Motto: 'Romanii, buni de plata!'
-----------------------------------------
România a fost obligată de CEDO
la plata a 55 de milioane de euro în ultimii 20 de ani
marţi, 26 Mai 2015. /// România a fost obligată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în perioada 1994-2014 la plata a peste 55 de milioane de euro, ce reprezintă totalul costurilor în materie civilă și penală în acești 20 de ani. Sursa: http://www.agerpres.ro/politica/2015/05/26/romania-a-fost-obligata-de-cedo-la-plata-a-55-de-milioane-de-euro-in-ultimii-20-de-ani-14-06-19
===================================
Cum funcţionează justiţia pentru magistraţii cu funcţii importante
Falsuri grosolane în rechizitoriul cazului "Livia Stanciu vs Mariana Rarinca"
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a solicitat preşedintelui ţării demisia Codruţei Kovesi, şefa DNA, şi a Liviei Stanciu, preşedinta ÎCCJ, din cauza Dosarului „Mariana Rarinca”, în care aceasta a fost arestată preventiv 191 de zile, fiind apoi achitată. Unii poate cred că e un motiv minor. Nici pe departe!
Site-ul www.luju.ro a publicat Rechizitoriul complet al acestui dosar care este deja considerat cea mai mare eroare judecătorească a ultimilor ani. Spunem eroare judecătorească, întrucît în primă instanţă, Mariana Rarinca a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare de către Tribunalul Bucureşti, fiind apoi achitată de Curtea de Apel Bucureşti după ce a stat în arest preventiv 191 de zile!
Cronologia Dosarului „Livia Stanciu vs Rarinca”
Pentru cei care nu cunosc amănuntele acestui caz, prezentăm o sinteză a principalelor sale momente:
- în ziua de 4.06.2014, Livia Stanciu, preşedinta ÎCCJ, depune o plîngere la DNA, în care o acuză pe Mariana Rarinca de şantaj, precizînd că aceasta îi solicită suma de 20.000 euro, altfel va da publicităţii date compromiţătoare referitoare la familia sa
- în aceeaşi zi, 4.06.2014, procurorul şef adjunct al DNA, Marius Iacob (acelaşi care a instrumentat „Cazul Elodia”), dispune ca doi procurori să se ocupe de caz
- în 9.06.2014 se efectuează percheziţia la domiciliul din Galaţi al Marianei Rarinca, aceasta fiind adusă imediat la DNA Bucureşti
- în 10.06.2014, ora 3.40, Mariana Rarinca este reţinută prin Ordonanţa 224/P/2014
- tot în 10.06.2014, prin Încheierea din Dosarul 19725/3/2014, Tribunalul Bucureşti dispune arestarea preventivă a inculpatei
- în 30.06.2014 DNA, prin Rechizitoriul întocmit de procurorii Iulian Păncescu şi Carmen Damian, o trimite în judecată în stare de arest preventiv pe Mariana Rarinca
- în 18.12.2014, prin Sentinţa penală 2973, Tribunalul Bucureşti o condamnă pe Mariana Rarinca la 3 ani de închisoare cu suspendare
- prin aceeaşi sentinţă din 18.12.2014 se dispune punerea în libertate a Marianei Rarinca
- în 21.05.2015, Curtea de Apel Bucureşti dispune prin sentinţă definitivă şi executorie ACHITAREA Marianei Rarinca.
Reţinem că Mariana Rarinca a fost arestată în perioada 10.06-18.12.2014, adică 191 de zile. Iată ce prevede Constituţia României, la capitolul „Libertatea individuală”:
Observăm că legea fundamentală a ţării precizează că „în cursul urmăririi penale” perioada arestului preventiv nu poate dura decît cel mult 180 de zile! Urmărirea penală în Dosarul Rarinca s-a derulat între 10.06 şi 30.06.2014, deci a durat 20 de zile, după care dosarul a fost trimis în judecată. Deci, arestul preventiv din cursul urmăririi penale s-a încadrat în termenul prevăzut de Constituţie.
Numai că, din moment ce urmărirea penală s-a încheiat şi dosarul a fost trimis la instanţă, oare de ce a mai fost prelungită starea de arest? Vă rog să observaţi că ea s-a menţinut pînă la Sentinţa primei instanţe, cînd a fost condamnată la închisoare cu suspendare, însumîndu-se pînă la data de 18.12.2014 un număr de 191 de zile de arest preventiv, adică mai mult decît maximul prevăzut de Constituţie dacă Mariana Rarinca ar fi fost în toată această perioadă în faza de urmărire penală!
Pe tot parcursul procesului, procurorii DNA au solicitat prelungirea stării de arest, iar Tribunalul Bucureşti le-au încuviinţat toate cererile, cu toate că Mariana Rarinca a formulat mereu cereri de înlocuire a acestei măsuri extreme, ultima avînd termen cu doar o zi înainte de prima sentinţă, aceea prin care a fost condamnată! Cineva se temea ca Mariana Rarinca să stea măcar o zi în libertate înainte de o condamnare care s-o potolească! Dacă Tribunalul Bucureşti ar fi condamnat-o la închisoare cu executare, Mariana Rarinca ar fi rămas încă doi ani în penitenciar, avînd de plătit şi suma de 11.000 RON pentru „tehnica” folosită împotriva ei! Cu atît mai importantă este sentinţa curajoasă a judecătorilor Curţii de Apel, care, prin achitarea Marianei Rarinca au devoalat public acest abuz de proporţii comis în interesul personal al preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie!
Chiar martorul sub acoperire al DNA demonstrase nevinovăţia Marianei Rarinca