modul cel mai serios că at putea surveni un moment de tipul “Cutia Pandorei în care acest tip de inteligenţă ar putea avea consecinţe dezastruoase. Nu spun că putem prevedea acest lucru cu precizie, nimeni nu poate face asta, dar exact aici e problema! Cu atât de multe aflate în joc, trebuie să facem o treabă mai bună în înţelegerea tehnologiilor cu potenţial de risc catastrofic...Este poate o eroare să credem că orice inteligenţă artificială, mai ales cea apărută din întâmplare, va evolua asemenei inteligenţei umane, cu valorile noastre care sunt produsul a milioane de ani de evoluţie”.
    
6. Catastrofele naturale. “Clopotele care bat acum pentru omenire sunt asemănătoare cu cele ale cirezilor de vite. Ne sunt atârnate de gât şi pesemne că e greşeala noastră dacă nu dau un sunet armonios şi melodios”...afiirmă marele biolog Peter Medawar. Activitatea centrului de studii de la Cambridge se va concentra în mod esenţial asupra schimbărilor climatice şi consecinţelor lor potenţial ireversibile.
   

Cofondatori sunt Huw Price, profesor de filozofie la Cambridge, Martin Rees, Professor Emeritus de cosmologie şi astrofizică şi Iaan Tallin, cofondator al Skype, având şi un corp de consilieri de o calitate absolut excepţională la nivelul maximal pe care-l poate oferi acum comunitatea ştiinţifică internaţională: David Cleevely, director fondator, Centrul pentru politici şi ştiinţă, Tim Crane, profesor de filozofie, Partha Dasgupta, Professor Emeritus de economie, Robert Doubleday, director executiv Centrul pentru politici şi ştiinţă, Harmann Hauser, cofondator Amadeus Capital Partners, Stephen Hawking, director cercetare DAMTP, Jean Heal, Professor Emeritus de fizică, Sean Holden, Fellow Trinity College, conferenţiar princial Computing Laboratory, Adrian Kent, specialist în fizică cuantică la DAMTP, Perimeter Institute for Theoretical Physics, Susan Owens, profesor ştiinţe şi politici de mediu la Newnham College, David Spiegelhalter, profesor Înţelegerea publică a riscurilor, William Sutherland, profesor conservare biologică şi Adrian Weller, director Cambridge în SUA. Li se adaugă şi o la fel de exemplară listă de consultanţi externi : Margaret Boden, Research Professor of Cognitive Science, University of Sussex, Nick Bostrom, Professor of Philosophy, Future of Humanity Institute, Oxford, David Chalmers, Professor of Philosophy, NYU & ANU, George M. Church Professor of Genetics, Harvard Medical School. Doyne Farmer, Co-Director, Complexity Economics, Institute for New Economic Thinking, Oxford, Alison Gopnik, Professor of Psychology and Affiliate Professor of Philosophy, UC Berkeley, Robert May, 
Professor of Zoology, Oxford; Fellow of Merton College; past President of the Royal Society, Stuart Russell
Professor of Computer Science, University of California, Berkeley, Dana Scott, Emeritus Professor of Computer Science, Philosophy & Mathematical Logic, Carnegie Mellon University, Murray Shanahan, Professor of Cognitive Robotics, Imperial College, London, Peter Singer, Professor of Bioethics, Princeton University, Max Tegmark, Professor of Physics, MIT, Jonathan B. Wiener, Professor of Law, Environmental Policy & Public Policy, Duke University.


Huw Price, Jaan Tallinn şi Martin Rees FOTO Dwayne Senior

Întrebarea ar fi dacă şi România va fi vreodată interesată să aibă asemenea unităţi strategice de analiză de risc şi elaborare de scenarii de criză. Din nefericire, acum e o întrebare retorică, vin campaniile electorale şi singurul risc previzibil este creşterea exponenţială a mizeriei umane pe centrimentru pătrat. Dar cu asta, nu-i aşa, ne-am obişnuit demult. Să nu existe riscul ca asta să fie şi cu ceea ce rămânem.

Sursa:
Fascinaţia prezicerilor Centrul de la Cambridge pentru studiul riscurilor existenţiale  Cristian Unteanu  adevarul.ro -  http://adevarul.ro/international/in-lume/fascinatia-prezicerilor--centrul-cambridge-studiul-riscurilor-existentiale-1_52db9070c7b855ff569be01a/index.html
===================================================================
=======================================================
===========================================